Comandant NATO: Forțele armate ruse au revenit la comportamentul din perioada Războiul Rece

Cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o, marți, în România, vice-amiralul Peter Hudson, comandantul MARCOM (Comandamentul Maritim Aliat din Northwood, Marea Britanie), a declarat, într-un interviu acordat Agenției MEDIAFAX, că a venit la București pentru a afla de la experții români ce așteptări au de la structura pe care o conduce și cum pot fi implementate deciziile luate de liderii politici la summit-ul NATO din Țara Galilor (4-5 septembrie).

Peter Hudson a precizat că oficialii Forțelor Navale Române cu care a discutat i-au prezentat “un plan ambițios de exerciții pentru anul următor”, astfel că trebuie să verifice calendarul navelor NATO și să încerce să aducă mai multe nave la exercițiile din Marea Neagră.

Vice-amiralul britanic a subliniat că scopul acestor exerciții este de a oferi asigurări cetățenilor din regiune, confruntați cu o amenințare foarte serioasă, că NATO este “puternică, unită” și este angajată ferm în vederea respectării obligațiilor.

Referitor la Rusia, oficialul NATO a afirmat că, în ultimele șase luni, forțele armate ruse au revenit “la tipul de comportament din perioada Războiului Rece”, când navele și aeronavele sovietice se apropiau foarte mult de navele NATO. Hudson a precizat că forțele aliate s-au comportat profesionist și nu au apărut niciun fel de incidente tactice.

Comandantul MARCOM a recunoscut că resursele financiare ale statelor NATO sunt limitate, dar a reamintit de angajamentul șefilor de stat și de guvern din Țara Galilor de a aloca 2% din PIB pentru bugetul apărării.

În ceea ce privește colaborarea cu militarii români, Peter Hudson a precizat că la Cartierul General al MARCOM are un staff de 300 de persoane, dintre care șapte sunt români, iar în curând vor fi opt.

Totodată, vice-amiralul Hudson a spus că UE și NATO au interese comune și trebuie să-și consolideze cooperarea.

Prezentăm integral interviul acordat Agenției MEDIAFAX de către vice-amiralul Peter Hudson, comandantul MARCOM (Comandamentul Maritim Aliat):

Reporter: Ați vizitat Bulgaria, Țările Baltice și acum România la puțin timp după summit-ul NATO din Țara Galilor unde șefii de stat și de guvern au aprobat Readiness Action Plan. Ați discutat cu autoritățile din România despre primii pași în vederea unei prezențe maritime continue în partea estică a Alianței?

Peter Hudson: Există o serie de decizii după summitul de la Cardiff, din Țara Galilor, pe care trebuie să le implementăm. Sunt două direcții. Prima constă în susținerea măsurilor de asigurare asupra cărora NATO a căzut de acord în urmă cu circa cinci luni, care includ prezență maritimă în Marea Baltică, o prezență constantă în Marea Neagră, continuarea exercițiilor, colaborarea dintre forțele navale aliate. A doua direcție privește modalitatea în care vom derula aceste măsuri în viitor, în cadrul Readiness Action Plan, în vederea îmbunătățirii cooperării, în vederea îmbunătățirii exercițiilor și a eficacității NATO în regiune.

Scopul vizitei mele în România, al vizitei din Bulgaria și al celei din țările baltice, unde am fost săptămâna trecută, este să aud de la experții din regiune, care înțeleg dinamica regiunii – mă refer aici la cei din cadrul Statului Major al Forțelor Navale Române – ce așteptări au de la Comandamentul Maritim Aliat, pe care îl conduc, și cum putem împreună să punem în practică direcțiile trasate pentru autoritățile militare ale NATO de către lideri, președinți și premieri, în Țara Galilor. Acesta este scopul vizitei mele. Ea coincide și cu vizita la Marea Neagră a Grupării Maritime Permanente NATO (Standing NATO Maritime Group 2 – SNMG2) formată în acest moment dintr-o fregată canadiană, una spaniolă și, de săptămâna trecută, una românească (Regele Ferdinand – n.r.). Avem o colaborare bună cu România și am venit să aflu ce îngrijorări sunt aici, oportunități, idei pentru a progresa în următoarele săptămâni și anul viitor.

