Cluj-Napoca a sărbătorit, în week-end, 700 de ani. Cum arată viața în Silicon Valley de România

Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu genul de impresie plăcută pe care ți-l lasă un oraș civilizat, cu clădiri vechi și monumente bine așezate. Îmi aduc aminte de un oraș curat, destul de agitat și cu problemele pe care un oraș mare nu le poate evita. De atunci am mai ajuns de câteva ori la Cluj, dar nu am stat suficient de mult pentru a sesiza schimbările mai mici sau mai mari din orașul de pe Someș. Anul acesta am avut însă ocazia de a petrece o săptămână întreagă, iar schimbările de care vorbesc mi-au fost parcă evidente. Orașul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele și-au făcut loc și coloșii de sticlă și termopan care anunță parcă noua epocă a Clujului: transformarea sa într-un oraș modern, de genul celor pe care le vezi prin Vest. Cum a reușit însă Clujul să depășească alte orașe mari din România, precum Constanța sau Timișoara?

Clujul, un centru universitar cu tradiție, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT și outsourcing are, după București, cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000 de firme în 2012), are un câștig salarial mediu net de 1.990 de lei (iunie 2015), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 2.200 de start-up-uri ale tinerilor debutanți față de 2.000 în București). Clujul are una dintre cele mai bune rate de angajare a populației stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituții sau companii de stat.

Competiția dintre Cluj și București i-a obligat pe specialiștii din institutele de cercetare de profil din Cluj-Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul țării prin intermediul institutelor sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluții proprii pentru mediul economic local și regional, spune Stelian Brad, președinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din București beneficiau de marea majoritate a fondurilor publice de cercetare (peste 60-70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învățare și adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă și calitate moștenită din tradiția istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraș a învățat bine lecția afacerilor în domeniul software și a proceselor tehnice aferente, a câștigat încrederea partenerilor externi, și-a consolidat lanțul valorii și și-a dezvoltat și diversificat rețelele internaționale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate și motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale și-au putut crește treptat-treptat afacerile – preponderent pe piețele internaționale (peste 90%). De la acest punct, evoluția fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descris.”

Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând orașul de pe Someș în al doilea “motor” al economiei după București. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunități de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad. “Dintre oportunitățile acelor vremuri aș menționa deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiștilor IT din oraș de a comunica ușor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar inițial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preț/calitate al serviciilor prestate de specialiștii locali extrem de competitiv, evoluția pozitivă a industriei IT pe plan internațional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware și software în domeniul comunicațiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT precum și impactul IT asupra creșterii productivității și competitivității altor sectoare economice”, spune Brad.

În ceea ce privește concentrarea geografică de companii de IT din Cluj, aceasta s-a dezvoltat pe fondul cererii venite din piețele vestice. “Acestea au ajuns la un grad de saturație. Clujul însemnă o masă critică de specialiști care pot fi educați prin interacțiunea cu piețele mature. Motivațiile primare au fost secondate de factori precum prețuri convenabile, competențele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe”, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. “În primul rând, la nivelul României, Clujul deține cea mai mare pondere de specialiști IT raportat la populația activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forță de muncă preponderant tânără, orientată spre învățare. Astfel, orașul a împrumutat repede o cultură a standardelor și calității muncii, inspirată de experiența colaborarii cu clienții internaționali. Apoi colaborarea dintre universități și companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial, pot constitui factori diferențiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparație cu alte orașe.”