Club BM: Pot companiile să rezolve problemele societății?

Business Magazin: Ce înseamnă ideea de CSR pentru cultura unei companii și cum poate fi integrată în aceasta?
Măriuca Talpeș, cofondator BitDefender și CEO Intuitext: Cred că orice companie din România își dă seama că trebuie să se implice în schimbarea în bine a ceea ce se întâmplă în societatea românească. Noi am făcut acest lucru de mulți, mulți ani și am început prin a ne uita cu atenție la copiii care termină școala. Probabil că cei care prin anii 2000 aveau o companie, cel puțin în zona de tehnologie, au constatat că talentele pe care eram obișnuiți să le vedem înainte de ’89 absolvind universitățile începeau să dispară sau nu erau pregătite pentru ceea ce ne dorim noi. Adică, dacă angajai un coleg pe un post, te așteptai să știe ceva din facultate pentru acel post. Mai târziu, prin 2005-2010, ne așteptam să aibă cât de cât dorința de a învăța niște competențe de bază, nu ne mai așteptam să știe ceva din fișa postului pe care voiai să îl angajezi. Iar astăzi am ajuns să ne dorim să avem absolvenți care gândesc logic, care doresc să învețe, care citesc cu plăcere, care sunt pasionați de ce își aleg să facă în viață. Din păcate, e o evoluție tristă, și atunci Bitdefender și Intuitext și-au propus de mulți ani să ajute școala, pe de-o parte, și pe de altă parte, antreprenorii – tot ce înseamnă start-up-uri, antreprenoriat în România, atât cât putem să ajutăm.
Diana Tănase, marketing manager, Mastercard: Responsabilitatea pentru companii poate să fie definită în foarte multe moduri, indiferent că susții o cauză locală sau globală. La nivel internațional Mastercard a considerat întotdeauna că trebuie să investească în comunități. Suntem prezenți în peste 200 de țări și teritorii, fiecare cu problemele și cu nevoia lor de ajutor. La nivel internațional și la nivel mare, principala cauză susținută este programul de combatere a foametei, a Națiunilor Unite, World Food Programme, în care Mastercard este principalul partener din punct de vedere corporate, ajutorul constând în ceva foarte pragmatic și foarte simplu, și anume: susținerea meselor la școală, în societățile în curs de dezvoltare, acest lucru fiind cumva punctul care începe un cerc de sustenabilitate. Acele mese sunt luate de la agricultorii locali, duse la școală, iar faptul că acei copii beneficiază de o masă caldă la cursuri îi determină pe părinți să îi lase să meargă, pentru că suma necesară pentru a ține copilul acasă înclină în a-l trimite la școală atât timp cât el vine sătul. Este o matematică foarte simplă a societăților respective. În România noi am făcut de mult timp foarte multe lucruri mai mici pe lângă susținerea cauzelor globale și am început de anul acesta cu o altă abordare. De-a lungul timpului am investit destul de mult în campanii de educare a consumatorilor în ceea ce privește plățile cu cardul. Cu toții avem carduri, însă, în marea economie a țării, puțini sunt cei care le folosesc. Ce am încercat să facem începând cu anul acesta a fost să trecem din zona premiilor foarte pragmatice de tip vouchere, vacanțe, lucruri pe care le fac toate companiile în promoții, la a pune toate produsele și serviciile noastre în scopul unui mai mare bine. Am ales acest mai mare bine prin susținerea cauzei „Noi facem un spital” și am considerat că tot ce putem să dedicăm unui mai mare bine va merge anul acesta către un spital. Suntem foarte mândri să vedem că măcar o cărămidă din întreaga construcție vine de la noi și mai mult de-atât, nu e vorba de o cărămidă, ci de faptul că vom facilita, noi fiind o companie de tehnologie și de inovație, sosirea în România a celor mai noi tehnologii de management medical, care vor pune spitalul în funcțiune.
Business Magazin: De unde deprinde o companie abilitățile necesare pentru a derula bune practici de CSR?
