Colliers: România deține aproximativ 11% din stocul de spații industriale din regiune, la fel ca în urmă cu 5 ani. ”România atrage tot mai multe companii care își mută sau își extind capacitățile de producție mai aproape de piețele vest-europene”

România deține aproximativ 11% din stocul de spații industriale moderne închiriabile din CEE-6 (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria și România), o pondere similară cu cea din urmă cu cinci ani, într-un context în care toate piețele din regiune au cunoscut o expansiune rapidă, potrivit unui studiu regional realizat de Colliers.

Cu un stoc total de 7,5 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne la final de 2024, și peste 370.000 de metri pătrați în construcție, România este a treia piață ca mărime din regiunea ECE-14, după Polonia și Cehia, și înregistrează un ritm susținut de creștere, alimentat de investiții în producție și infrastructură. În același timp, piața locală se numără printre liderii regionali în dezvoltarea de spații sustenabile, cu tot mai multe proiecte certificate green.

„Pe lângă poziția geografică avantajoasă și costurile competitive, România atrage tot mai multe companii care își mută sau își extind capacitățile de producție mai aproape de piețele vest-europene. Cererea ridicată pentru soluții build-to-suit și pentru parcuri industriale moderne, bine conectate la infrastructură și cu acces la forță de muncă, alimentează expansiunea continuă a pieței. Vedem o diversificare clară a cererii, de la retaileri și companii de e-commerce, până la producători din industrii strategice precum automotive, electronice sau farma,  iar interesul pentru orașele regionale este în creștere”, explică Victor Cosconel, Partner Î Head of Leasing Î Office & Industrial Agencies la Colliers.

În timp ce Bucureștiul concentrează în continuare aproape jumătate din stocul național de spații industriale și logistice închiriabile, cererea se extinde rapid către orașele regionale, susținută de extinderea rețelei de autostrăzi, apropierea de granițele vestice și disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări noi. În 2024, volumul total al tranzacțiilor de închiriere a depășit 600.000 de metri pătrați, în principal datorită cererii venite din partea companiilor din producție, retail și e-commerce (cifra include doar tranzacțiile publice, însă există un număr semnificativ de închirieri directe, care nu sunt raportate public).

Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Ploiești și Oradea atrag tot mai multe investiții, în special în facilități build-to-suit și unități de producție ușoară, în timp ce unele dintre cele mai mari contracte, de peste 40.000 de metri pătrați, au vizat proiecte din București, Timișoara și Cluj.

Dezvoltarea accelerată a comerțului online continuă să susțină cererea pentru centre de distribuție moderne, România fiind una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere a e-commerce-ului din regiune. Gradul mediu de ocupare se menține stabil, în jur de 5%, iar chiriile pentru spațiile industriale premium variază între 4,5 și 5 euro pe metru pătrat pe lună, un nivel competitiv în raport cu piețele mature din Europa Centrală.

Randamentele investiționale pentru proiectele de top sunt estimate la aproximativ 7,75%, peste media regională.

România este a treia cea mai menționată piață din regiune în planurile investitorilor care caută alternative la Asia, după Polonia și Ungaria. Aproape 50% dintre noile cereri de spații industriale din România în 2024 au fost legate de activități de producție, subliniază consultanții Colliers, o schimbare importantă față de anii anteriori (preponderent perioada dinaintea pandemiei), când logistica domina cererea.

”Cu un stoc de 7,5 milioane de metri pătrați la o populație de aproape 19 milioane de locuitori, media este sub 0,4 metri pătrați per locuitor. Prin comparație, Polonia depășește 0,9 metri pătrați/locuitor, iar Cehia depășește de 1 metru pătrat/locuitor. Acest decalaj evidențiază un potențial semnificativ de creștere, mai ales în orașele regionale, unde cererea se diversifică constant”, spune Victor Cosconel, adăugând că România ar avea nevoie să adauge 1 milion de metri pătrați anual în următorii ani, pentru a susține tranziția către o economie industrială modernă, conectată la lanțurile europene de producție.