„Cocktail pentru o nouă criză”

„Dobânzile cresc, costul capitalului, în special în dolari, crește mult, există și risc geopolitic – prin urmare avem tot cocktailul pentru o criză”, crede Christopher Dembik, șeful echipei de analiză macroeconomică al băncii de investiții Saxo Bank. Dembik a sosit în România pentru a prezenta câteva dintre posibilele evoluții ale piețelor din întreaga lume pentru investitorii Saxo Bank.

El lucrează pentru grupul cu origini daneze din 2014, iar din 2016 ocupă rolul actual, din care analizează politicile monetare și dezvoltările macroeconomice globale. În 2015 a câștigat premiul Thomson Reuters StarMine Awards pentru cele mai bune previziuni macroeconomice pentru Franța și este totodată autorul „Celor mai mari dezbateri economice contemporane”, volum apărut în 2016. El publică des analize despre economiile franceză și poloneză.

Din punctul lui de vedere, riscul unei crize financiare este inerent, iar datele Saxo Bank arată că aceasta s-ar putea întâmpla în anul 2019 sau 2020. Dembik crede și că, în contextul în care toate guvernele sunt mai mult sau mai puțin protecționiste, naționaliste, există posibilitatea ca la alegerile europene de anul viitor să existe riscul unei majorități eurosceptice, lucru pe care îl percepe extrem de negativ.  „Este un cocktail negativ pentru economia globală, de aceea sunt foarte pesimist și cred că oamenii precum Macron, care au vrut să reformeze, să crească bunăstarea cetățenilor, vor avea parte de un eșec”, previzionează analistul, originar din Franța.

Chiar dacă observă că discuțiile cu clienții Saxo Bank sunt caracterizate de un ton optimist, în care ei vorbesc despre o revenire economică, Dembik crede contrariul. „Când mergi pe stradă, nu vezi o astfel de revenire − doar un mic procent din populație beneficiază de această revenire, care ajunge să alimenteze inegalitățile, populismul − riscul crizei și populismul reprezintă un mare coșmar”, crede analistul.
El spune că evoluția PIB-ului în Europa a ajuns la un vârf la finalul anului trecut, iar în prezent decelerează. „În România veți avea probabil mai puțină activitate economică, trebuie să luați în calcul că în proiectul bugetului european se așteaptă să scadă fondurile structurale spre țări precum România sau Polonia; veți avea un aflux de capital mai scăzut din țările vestice și în același timp va trebui să vă confruntați cu o încetinire globală a economiei”, descrie el perspectivele de dezvoltare economică în perioada următoare.

Christopher Dembik spune că s-a ajuns la un cerc vicios din cauza faptului că piața nu a fost lăsată să se prăbușească în 2007. „Desigur că aceasta ar fi avut un impact negativ imens, am decis să facem un pas pentru a opri asta, dar din acest motiv probabil următoarea criză va fi mult mai rea. S-au acumulat prea multe datorii în prezent, care la un moment dat va trebui plătite, mai ales când vorbim despre datorii private.” El crede că revenirea economică din ultimii ani a fost alimentată de datorie și de credite ieftine. Analistul de la Saxo Bank subliniază că băncile centrale au cumpărat într-adevăr multe active, dar, de fapt, când ne uităm la nivelul datoriei private din multe țări, acesta este extrem de ridicat; prin urmare, riscurile următoarei recesiuni sunt și acestea mai mari.

„Sunt 100% sigur că va fi o criză mai mare decât precedenta”, crede Dembik. Ce este de făcut, în acest context? Analistul de la Saxo Bank oferă sfaturile pe care le împărtășește de obicei și clienților companiei pe care o reprezintă: „Când există o perioadă proastă pe piață, o recesiune, doar trei opțiuni sunt sigure: aurul este sigur, companiile din domeniul consumului, care performează destul de bine în perioade de criză − este evident, în continuare se cumpără alimente, iar ultima opțiune sunt banii.”

