CNES a realizat un al doilea contact cu robotul european Philae - VIDEO

Contactul a avut loc “în urmă cu câteva zeci de minute”, a declarat Jean-Yves Le Gall pentru postul de televiziune France 2, la ora locală 07.40 (08.40 ora României, n.r.). Cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, cunoscută și sub diminutivul “Ciuri”, pe care robotul european s-a plasat la sfârșitul anului 2014, “este în plină efervescență, cu jeturi de gaze, jeturi de praf și, grație lui Philae, putem să vedem toate acestea în direct”, a adăugat Jean-Yves Le Gall.

“Este o premieră în istoria omenirii”, a adăugat directorul CNES, care consideră că misiunea robotului Philae reprezintă “cea mai importantă experiență spațială din primii 30 de ani ai secolului al XXI-lea”.

Robotul Philae, care a ajuns în noiembrie 2014 pe suprafața cometei Ciuriumov – Gherasimenko, dar a încetat ulterior să comunice, bateriile sale fiind descărcate, s-a “trezit” și a contactat Pământul, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a anunțat Agenția spațială europeană (ESA).

Pe blogul său, ESA a anunțat că Philae a reușit să contacteze Pământul, prin intermediul sondei spațiale Rosetta, pentru 85 de secunde. Acesta este primul contact realizat de Philae de când a intrat în “hibernare”, în luna noiembrie.

Cometa “Ciuri” se apropie tot mai mult de Soare – în prezent se află la o distanță de 210 milioane de kilometri -, iar robotul Philae a reușit să iasă din starea de hibernare grație ameliorării coeficientului de luminozitate și creșterii temperaturii ambientale.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spațial care a reușit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanță de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spațiu și va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

Robotul Philae a atins suprafața cometei pe 12 noiembrie, la capătul unei căderi libere în spațiu care a durat șapte ore, sărind de două ori înainte de a ajunge într-o zonă care părea a fi un crater lipsit de lumină solară. Această poziționare defectuoasă a împiedicat până acum bateriile solare să funcționeze suficient de bine pentru a permite robotului să își continue activitatea. Philae a fost plasat în stare de “hibernare” pe data de 15 noiembrie.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenției Spațiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafață. Potrivit specialiștilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenția spațială franceză, misiunea sa este realizată în proporție de 80%.

Dacă totul funcționează așa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” în 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta își va continua misiunea de “însoțitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.