Codul fiscal, salarizarea, bugetul și votul prin corespondență, pe agenda sesiunii

Codul Fiscal, o problemă rămasă nesoluționată după ce legea adoptată de Parlament în iunie a fost retrimisă de președintele Iohannis spre reexaminare, va fi primul care va intra în discuția Senatului și apoi a Camerei Deputaților, chiar din primele zile ale sesiunii.

În condițiile în care legea prevede o relaxare fiscală, pusă sub semnul întrebării de șeful statului, sub aspectul sustenabilității măsurilor și în contextul european dificil al crizei din Grecia, actul normativ a ținut agenda negocierilor politice din această vară, partidele parlamentare ajungând în cele din urmă la un acord, astfel încât reexaminarea legii ar urma să treacă fără probleme de votul celor două Camere.

În baza acordului convenit de liderii partidelor parlamentare, Comisia de buget a Senatului a adoptat, în unanimitate, cu o zi înaintea sesiunii ordinare, toate amendamentele stabilite la reuniunea liderilor, între acestea fiind reducerea etapizată a TVA – la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 19% de la 1 ianuarie 2017.

Președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că noul Cod Fiscal se află într-o procedură accelerată în Parlament, fiind așteptat să treacă de plenul Senatului marți, iar joi de cel al Camerei Deputaților, astfel încât să poată fi promulgat de președinte până lunea viitoare.

Salariile demnitarilor versus salariile bugetarilor

Un alt subiect care ar trebuie să fie tranșat în sesiunea septembrie-decembrie este ordonanța prin care au fost majorate salariile mai multor categorii de demnitari, printre care președintele, premierul, președintele Senatului și al Camerei Deputaților, dar și membrii Birourilor permanente ale celor două Camere. Ordonanța a stârnit și nemulțumire în rândul unor parlamentari care s-au simițit “discriminați”, avansându-se chiar scenariul unor inițiative legislative prin care să-și majoreze indemnizațiile.

Inițial, premierul Victor Ponta anunțase că va anula actul normativ, în așa fel încât salariile demnitarilor să fie discutate odată cu noua lege a salarizării bugetarilor, însă ordonanța este în vigoare.

PSD a stabilit luni ca ordonanța privind majorarea salariilor demnitarilor să fie discutată în Parlament în același timp cu Legea salarizării bugetarilor. Și copreședintele PNL Alina Gorghiu a declarat, după ședința BPN de sâmbătă, că liberalii au decis, în mod formal, să respingă în Parlament ordonața privind creșterea salariilor demnitarilor, afirmând că aceste majorări trebuie discutate în același timp cu Legea salarizării bugetarilor.

Ordonanța își produce însă efectele până la o decizie a Parlamentului.

Discuțiile privind o nouă legea a salarizării bugetarilor vor avea loc după ce, tot prin ordonanță de urgență, Guvernul Ponta a decis deja majorarea cu 25% a salariilor personalului din sistemul medical. Proiectul se află în faza negocierilor dintre ministrul Muncii Rovana Plumb și sindicate, deși ar fi trebuit să fie finalizat.

Săptămâna trecută, Liviu Dragnea ceruse miniștrilor Muncii și Finanțelor, Rovana Plumb și EugenTeodorovici, să prezinte o analiză privind stadiul proiectului. “Noi discutăm de legea salarizării tuturor bugetarilor, ceea ce este foarte corect și trebuie să vedem dacă reușim să o adoptăm, să facem proiectul de lege, sau, până îl facem, categorie cu categorie primește majorări salariale”, a susținut Dragnea.

Deși liderii partidelor parlamentare au susținut că vor încerca să ajungă la un consens în privința salarizării bugetarilor (un subiect sensibil și cu impact electoral), luni seară, copreședintele PNL Alina Gorghiu a susținut că PNL nu va mai cădea în capcana PSD și va cere studii de impact referitoare la sustenabilitatea legii, atunci când aceasta va fi prezentată, criticând Executivul pentru faptul că legea nu a fost definitivată.

Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe 2016 sunt alte legi importante, iar guvernul ar trebui să trimită proiectul către Parlament până la 15 noiembrie.

Votul prin corespondență, marea restanță

Cea mai mare restanță este legată tocmai de prioritatea zero anunțată la începutul anului, după alegerile prezidențiale marcate de proteste ale românilor din afara granițelor, care au avut dificultăți majore în exercitarea dreptului la vot.