Sesizează că ciclurile economice sunt normale, însă faptul că criza anterioară nu a condus la rezolvarea greșelilor și la eliminarea datoriilor va face lucrurile mult mai rele de această dată. „De aceea cred că următoarea criză va fi mai puternică; există câteva legături între politicieni și bănci, conceptul de too big to fail pentru sectorul bancar va fi înțeles ca o greșeală, în cele din urmă vorbim despre bănci mari, care sunt un risc pentru economie.”

În contextul unei crize, cel mai afectate domenii se leagă, potrivit analistului de la Saxo Bank, de noile tehnologii, iar Tesla este cel mai bun exemplu în acest sens, din punctul lui de vedere. „Proiectul Tesla este uimitor, am crezut în ceea ce fac ei − dar problema este că nu reușesc să livreze, au nevoie de prea multă finanțare, costul capitalului crește, încep să piardă încrederea analiștilor, este compania perfectă pentru a ilustra excesul în prezent.” Astfel, crede el, chiar dacă această compania a fost „trendy” o perioadă de timp, în contextul unei crize nu ar putea supraviețui.

„Toți credem în ele, dar nu înseamnă că vor performa bine în perioade de criză, performează bine în perioade de revenire economică, în mod clar foarte bine − dar nu cred că poate fi considerată «a safe heaven», este cel mai vulnerabil sector economic din punctul meu de vedere.”

Analistul de la Saxo Bank oferă perspectiva sa și asupra modului în care monedele digitale și tehnologiile din spatele acestora vor influența lumea finanțelor.

„Blockchainul, dacă este implementat bine, poate să ajute la realizarea întregului back office din bănci. Acest lucru înseamnă că multe joburi, în special din Europa est-europeană, pot să dispară, fiindcă blockchainul va prelua o parte din aceste activități”, crede Dembik.

Observă că majoritatea băncilor centrale au publicat explicații legate de modul în care poate fi folosit blockchainul pentru a schimba politicile monetare.

„Este o inovație, sunt foarte optimist în ceea ce o privește, dar câțiva dintre pierzători vor fi marile bănci comerciale, din cauză că nu reușesc să inoveze”, spune Dembik. Majoritatea marilor bănci comerciale, crede el, din moment ce nu au capacitatea să inoveze la nivel intern, cumpără start-up-uri, dar în majoritatea cazurilor acele start-up-uri nu reușesc să evolueze: „Băncile omoară inovația atunci când cumpără start-up-uri”. 

Așadar, în timp ce companiile de dimensiuni medii sunt capabile să inoveze, iar câteva bănci online sunt foarte promițătoare, marile bănci din ziua de azi sunt pierzători ai revoluției tehnologice. El spune că totuși că acestea nu vor dispărea, din două motive: „au în continuare mult cash și au conexiuni politice”.

Oferă ca exemple țări precum Germania, Franța și chiar și Italia, unde majoritatea băncilor mari, chiar și cele în formă foarte proastă, au în continuare susținerea politicienilor. „Probabil vor fi mai puțin profitabile decât acum, așadar vor avea reduceri de costuri, vor concedia oameni – aș spune că dacă ești tânăr și abia ți-ai obținut licența, să nu te duci niciodată să lucrezi în sectorul bancar, este cea mai mare greșeală pe care poți să o faci.”

Pe de altă parte, criptomonedele vor schimba mult din politicile monetare și reprezintă, din punctul lui de vedere, viitorul banilor. „Nu va fi vorba despre Bitcoin sau Ethereum − nu aș fi spus nimănui să investească în Bitcoin − sunt prea multe probleme, dar cred că monedele digitale sunt viitorul banilor.”