Măriuca Talpeș, BitDefender: Cred că trebuie doar să își dorească și să facă asta cu multă determinare și pasiune. Nu cred că trebuie să ai abilități, trebuie doar să îți dorești foarte mult să schimbi ceva în jurul tău, în bine. Poți să îți construiești propria echipă sau poți să folosești echipe care există în jurul tău, echipe de profesioniști. Sunt foarte multe organizații nonguvernamentale care fac lucruri foarte bune. În mod sigur și înveți continuu, pentru că de cele mai multe ori domeniul pe care îl alegi nu este al tău, principal, dar ca orice companie, mai ales ca antreprenor, e excepțional, e un lucru plăcut să o iei de la zero și să încerci să schimbi ceva în jurul tău, chiar dacă nu ai experți, chiar dacă nu știi să o faci. Cauți soluții, e ca și cum ai face un alt start-up.

Business Magazin: Există vreo modalitate prin care bunele practici de CSR se exportă către țările în care activează o companie?
Diana Tănase, Mastercard: Am un dubiu legat de sintagma „bune practici” în CSR. Nu cred că există nici bune, nici rele practici; există doar practici. Pentru că orice faci în acest domeniu, indiferent pe cine și cum decizi să ajuți, tot faci bine. Sigur, avem experiențe din alte țări, dăm și noi mai departe din experiența noastră, dar nu cred că o inițiativă care încearcă să construiască ceva, să susțină un loc care are nevoie de susținere, poate să fie altfel decât o bună practică. Nu consider că poate să existe un ghid de bune practici, pentru că orice inițiativă, oricât de mică ar fi, este în sine o bună practică. Noi, ca România, am luat cumva frâiele CSR-ului Mastercard în Europa pentru că am ajutat o cauză foarte mare și am pus toate activitățile noastre în susținerea acestei cauze. Dar toată lumea face câte puțin. Educația, sănătatea sunt clar locuri unde orice ai face este o bună practică. Cred că, dacă am putea, cu toții am vrea să facem mai mult.
Business Magazin: Există din exterior o percepție cum că CSR-ul de multe ori are scopul principal de a îmbunătăți imaginea companiei. Cum puteți dumneavoastră să contracarați această idee?
Diana Tănase, Mastercard: Noi, intern, nu folosim termenul de CSR. Mi-e teamă că, într-un fel, sonoritatea acestui termen înseamnă să pui un petic acolo unde ai stricat ceva, ceea ce nu cred că e cazul, cu siguranță nu al nostru. Cred că sunt puține companiile care fac asta pentru a repara ceva ce au stricat. Vreau să cred că majoritatea investește în această zonă pentru a lăsa ceva în urmă și pentru a considera că o putere a unei companii poate să fie pusă în scopul binelui, la fel cum fiecare gest pe care îl face fiecare dintre noi poate să creeze un mic bine.
Măriuca Talpeș, BitDefender: Nu ne-am pus niciodată problema să legăm numele Bitdefender sau Intuitext de ceea ce facem. O facem pentru că simțim că trebuie să o facem, și am văzut acest lucru și la alte companii. Pur și simplu trebuie să ne unim și să schimbăm în bine România, și în zona medicală, și a educației, și a mediului sănătos economic. Nu contează cine o face. Probabil că sunt companii care pun alături numele companiei, dar parcă în ultima vreme nu am văzut lucrul ăsta în România și m-aș bucura să nu fie așa. În schimb am văzut foarte multe persoane, indiferent că sunt antreprenori, manageri de companii sau oameni care lucrează în companii, care fac foarte multe lucruri și nu spun ce fac.
Business Magazin: Cât de important este voluntariatul în rândul angajaților?
Măriuca Talpeș, BitDefender: Constat că se întâmplă și mă bucur că de multe ori ne și spun: „Vrem și noi să mergem acolo. Vrem și noi să punem niște panouri solare, să văruim o școală, să reparăm un zid, să ajutăm niște copii de la diferite case de copii să învețe mai bine”. De multe ori vin la noi doar ca să îi îndrumăm unde să meargă, dar în rest o fac absolut singuri. Am constatat că foarte mulți colegi participă, fără să ne spună, și în zona de educație, și împăduriri, și curățenie. E o bucurie și o plăcere a lor pe care an de an și din ce în ce mai mult o pun în mișcare. Proiectele noastre într-adevăr ajung să fie cunoscute de ei, dar nu intenționat. Nu le cerem nicio implicare.