Rep.: Anul acesta au avut loc mai multe exerciții în Marea Neagră în contextul crizei din Ucraina. Ce va aduce în plus acest plan al NATO pentru aliații estici?

P.H.: Oficialii Forțelor Navale Române mi-au prezentat în cadrul convorbirilor avute un plan ambițios de exerciții pentru anul următor, așa cum au făcut și cei din Bulgaria. Astfel că trebuie să verific calendarul navelor NATO și să încerc unde este posibil să aduc mai multe nave în cadrul exercițiilor NATO din Marea Neagră.

În mod tradițional participăm la exercițiile Sea Breeze care au loc în această regiune și săptămâna trecută au fost implicate nu numai nave NATO, dar și parteneri precum Georgia, SUA au avut un exercițiu comun cu forțele navale ucrainene la care a participat și NATO.

Trebuie să vedem în vedere orice oportunitate pentru exerciții în Marea Neagră. De ce facem asta? Din două motive. Primul: să ne asigurăm că putem lucra împreună ca profesioniști, ca militari de marină, că putem acționa împreună, că ne înțelegem reciproc tacticile, că ne coordonăm acțiunile. În al doilea rând sunt importante pentru cetățenii din această regiune care se confruntă cu o amenințare foarte serioasă și cu provocări la adresa securității. Ei știu că NATO este puternică, unită, este angajată ferm în vederea respectării obligațiilor. Și una dintre modalitățile de a arăta acest lucru este să lucrăm împreună în mod constant. (Trebuie) să ne îmbunătățim standardele, da, dar trebuie să ne asigurăm că toți înțeleg că NATO este unită și este vorba de o unitate a eforturilor depuse.

Rep.: Ce rol va avea Constanța în aceste operațiuni?

P.H.: Sunt facilități minunate acolo, facilități ale excelentei Marine Militare Române. Navele NATO care vin aici beneficiază de logistică, de posibilități de petrecere a timpului liber pentru membrii echipajelor, pot efectua lucrări de mentenanță pentru nave. Putem discuta cu colegii noștri de la facilitățile navale din Constanța. Vizitarea porturilor aliate reprezintă un mare câștig, permite discuții privind planurile de viitor, iar discuțiile avute săptămâna trecută la Constanța au fost foarte productive.

Rep.: Ce așteaptă NATO de la România? Ar trebui România să-și îmbunătățească capabilitățile navale, facilitățile?

P.H.: Cu orice amiral, general sau mareșal de aviație ați vorbi va spune: mai multe aeronave, mai multe nave, mai multe tancuri. Aceasta nu este decizia mea. Acestea sunt provocări la care fiecare stat trebuie să facă față. Resursele sunt limitate, sunt tot felul de provocări la adresa bugetului, astfel că este treaba guvernelor aliate să decidă cât alocă pentru bugetul apărării și apoi cum este împărțit acesta către forțele terestre, maritime și aeriene. Tot ce pot spune este că șefii de stat și de guvern s-au angajat la summit-ul din Țara Galilor în urmă cu 10 zile că vor avea ca obiectiv o alocare de 2% (din PIB –n .r.) pentru apărare. Acum toate cele 28 de state trebuie să se gândească cum vor face acest lucru și sunt sigur că va exista această dezbatere în România, dar și în celelalte țări.

Vom vedea concluziile. Dar știu că există cerințe privind modernizarea marinei militare, privind echipamente noi, tactici noi pentru a răspunde la ultimele amenințări. Aceasta este responsabilitatea liderilor Forțelor Navale Române și sunt sigur că vor găsi cu soluția potrivită.

Rep.: Cum vor fi finanțate aceste exerciții navale? Din bugetul NATO sau din bugetul țărilor participante?

P.H.: Vor fi finanțate în mare măsură de către țări ca parte a contribuției lor. Sunt multe aspecte. Țările-gazdă sprijină aceste activități, oferind facilități precum Portul Constanța, facilitând exercițiile prin furnizarea unor echipamente, posibil forțe aeriene. Aveți dreptate, e foarte ușor pentru NATO să spună: haideți să facem exerciții, haideți să facem exerciții, haideți să facem exerciții. Dar cineva trebuie să achite nota de plată.