Când vom vedea o țară cu o monedă digitală? În timp ce exemplul lui Petro, moneda venezueleană, este o înșelătorie a guvernului venezuelean, toți cumpărătorii acesteia fiind în Venezuela, ceea ce înseamnă că e vorba despre instituții venezuelene, bănci centrale, etc. și nu există investitori străini în aceasta, Christopher Dembik este de părere totuși că sfârșitul cash-ului va veni. „Acest lucru este mult mai bun pentru majoritatea statelor pentru că problema cu statul este că vrea să lucreze unde se duc banii și va fi o modalitate foarte bună pentru el să controleze acest lucru − mult mai bine decât cash-ul.”

El nu crede că există un viitor pentru criptomonedele lansate deja, în special pentru Bitcoin. Este de părere însă că anumite guverne vor începe să folosească tehnologia criptomonedelor pentru a implementa propriile monede digitale și vor avea succes fiindcă vor fi credibili. În Venezuela nu există credibilitate, dar monedele digitale lansate în Scandinavia ar putea avea mare succes – în contextul încrederii generate de țările de aici.

Dembik crede totuși că este o chestiune de decenii până când se va realiza acest lucru; este nevoie de regularizarea domeniului, tehnologia are nevoie de îmbunătățiri și, deocamdată, analistul nu observă vreun guvern sau bancă centrală care să facă acest pas în curând. „Când vine vorba despre politici monetare, este nevoie mereu de decenii pentru schimbări atât de mari precum aceasta.”

Dembik a vorbit și despre intrarea României în zona euro, pas pe care îl consideră a fi o greșeală. „Călătoresc deseori în Polonia și, de fiecare dată când merg acolo, ceea ce spun este nu ar trebui să adopte euro. De ce? O astfel de decizie este benefică doar pentru o economie foarte puternică, cu o competitivitate foarte ridicată; dar dacă arunci o privire spre Slovacia și chiar și țări ca Spania, Portugalia, Italia, acestea au pierdut multă competitivitate din cauza introducerii euro. Așadar euro este un vis frumos, dar, de fapt, dacă nu ai o competitivitate puternică a produselor, poate însemna mari probleme pentru țara respectivă.”

El oferă exemplul Slovaciei, țară care a aderat la zona euro în 2009 și, ulterior, a intrat în recesiune. Chiar dacă economia globală per ansamblu nu se afla într-o stare bună în acel moment, crede că impactul acestei schimbări a contribuit la involuția situației economice a țării.

„Nu este o mișcare inteligentă, mai ales când vezi probleme mari în interiorul zonei euro în termeni de politică; acum câțiva ani m-am întâlnit cu fostul guvernator al băncii centrale din Polonia, el este un social- democrat, proeuropean, mi-a spus că nu adoptă euro nu fiindcă nu au încredere în monedă, ci în politicile din spatele acesteia, știm că vom avea un impact negativ asupra economiei noastre.”

Care sunt soluțiile pentru o creștere economică puternică? Christopher Dembik este de părere că pentru economia României, cel mai bun pariu este ca în continuare să ofere servicii pentru țările vestice: „Este cel mai bun pariu, funcționează bine. Trebuie să investiți însă mai mult în educație, fiindcă este singura modalitate prin care veți putea inova. Totodată, trebuie să aveți un parteneriat puternic între sectorul privat, educație și stat”.

Analistul oferă exemplul Tel Avivului, unde a locuit pentru câțiva ani. El spune că a fost uimit să regăsească în același campus, pentru studenții din domeniul IT, guvernul, companiile private, educația – toate lucrau împreună pentru a asigura inovația. „Nu avem un astfel de parteneriat nici în țările vestice; trebuie să existe genul acesta de parteneriate pentru că este cheia spre a merge upmarket, trebuie să inovați. Știu că în Europa Centrală și de Est sunteți foarte buni în industria jocurilor, care evoluează deja spre upmarket, dar trebuie să găsiți noi industrii, noi piețe de nișă în care să aduceți inovație, poate va lua mult timp, dar va ajuta pe termen lung.”