Diana Tănase, Mastercard: Cumva la noi e un pic mai organizat prin prisma faptului că cineva s-a gândit de mult la asta și avem chiar un număr de zile pe care ni le putem lua pentru a face voluntariat, evident totul fiind, pe partea aceasta, legat de cauza spitalului. Ne-am dedicat timpul ajutării asociației „Dăruiește viață” cu ceea ce au avut nevoie, lucruri de bază. De exemplu, am stat câteva zile cu ele și am ajutat la introducerea unor formulare într-o bază de date. Mai important decât orice altceva este însă faptul că o companie care are o viziune de a construi și de a ajuta, indiferent că e vorba de sănătate, de educație, de mediu, inspiră oamenii sau îi face un pic mai responsabili legat de ceea ce fac în viața de zi cu zi. Te simți cumva parte dintr-o cauză mai mare, te duci cu mai mult drag la muncă, crezi că are sens un lucru în care de obicei nu crezi. Voluntariatul este ceva care trebuie să vină, așa cum spunea și doamna Talpeș, dintr-o pasiune legată de ceva ce îți place ție să faci. Cred că inspirația este ceea ce o companie trebuie să le aducă oamenilor și fiecare să o aplice așa cum consideră că i se potrivește.
Business Magazin: Cum sunt stabilite în cadrul companiilor dvs. domeniile CSR de intervenție, astfel încât să răspundă așteptărilor părților interesate?
Diana Tănase, Mastercard: Diferă foarte mult abordarea globală de lucrurile pe care le facem în fiecare zi. Global, Mastercard susține ecosistemele de plăți și ecosistemele digitale de plăți. Ceea ce înseamnă că acolo unde se poate crea un nou ecosistem și o nouă modalitate de a face lucrurile să funcționeze, trebuie adăugate părți care să conducă către această zonă de incluziune financiară. Putem interveni și pe partea de sustenabilitate. Ne interesează, de asemenea, să investim și să susținem zonele care vor avea o parte foarte puternică de inovație și de tehnologie. De aceea în spital investiția noastră se va duce în tehnologizare, în aducerea celor mai noi sisteme medicale în România, dar, în afară de motive și o viziune similară cu cea a companiei respective, e vorba de inimă și de ceea ce simțim fiecare.
Business Magazin: Considerați că este responsabilitatea dumneavoastră, ca manager al companiei, să faceți mai mult în sensul dezvoltării acțiunilor de voluntariat?
Măriuca Talpeș, BitDefender: Evident. Tot ce gândim în zona de implicare socială trece prin conducerea companiilor. Ne implicăm și cu timp, și financiar, în toate felurile. Multe companii care au apărut după ’90 și au luat-o de jos cu capitalismul în România s-au gândit multă vreme cum să avem o țară cu o economie sănătoasă, bine dezvoltată, și să putem concura de la egal la egal cu alte țări. Mai toată lumea și-a pus problema: Cum s-o facem? E foarte greu de făcut, întrebarea e: „Ce domeniu alegi?”. Și dacă alegi totuși un domeniu, cum am ales noi educația, pentru că credem în continuare că fără tineri educați nu ai cum să ai o economie foarte bună și competitivă, și educația este foarte vastă, trebuie să vezi care este punctul unde trebuie să ai impact, și partea foarte bună în ultimii ani este că mulți care își aleg un domeniu își propun deja indicatori mult mai mari, cu impact mare.
Business Magazin: Cum și la ce interval de timp se măsoară impactul programelor de CSR? Sunt utilizate aceste rezultate pentru a schimba direcția sau specificul acestor programe?
Diana Tănase, Mastercard: Dacă cineva știe, să ne spună și nouă. Noi încă nu am găsit această modalitate și nici nu o căutăm. Partea de investiție în comunitate este o bucată din toată strategia de business, de dezvoltare, de promovare. România este una dintre țările cu cea mai bună dezvoltare și cea mai mare creștere din Europa, conducem detașat la penetrarea tehnologiei în viața de zi cu zi, și mă refer la plățile contactless, la lansarea modalităților de plată prin telefon și a portofelelor electronice de plată. Se văd niște lucruri foarte bune în businessul Mastercard în România, și sigur asta ne va face să continuăm și ce facem din punctul de vedere al sustenabilității.