E nevoie fără îndoială de multe resurse, iar instruirea soldaților este la fel de importantă ca angajarea de nave, avioane, oameni în cadrul acestor exerciții.

Rep.: Vor fi ridicate aceste costuri?

P.H.: Depinde de nivelul exercițiilor. Anul viitor, NATO va derula exerciții în Spania, Portugalia și Italia care vor fi – cum spunem noi – ‘la scară largă’. Vorbim de 25.000 de trupe care vor fi desfășurate pentru aceste exerciții. Vor fi multe nave, forțe aeriene și desigur costurile vor fi ridicate. Dar putem face și exerciții virtuale. Și acestea costă mai nimic. E destul de dificil de spus că un exercițiu costă mai mult decât altul. Depinde de obiectivele exercițiilor și de nivelul lor.

Rep.: Revenind la exercițiile din Marea Baltică și din Marea Neagră de până acum, credeți că au fost eficiente?

P.H.: Timpul o va spune. Mă întorc la cele două aspecte amintite. În primul rând pentru tinerii militari, ingineri sau piloți reprezintă un prilej pentru îmbunătățirea înțelegerii modului de luptă navală. Și acesta este un aspect cheie al acestor exerciții.

În al doilea rând, scopul exercițiilor este de a transmite un mesaj strategic, și anume să nu existe nicio îndoială privind soliditatea Alianței Nord-Atlantice. Și din acest punct de vedere pot spune că au fost destul de eficiente, fie că a fost vorba de exerciții terestre, de sprijin precum cel acordat serviciului de Poliție Aeriană în țările baltice, fie de exerciții maritime. Ele au transmis un mesaj foarte puternic acelora care ar dori să provoace integritatea NATO: că suntem serioși în ceea ce facem și că suntem pregătiți să acționăm și să desfășurăm rapid (trupe), dacă ni se cere acest lucru.

Da, cred că în ceea ce privește acest ultim aspect am obținut rezultate în ultimele luni. Dar trebuie să o facem în continuare, trebuie să continuăm exercițiile, astfel ca liderii militari să înțeleagă ce responsabilitate le atârnă pe umeri.

Rep.: După aceste exerciții, Ministerul rus al Apărării a anunțat că Rusia își va crește prezența militară în Crimeea. Vede Rusia aceste exerciții ca o amenințare la adresa securității sale?

P.H.: Nu pot comenta cum vede Rusia aceste lucruri. Cum privește Rusia, e treaba ei. Dar există o solicitare foarte clară pentru NATO. Avem trei aliați foarte puternici, foarte devotați la Marea Neagră, România, Bulgaria și Turcia, așa cum avem aliați și la Marea Baltică, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, iar NATO va lucra împreună cu acești aliați în mod regulat.

Cum sunt văzute aceste lucruri de Rusia sau de alții e treaba lor. Așa cum se spune, depinde “de ochii privitorului”. Dar nu e nicio urmă de îndoială că NATO va continua să deruleze exerciții împreună cu aliații săi. Indiferent unde ar fi asta atât timp cât se află în aria de responsabilitate a NATO, deci inclusiv în Marea Neagră.

Rep.: Luați în considerare posibilitatea unor incidente sau ciocniri între forțele navale ale NATO și cele ale Rusiei din Marea Neagră?

P.H.: În ultimele șase luni, de când situația din Ucraina a escaladat, s-a deteriorat, forțele armate ruse au revenit, sincer vorbind, la tipul de comportament din perioada Războiului Rece, când navele și aeronavele sovietice ajungeau sau zburau foarte aproape de navele NATO, interferau cu exercițiile noastre și acesta a fost un tip de comportament foarte neplăcut.