La Parlament sunt înregistrate nu mai puțin de patru proiecte pe această temă, însă partidele nu au ajuns la un acord în sesiunea trecută, cu toate că au votat toate celelalte modificări ale legislației electorale, convenite și în cadrul unor consultări care au avut loc la Palatul Cotroceni-legea partidelor, legea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, legea alegerilor locale și legea alegerilor parlamentare.

Declarațiile reprezentanților Puterii și Opoziției arată că partidele se poziționează în continuare diferit în această problemă. PSD l-a mandatat pe președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, să trimită proiectul privind “principiile legii votului prin corespondență” către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru ca abia apoi să înceapă discuțiile în Parlament.

Pe de altă parte, președintele Comisiei de Cod Electoral, vicepreședintele PNL Mihai Voicu, a spus că parlamentarii și AEP nu trebuie să omită opinia celor din Diaspora în privința legii votului prin corespondență, iar proiectul liberalilor este singurul care conține prevederi agreate de cetățenii români din străinătate.

Voicu, președintele Comisiei de Cod electoral, a mai spus că partidele trebuie să se mobilizeze la începutul sesiunii parlamentare pentru a adopta cât mai rapid legea votului prin corespodență, până cel mai târziu la începutul lunii noiembrie, pentru a putea fi aplicată la viitoarele alegeri lesgialtive.

Legea Big Brother, convenită la Cotroceni și păstrată la sertar

Agenda sesiunii ar putea fi completată de controversata Lege Big Brother, deși liderii partidelor parlamentare nu au mai amintit nimic despre acest proiect de lege, cu o istorie veche (propunerile anterioare fiind respinse de Curtea Constituțională).

La începutul lunii mai, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni convocate de președintele Iohannis, liderii partidelor parlamentare și-au asumat, prin semnătură, un proiect prezentat de Administrația Prezidențială (care nu are drept de inițiativă legislativă).

“Liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară de modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. (…) Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului”, preciza Administrația Prezidențială.

Deși acordul a fost semnat la începutul lunii mai și documentul a fost transmis Parlamentului, proiectul se află abia la comisiile de resort ale Senatului, primă cameră sesizată.

Recent, pe 27 august, prezent la Conferința organizată de Academia de Științe ale Securității Naționale pe tema Strategiei Naționale de Apărare a Țării, Klaus Iohannis a declarat că armoniziarea legislației în domeniul securității este o prioritate.

“Personal văd câteva priorități până la finele acestui an, toate implicând dialog și parteneriat între diferite instituții. În primul rând, Strategia Națională de Apărare va trebui urmată și dublată de un plan de aplicare (…) În al doilea rând, va trebui să ne gândim la unificarea, corelarea și actualizarea legislației în domeniu. Acest rol revine partidelor și Parlamentului, dar ca președinte sunt serios preocupat ca România să aibă un cadru normativ coerent, clar și adaptat realităților în materie de securitate națională”, declara Iohannis.

Cum rămâne cu moțiunea de cenzură

Liberalii au cerut, în repetate rânduri, demisia lui Victor Ponta, strângând și 1,2 milioane semnături în acest sens. Cu toate acestea, discursul liderilor PNL referitor la schimbarea guvernului și o eventuală moțiune de cenzură a cunoscut nuanțării, în condițiile în care PNL nu făcut progrese în privința unei noi majorități parlamentare și în pofida faptului că, pe anumite subiecte, a avut sprijinul UNPR (inclusiv la discuțiile privind reexaminarea Codului Fiscal).

La începutul lunii august, copreședintele PNL Alina Gorghiu declara că, după ce va începe sesiunea parlamentară, PNL va iniția, probabil, discuții cu UNPR, UDMR și “cu cine dorește” pentru o moțiune de cenzură, pentru a sancționa Guvernul care merge “cu căruța din gard în gard”.

Ulterior, după acordul liderilor partidelor parlamentare pe tema Codului Fiscal, întrebată dacă mai are rost o moțiune de cenzură a PNL, Gorghiu a spus că nu știe ce va fi în viitor, adăugând că despre moțiunea de cenzură se va discuta “când va fi cazul”.