Măriuca Talpeș, BitDefender: Trebuie să măsori, vrem să măsurăm. E foarte greu să faci asta în educație, impactul vine în mulți ani, nu imediat. Noi am început să ajutăm educația înainte de anii 2000. Inițial ne-am pus problema: „De ce nu mai avem vârfuri la olimpiadele școlare, de ce România nu mai are rezultatele pe care le avea?”, și am început să ajutăm foarte mult lotul olimpic, pregătirea lor, asta a fost o primă inițiativă. Apoi am făcut câteva comunități online, pentru profesori, pentru copii olimpici. Apoi am zis: „Haideți să facem o școală pentru cei mici, care în orășelele de unde sunt nu au un meditator sau un profesor care să îi pregătească pentru extrașcolar, adică pentru olimpiadă”, și am făcut „Viitori olimpici”. În urma acestui proiect, măsurarea rezultatelor ne-a arătat că la Facultatea de Matematică numărul studenților a crescut și participanții au început să redacteze mult mai bine problemele. Un alt lucru pe care îl facem de patru ani este să premiem profesori foarte buni din România, un proiect care ne este foarte drag și sperăm să schimbe un pic în primul rând statutul acestei meserii. Cam toate cercetările din lumea largă spun că ceea ce ai de modificat ceva pentru a schimba educația în bine într-o țară este să ridici nivelul profesorilor.
Business Magazin: Se implică mediul privat suficient în rezolvarea problemelor societății?
Măriuca Talpeș, BitDefender: Cred că suficient nu e niciodată. Sigur nu este suficient. Ce mi-aș dori foarte mult să se întâmple în următorii ani este să ne unim forțele mai mult. E foarte bine că sunt multe companii care au inițiative oriunde în țară, chiar și în București. Ar fi minunat dacă măcar pe anumite proiecte ne-am aduna forțele ca să putem schimba și mișca lucrurile. Sunt în România 200.000 de profesori, peste 6.000 de școli și 2-3 milioane de copii. Situația este extraordinar de diferită, vorbim de copii, chiar și în orașe, care nu prea au ce mânca, la țară nu mai zic. Mulți nu merg la școală pentru că nu au cu ce să se încalțe. Unii își așteaptă frații să vină de la școală ca să ia ghetele celuilalt ca să meargă și ei. Dar sunt copii extraordinar de dotați, foarte maturi pentru vârsta lor, pentru că trec prin probleme mari. 40% din copiii din România nu pot înțelege, la 14 ani, un text pe care îl citesc. Acești copii nu pot fi salvați decât în cazuri foarte rare în liceu sau mai târziu, nu au cum să aibă o meserie bine plătită, la un moment dat vor dispărea meseriile pe care ei le pot face, pentru că vin roboții și automatizările. Deci jumătate dintr-o generație pe care acum o ducem în clasa a VIII-a, chiar dacă s-au născut la fel ca ceilalți, nu va mai putea avea un job mai târziu. Asta se va răsfrânge pe tot ce înseamnă potențialul acestei țări. 
Diana Tănase, Mastercard: Sunt foarte multe locuri în care ne putem implica. În același timp cred că o societate are nevoie de sprijin din multe părți, niciun tip de ajutor nu îl poate substitui pe celălalt. Sunt multe domenii în care putem avea același entuziasm. Putem vorbi de mediu, de sănătate. Sunt foarte multe studii care arată cât de slabe sunt șansele de viață ale unui copil bolnav în România. Ne putem implica în foarte multe lucruri, toate sunt la fel de bune, educația este un subiect extraordinar de mare. Vorbim și de educația de bază, dar în același timp și educația financiară în România este un lucru care până nu de mult lipsea cu desăvârșire, și aici am încercat să ajutăm tocmai pentru că suntem o companie financiară, care dorește ca tinerii zilei de mâine să știe să folosească într-un mod care să-i ajute toate resursele de economisire, de creditare și tot ce mai există într-o țară dezvoltată. Ce cred că este important pentru orice companie este ca fiecare dintre noi să încerce să își găsească locul în a începe să construiască ceva – pentru viitorul lui, pentru viitorul societății, pentru orice lucru în care crede. Noi am început de aici, de la cauza de sănătate, am considerat că este viziunea cea mai apropiată de lucrul pe care vrem să-l construim noi. Nu ne vom opri aici, ne uităm deja la alte direcții, încercăm să vedem unde putem avea un impact real, și este iarăși foarte important să nu te oprești dând un ban. Banul vine și se duce, dar lucrurile pe care le inspiri și le lași în spatele tău trebuie să fie mai ample. Probabil că o combinație între susținere financiară și susținere în educație, în construcție, în aducerea a ceva de care are nevoie societatea și comunitatea respectivă este o bună practică.