Am văzut reapărând asta, nu numai aici în Marea Neagră, dar și în Marea Baltică, în Mediterana, în Pacific. Acest tip de comportament planificat dinainte, proactiv și provocator și care transmite un mesaj despre ce pot face ei (rușii) în regiune a reapărut. Sunt încântat de faptul că navele de sub comanda mea au răspuns foarte profesionist, și-au văzut de acțiunile lor normale, respectând legislația internațională. Avioanele ruse s-au apropiat (de aeronavele NATO), au interferat cu unele acțiuni, dar nu am avut niciun incident tactic care ar fi putut escalada. Și sper să rămână așa. Trebuie să fim doar inteligenți și maturi pe perioada acestor tensiuni politice complexe pentru a ne asigura că nu le agravăm prin neînțelegeri pe mare.

Rep.: Ați fost comandantul operațiunilor maritime ale UE în Somalia, acum sunteți la NATO. Ar trebui să fie UE mai activă în ceea ce privește apărarea și de securitate sau este protecția NATO suficientă pentru europeni?

P.H.: Aceasta este o dezbatere foarte complexă. Aș menționa doar câteva puncte. În primul rând, 22 de membre ale NATO sunt și membre ale UE. Astfel, indiferent ce face NATO o va face având angajamentul deplin al UE. În al doilea rând, la summit-ul de la Cardiff a fost reiterat de către șefii de stat din NATO faptul că relația cu UE este foarte importantă în viitor. Dar există o diferență între NATO care este o alianță pur militară în timp ce, dacă vorbim de zona mea, strategia de securitate maritimă a UE implică și organizații non-militare ce nu sunt membre ale clubului NATO.

Uniunea Europeană este interesată de zone precum Mediterana, de apele sale teritoriale, inclusiv de Marea Neagră, de ce pot furniza alți actori, parteneri în materie de securitate, de mediu înconjurător, de instituții de aplicare a legii, de zona comercială. UE poate aduce o mulțime de actori în cadrul dezbaterilor privind securitatea maritimă, actori pe care componenta maritimă a NATO nu-i poate aduce deoarece Alianța este o organizație militară. De aceea este important ca NATO și UE să discute, să facă schimb de idei. Fie că e vorba de amenințări teroriste în Mediterana, de amenințări ale piraților în Oceanul Indian, fie de transportul maritim comercial, avem interese comune. Lucrăm cât de bine putem împreună pentru a face acest lucru. Dar trebuie să recunoaștem că sunt și elemente diferite, (UE și NATO) au încă obiective ușor diferite, dar vom face tot ce se poate pentru a consolida cooperarea și colaborarea. Și acesta este direcția dată la summitul din Țara Galilor.

Rep.: Colaborați cu militari români?

P.H.: Da. România a fost un susținător puternic al activităților maritime în cadrul NATO, precum operațiunile împotriva pirateriei din Oceanul Indian sau operațiunea Atalanta. România participă în mod constant la Active Endeavour. De asemenea, am români în staff-ul meu de la Cartierul General al MARCOM din Northwood, Londra. Avem o experiență bogată în ceea ce privește colaborarea cu forțele armate și navale române și datorită acestei experiențe vom înțelege mai bine de ce este nevoie în această regiune.

Rep.: Câți români sunt la Northwood?

P.H.: În prezent sunt 7. Staff-ul meu este format din 300 de persoane și am 7 ofițeri români care lucrează împreună cu mine și încă unul ni se va alătura într-un viitor nu prea îndepărtat.

Vreau să subliniez faptul că suntem binecuvântați că avem în cadrul NATO bărbați extraordinari și femei extraordinare care lucrează în toate cele trei servicii (aerian, maritim, terestru). În astfel de vremuri când avem provocări la adresa securității la toate frontierele noastre, mai ales în această regiune vecină cu Ucraina, dar sunt activități și în Siria, există provocări în Irak, dificultăți în Africa de Nord care se confruntă cu acțiuni teroriste, migrație economică, toate aceste amenințări diverse la adresa NATO, și, dacă nu păstrăm competențele, talentele pe care NATO le are la dispoziție nu vom putea fi capabili să răspundem la așteptările cetățenilor privind (asigurarea) securității. Este un adevărat privilegiu să lucrez împreună cu militari români și suntem încântați că suntem aici. Și ne vom întoarce. Eu cel puțin mă voi întoarce într-un viitor nu prea îndepărtat. Sper că nu va mai ploua atât de mult și voi avea prilejul să văd mai bine acest oraș minunat.