Cum e văzută acum România în Franța, țara sa de origine? „Pentru investitorii francezi, e prea departe. Nu o înțeleg. Majoritatea francezilor nu își aduc aminte legăturile puternice dintre Franța și România, nu înțeleg foarte bine în ce constă economia României în prezent – nu știu despre IT-ul foarte puternic, nu toți știu asta – cred că există nevoia ca România să facă lobby în Franța pentru a încerca să atragă investiții.”
Chiar dacă avem exemplul unui mare investitor precum Renault, crede că este nevoie de aducerea mai multor investiții: „Trebuie să faceți ceva pentru a-i seduce pe investitorii francezi. Problema este că deseori investitorii francezi nu se uită la Europa Centrală și de Est. Se uită la țările vestice, la nordul Africii − Maroc, Algeria dar e păcat, pentru că eu cred − din moment ce aveți angajați foarte talentați − că puteți face foarte multe”.

O parte din munca lui Christopher Dembik este formată din călătorii în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, iar în România s-a aflat recent pentru a se întâlni cu o parte dintre clienții Saxo Bank pentru a le prezenta o perspectivă a situației economice globale și a evoluției pieței de capital.

El mărturisește că a ajuns să studieze economia accidental. A studiat științe politice, și-a dorit o carieră politică, a candidat ca primar în Franța și a ajuns chiar să îl sfătuiască pe Emmanuel Macron în campania sa în aspecte care țin de macroeconomie – și în prezent îi sfătuiește pe o parte din membrii echipei sale în legătură cu situația economică politică din Europa Centrală și de Est.

A lucrat și pentru Ambasada Franceză din Israel și pentru un start-up financiar din Israel. La întoarcerea în Franța, s-a angajat la Saxo Bank ca economist pentru biroul francez al companiei, iar în prezent lucrează pentru compania globală.

În urma vizitei în România, a observant că clienții români au cunoștințe solide de economie, chiar mai multe decât în țările vestice și, în special, în comparație cu țara sa de origine. „Cunosc foarte bine evoluția pieței de capital. Clienții francezi, de obicei, au mai puține cunoștințe, în majoritatea cazurilor, dar mulți bani; pentru a deveni unul dintre clienții noștri din România trebuie să ai deja un nivel ridicat de câștiguri, în Franța este un profil diferit și am fost extrem de impresionat.” A observat de asemenea că majoritatea clienților așteaptă câștiguri pe termen scurt și mediu; totodată, investitorii români sunt mai dispuși să își asume riscuri decât clienții din alte țări.

„Acest lucru este deopotrivă pozitiv, înțeleg riscul, vă ofer un exemplu: am fost uimit de cât de multe întrebări am primit legate de criptomonede; dacă vorbesc cu investitori britanici, francezi și chiar și germani, îmi vor spune că acestea sunt o înșelătorie, în care nu investim. Aici am observat un interes puternic, am fost impresionat − este prima dată aici și am fost surprins.”

Christopher Dembik mărturisește că, deși îi place economia, știe că nu își va petrece toată cariera în acest domeniu, lucru pe care îi sfătuiește și pe studenții la economie pe care îi întâlnește. „Nu este o știință exactă, greșești de mai multe ori decât ai dreptate − dacă faci 20-30 de ani de carieră ca economist, în cele din urmă nu mai suporți, repeți de milioane de ori aceleași lucruri, ce le spun studenților este că pot face asta la începutul carierei lor, dar să se gândească la valoarea pe care ar putea-o aduce mai târziu asupra unei companii, guvern etc.”

De altfel, descrie postura de economist drept una facilă: „Critici, dai sfaturi, dar nimeni nu verifică de fapt ceea ce spui, nu îți asumi responsabilitatea pentru nimic. Mi-ar plăcea să îmi asum responsabilitatea, de aceea îmi place politica, fiindcă îmi place să îmi asum responsabilitatea de a schimba viețile oamenilor”.