Business Magazin: Ce înseamnă CSR-ul și cum se integrează în bunul mers al unei companii?
Claudia Oprescu, coordonator CSR, BCR: Cred că CSR-ul este partea cea mai frumoasă a unei companii. Cred că scopul responsabilității sociale este să ajute companiile ca, pe lângă partea de business, să contribuie la un bine mai mare, la bunul mers al societății, pentru că, de fapt, și companiile sunt niște cetățeni în comunitățile din care fac parte. Și cred că scopul CSR-ului este exact acesta: să-i ajute pe oamenii din comunități să se dezvolte, atât ei ca indivizi cât și comunitățile din care fac parte, și să aibă o viață mai bună cu toții.
Martha Rusoiu, specialist CSR în cadrul direcției Comunicare și marketing, CEZ România: Citeam de curând un studiu realizat în România și majoritatea respondenților spuneau că CSR-ul înseamnă implicare în comunitate. Într-adevăr, înseamnă implicare în comunitate și vedem în jurul nostru că această implicare capătă diferite forme în funcție de nevoile companiilor, de zona în care ele își desfășoară activitatea. Și pentru CEZ, CSR-ul înseamnă implicare în comunitate, înseamnă responsabilitate, înseamnă implicarea angajaților în proiecte de CSR, un lucru foarte bine fundamentat în cadrul companiei noastre. Ne dorim foarte mult să îi încurajăm pe colegii noștri să se implice în activități de CSR și vedem că răspunsul lor este unul pozitiv. Avem colegi care se implică în proiecte de tradiție, cum ar fi Maratonul Olteniei, avem peste 200 de voluntari care s-au implicat anul acesta, dar și în alte proiecte, de exemplu în concursul intern „Generatorii de bine”, care îi încurajează să vină ei cu o idee de proiect pe care să o implementeze în comunitate.
Business Magazin: Cum se construiește o campanie de CSR, ce pași presupune?
Claudia Oprescu, BCR: Permiteți-mi să nu o numesc campanie de CSR, mai degrabă aș spune un proiect de CSR, pentru că o campanie presupune mai degrabă un obiectiv de informare sau de conștientizare. În schimb, un proiect presupune un impact pe termen mediu și lung. În primul rând este important să plecăm de la o nevoie, și aș vrea să vă dau drept exemplu două proiecte foarte mari pe care noi le facem pe zona de CSR: Bursa binelui și Școala de Bani. Școala de Bani este proiectul nostru de educație financiară. Cum am pornit în derularea acestui proiect, în urmă cu trei ani? Ne-am dat seama că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivel de educație financiară, conform statisticilor UE, ba mai mult decât atât, cercetând și încercând să înțelegem ce se întâmplă, am aflat că suntem pe locul 124 din 146 de țări, lângă Sudan și Honduras. Atunci am încercat să discutăm cu colegii noștri de la grupul Erste și am gândit niște materiale noncomerciale, exclusiv educaționale, al căror scop a fost să îi ajutăm pe oameni să înțeleagă modul în care își gestionează bugetul personal. Practic, am plecat de la această nevoie de a le explica oamenilor că e important să se uite la modul în care au grijă de banii lor și am continuat prin a ne gândi cum putem să punem în practică asta. Am făcut un studiu din care a reieșit că oamenii din România se așteaptă ca instituțiile financiare să facă educație financiară, pentru că acolo există expertiză. Prin urmare am lansat proiectul Școala de bani. Inițial ne-am gândit să instruim 100 de colegi. Am ales voluntari, le-am spus că vrem să facem acest proiect, care nu are niciun fel de componentă de business, și aici a fost o mare provocare pentru că oamenii care au devenit profesori de educație financiară erau oameni care lucrau în BCR și se ocupau preponderent de vânzări, și primul lucru pe care l-au învățat în cadrul trainingului a fost că nu au voie să menționeze niciun fel de produs bancar, nu au voie să facă vânzare sau să vorbească despre BCR. Și atunci a fost un pic șocant când au aflat că în acest proiect nu vor face business, ci educație. După ce au înțeles asta și au trecut prin cursul nostru, pentru că cererea a fost atât de mare, am ajuns în primul an să avem 1.000 de colegi. Am instruit în ultimii trei ani 320.000 de români prin programul de educație financiară. După ce am început să punem în aplicare proiectul ne-am dat seama că trebuie să îl și măsurăm. Facem o măsurare cantitativă, pentru că știm câți oameni trec pe la cursurile noastre, știm în câte școli am fost, însă ce vrem să facem acum este să discutăm cu toți oamenii care au fost la cursurile noastre și să aflăm ce s-a întâmplat cu comportamentul lor financiar după ce au fost la școala de bani. Ce ne interesează pe noi este să vedem dacă am reușit să construim un comportament financiar responsabil pe un termen mai lung. Este important să și evaluezi proiectul și să vezi în ce direcție merge și cum poți să construiești mai departe. Pe scurt, este important să pleci de la o analiză de nevoi, să stabilești niște obiective foarte clare pe care să le poți măsura ulterior, să ai un plan în care să implici și angajații.
Martha Rusoiu, CEZ România: Grupul CEZ în România are o strategie de CSR, avem direcții strategice pe care le susținem: investim în proiecte de educație, de mediu, de dezvoltare locală, de sănătate, sunt direcții cu care noi am simțit că noi rezonăm. În spatele acestor direcții este o cercetare, este o analiză pentru a afla care sunt nevoile exacte, ne ascultăm stakeholderii interni și externi. Cred că fiecare proiect are specificul lui și nu cred că există neapărat o rețetă pe care să o urmăm, dar înainte de a începe un proiect de CSR cred că este foarte bine să ne uităm unde ne situăm, care este poziția noastră în piață, care sunt provocările industriei și nevoile comunității în care activăm. Cred că e foarte important să ai o susținere totală, din interior: susținerea angajaților, pe de-o parte, și până la reprezentanții top managementului.
Business Magazin: Ce ar trebui să facă statul, ce lipsește în România, în ce zonă ar trebui să intervină?
Ionuț Apostol, project manager, Pădurea de mâine: În primul rând e o subfinanțare în anumite sectoare, indiferent că e vorba de educație, de sănătate, de diverse servicii comunitare. În unele zone ai mai multe companii la marginea unei comune, care acoperă complet acea diferență dintre ce ar trebui să asigure statul și ce e lipsă. În alte zone nu ai companiile private care să ajungă să facă acea diferență. Dacă economia merge bine, poate și politicul va merge mai bine și atunci și acele servicii deficitare nu vor mai fi așa.
Business Magazin: Vorbim de intervenția statului în zona de CSR. Cum ar trebui să acționeze statul asupra companiilor?
Ionuț Apostol, Pădurea de mâine: Nu cred că ar trebui impus ci facilitat, cum de fapt se întâmplă și în România, unde companiile pot să beneficieze de deductabilitate. E vorba de acei 20% din impozitul pe profit. Dacă firma are profit, merge, dacă nu are, nu merge. Când vine vorba de filantropie, asta nu trebuie să fie întotdeauna cu facilități fiscale, dar ajută.
Business Magazin: Este CSR-ul o activitate rezervată doar companiilor foarte mari sau pot și companiile mai mici, IMM-urile, să desfășoare astfel de practici?
Martha Rusoiu, CEZ România: Noi avem un motto pe care îl susținem în cadrul companiei, spunem că energia vine de la oameni, iar acest motto este susținut cumva de exemplele pe care le avem în companie și credem că se poate și în echipe mai mici atât timp cât există acolo oameni implicați, dedicați să facă lucrurile să meargă, să vină cu soluții pentru problemele pe care le văd în jurul lor. Atât timp cât oamenii își doresc să schimbe lucruri cred că pot face asta și în IMM-uri și companii mai mici.
Ionuț Apostol, Pădurea de mâine: Cunosc cazuri în care companii mici, foarte mici sau mijlocii se implică în comunitate, sau chiar și în afara comunității, deciziile fiind luate nu neapărat în baza unei strategii CSR sau a unei direcții de relații publice sau de marketing, ci pur și simplu pentru că managementul sau patronatul are o chemare către o cauză anume.
Business Magazin: Ați sesizat, din experiența dumneavoastră, diferențe între abordarea CSR a companiilor din străinătate și cea de pe piața locală?
Claudia Oprescu, BCR: Cred că piața locală este într-o continuă maturizare, noi am început să facem CSR acum 10-15 ani mai serios, cu siguranță acum companiile din afară se uită mai mult pe zona de sustenabilitate, nu se uită doar la proiectele pe care le fac în comunitate ci și la amprenta lor asupra comunității, se uită, de exemplu, la cât curent consumă, câtă hârtie folosesc la copiator și tot felul de astfel de lucruri, și mai mult decât atât, încearcă să investească în proiecte care produc un impact pe termen mai lung. Nu se uită doar la acțiuni punctuale de CSR, ci mai degrabă la proiecte complexe care pot să schimbe o anumită zonă din comunitate. Multe dintre ele chiar fac parte din proiecte mai ample în care se aliniază și alte companii, instituții publice sau ONG-uri mari, și cumva trendul este în zona asta: să nu fii doar o companie implicată în comunitate, ci să pui accent pe sustenabilitate din toate punctele de vedere. Noi suntem încă la început și construim pași spre zona aceea. Companiile din afară fac asta de ani de zile pentru că vor să mizeze foarte mult pe transparență, deoarece în momentul în care ești o companie transparentă oamenii capătă mai multă încredere în tine și te înțeleg altfel decât dacă nu știu nimic despre tine. Și ce am mai observat și e foarte interesant este faptul că și tinerii, când aleg să se angajeze într-o anumită companie, se uită mai degrabă la impactul companiei asupra mediului, la implicarea în comunitate, nu se mai uită doar la câți bani primesc de la compania respectivă și cât de importantă este compania în domeniul ei de activitate, ci mai degrabă care este impactul ei în comunitatea respectivă. Și cred că e un lucru bun, un semn de maturizare pentru zona aceasta de implicare în comunitate și responsabilitate socială.
Business Magazin: Care ar fi domeniile sau proiectele care ar avea mai multă nevoie de implicare din partea companiilor?
Martha Rusoiu, CEZ România: Așa cum am văzut, există un interes crescut pentru zona de educație și multe companii ajung să investească în zona aceasta, însă nu ar trebui să neglijăm și alte domenii din sfera de interes. E important să avem acțiuni în zona de mediu, să încercăm să limităm impactul pe care îl avem asupra mediului și să ne alăturăm organismelor internaționale care deja fac lucruri îndrăznețe pe zona de mediu și scot în evidență această problemă. Și la zona de dezvoltare locală cred că ar trebui să ne uităm.
Business Magazin: Ce anume căutați în relația cu un partener din zona ONG, ce ar trebui să facă ONG-urile astfel încât parteneriatele așa cum le doriți și dvs. să fie parteneriate pe termen lung? Care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă și acțiunile pe care trebuie să le facă un ONG?
Claudia Oprescu, BCR: Cred că dincolo de un parteneriat pe termen lung e foarte importantă și cauza pe care o susține un ONG. Din păcate bugetele companiilor sunt limitate și nu putem să colaborăm cu toate organizațiile cu care ne-am dori. De aceea, pentru noi, când alegem un ONG este foarte important să se potrivească cu direcțiile noastre strategice de implicare în comunitate, pentru că nu credem că un parteneriat de șase luni sau de un an poate să facă vreo diferență. De aceea organizațiile cu care noi lucrăm în general sunt parteneri pe termen mediu și lung. Ce apreciem foarte mult în relația cu partenerii cu care lucrăm este profesionalismul și transparența.
Martha Rusoiu, CEZ România: Și noi ne uităm la partenerul cu care putem să dezvoltăm lucruri pe termen lung, proiecte care se desfășoară pe o perioadă mai lungă și care au un impact real în comunitate. Ne concentrăm pe zona Oltenia și avem proiecte de CSR alături de partenerii din această zonă. Cred că este foarte important să existe niște valori comune între companie și ONG-ul sau asociația respectivă și să credem cu adevărat în cauză și în lucrurile pe care vrem să le facem mai departe.
Ionuț Apostol, Pădurea de mâine: Nu cred că există un răspuns universal valabil. Diferă foarte mult motivația pentru care cineva, un patron, un director sau o echipă de management decide o direcție de CSR.
Business Magazin: Pot companiile să rezolve problemele societății în România?
Claudia Oprescu, BCR: Cred că noi toți putem să rezolvăm problemele societății românești, altfel nu am fi aici. Bănuiesc că trebuie să fim pozitivi, altfel, dacă nu am crede că putem, nu ne-am mai ocupa de CSR, nu am mai lucra în companiile în care lucrăm. E adevărat că nu se pot rezolva toate problemele societății, va trebui să alegem de fiecare dată. Întotdeauna este dificil să alegi, pentru că sunt multe probleme, multe comunități care au nevoie, însă cred că e important să încercăm să lucrăm împreună mai mult și să încercăm să convingem și statul să ni se alăture în proiectele în care ne implicăm. Pentru că singuri evident că nu vom putea face foarte multe. Obținem rezultate pe termen scurt, mediu, lung, însă niciodată nu va fi suficient. Și atunci, dacă suntem mai mulți, și muncim mai mult, cu siguranță putem să rezolvăm și problemele care apar. Din păcate sunt multe și ne va lua ceva ani să le rezolvăm. Însă cred că ne lipsește un lucru foarte important nouă ca societate: speranța și optimismul că putem face aceste lucruri. Știu că ni se întâmplă foarte multe lucruri rele. Cu siguranță ne confruntăm cu foarte multe situații ilogice, foarte mulți nervi și foarte multe probleme. Însă avem de ales: să continuăm să lucrăm pentru a ne îndeplini obiectivele și pentru a trăi în societatea pe care ne-o dorim, sau să continuăm să ne plângem și să rezolvăm poate parțial anumite probleme. Cred că puțină speranță și puțin optimism nu ne-ar strica nouă ca societate. Da, putem să rezolvăm o parte din problemele societății și dacă vrem să le rezolvăm pe toate va trebui să lucrăm împreună cu instituțiile statului pentru a putea trăi în societatea pe care ne-o dorim și pe care cred că o merităm. Vă îndemn să fim cât mai optimiști și să trecem la treabă, pentru că optimismul fără acțiune nu înseamnă nimic.
Martha Rusoiu, CEZ România: Eu am speranța că se vor schimba lucruri, lucrurile oricum se schimbă. Chiar dacă zi de zi ne cramponăm de diferite probleme, important este să privim către soluții, care sunt oamenii care au înclinație în această zonă și să îi atragem alături de noi, și împreună să începem să schimbăm lucruri indiferent de domeniul în care activăm, indiferent de direcțiile pe care le susținem fiecare din companiile din care facem parte. Într-adevăr avem nevoie și de mult mai mult sprijin din partea societății, din partea ONG-urilor, din partea tuturor actorilor implicați, însă cu cât ne dorim mai mult să facem lucrurile acestea, cu atât se vor vedea și rezultatele.
Ionuț Apostol, Pădurea de mâine: Sectorul privat e parte a societății, toate sectoarele contribuie la schimbare. Schimbarea se întâmplă în țara noastră, doar că nu în ritmul nostru intern, nu conform așteptărilor, la ce fel de îmbunătățiri ne-am dori să vedem în termen de un an, de exemplu. Ce putem să facem este să lucrăm în continuare și să ne atingem obiectivul și apoi să-l depășim. Trebuie să ne comparăm cu alte state și alte societăți care sunt într-un stadiu de dezvoltare, de bunăstare și de fericire la care să aspirăm.