Ciuperci în parcări și pești pe acoperiș

Marile orașe ale Europei Occidentale nu doar că iau în serios politicile de decongestionare a traficului și de reducere a poluării, ci și se „înverzesc productiv”. În Paris, ca în multe orașe europene, numărul de mașini este în scădere, ceea ce lasă o mare parte din parcările subterane goale. Printr-un proiect denumit La Caverne, Cycloponics recucerește aceste teritorii urbane și le folosește pentru cultivarea legumelor ecologice, scrie Euractiv Franța. Deși recoltarea a 200 de kilograme de legume organice în fiecare zi pentru a fi livrate în magazinele locale din Paris ar părea o provocare, Jean-Noël Gertz și Théo Champagnat nu s-au lăsat intimidați și s-au apucat de treabă în 2017. În locul numit Porte de la Chapelle din Paris, cei doi au înființat o fermă urbană de 3.500 de metri pătrați în subteran, într-o fostă parcare. Însă la Strasbourg unul dintre tineri a avut mai întâi ideea de a folosi instalațiile subterane. „Există buncăre peste tot. Am început cu o cameră de 150 de metri pătrați acolo. Dar cei de la Strasbourg au fost un pic reticenți să renunțe la parcările lor”, a explicat Jean-Noël Gertz, unul dintre fondatorii Cycloponics. Prin urmare, Gertz și Champagnat au răspuns cererilor de participare la licitații de la Paris, ale cărui parcări goale deveniseră ascunzișuri pentru consumatorii și dealerii de droguri grele. Au trecut mai bine de doi ani de când „organicul a înlocuit iluzia” drogului, iar în acest timp îndrăzneața afacere a creat aproximativ cincisprezece locuri de muncă. Acest proiect a fost posibil datorită abilităților speciale ale celor doi fondatori. Gerst este de profesie inginer termic, în timp ce partenerul său, Champagnat, este agronom. „Avem nevoie de condiții de temperatură foarte exacte pentru a controla bolile și pentru a cultiva legume organice. Deci, în cazul unei parcări, este vorba în principal de inginerie climatică. Trebuie să reproduci toamna tot timpul: multă umiditate, dar și ventilație consolidată”, a explicat Gerst în timp ce arăta o serie de conducte de ventilație adăugate la al doilea subsol al „cavernei” unde cresc ciupercile stridie și miraculoasele shiitake. Pachete mici de paie solubile în apă, sterilizate și ambalate sunt atârnate de la podea până la tavan, iar ciupercile cresc prin găuri minuscule. Totul este calculat pentru a asigura creșterea lor optimă. Aerul este saturat de umiditate, andivele cresc la întuneric, iar ciupercile sunt răsfățate cu câteva becuri LED. Parcarea are avantaje certe față de grotele calcaroase utilizate de obicei pentru cultivarea ciupercilor deoarece există un control permanent și precis al condițiilor de mediu, precum și o mai bună stabilitate termică. Acesta este motivul pentru care legumele nu cresc în primul, ci în cel de-al doilea subsol al parcării, unde temperatura rămâne stabilă în cazul unui val de căldură sau al unui frig extrem. Agricultura în parcări face, de asemenea, posibilă o rezistență mai bună la criza climatică. Paraziții și alte insecte, de exemplu, sunt ceva destul de rar în subsol, chiar dacă tuberculii de andive și paiele cumpărate din afară pot fi și vectori de boli, cum ar fi sclerotinia, care a distrus o parte din recolta de andive din acest an. Un alt avantaj al legumelor cultivate în orașe este faptul că nu respiră în același fel și nu sunt sensibile la microparticule cum sunt animalele. Cycloponica este, de asemenea, unul dintre puținele start-up-uri pariziene care au mai degrabă prea mult spațiu în loc de insuficient. Prin urmare, găzduiește și alte structuri în spațiile sale uriașe, cum ar fi acvarii de arici de mare prinși cu mâna în Arctica, precum și alte proiecte care cresc plante prin metoda hidroponică. De asemenea, tocmai a câștigat proiecte pentru alte două parcări mari din districtul 19 al Parisului. „La Paris, ca în multe capitale europene, oamenii nu mai au mașini, există prea multe parcări, în special în cele mai sărace cartiere. Dar am vizitat și parcări nefolosite de pe Champs-Elysée. Ar fi posibil să facem ceva în acest sens!” spun antreprenorii. De fapt, afacerea a stârnit deja interesul altor capitale europene, dar, pentru moment, Cycloponics, care în prezent strânge 500.000 de euro pe platforma de investiții responsabile Lita, își propune ca mai degrabă să se extindă spre Bordeaux și Lyon, tot cu ciuperci ecologice și andive. „Am face multe alte lucruri, dar reglementările pentru agricultura organică sunt stricte, iar unele țări interzic acest lucru. Spania, de exemplu, cu siguranță că nu dorește ca Olanda să poată cultiva căpșuni”, a explicat  Gertz. Cu excepția ajutorului de start-up pentru fermierii tineri, ferma nu primește niciun ajutor de la politica agricolă comună (PAC), dar aplică noua strategie a UE „de la fermă la furculiță” cu cea mai mare strictețe deoarece nu poți ajunge mai aproape de consumatori decât prin a te așeza sub ei. Compania livrează produse alimentare bio aprozarelor în fiecare zi, ajutată în special de o flotă de 20 de biciclete de marfă. Această piață permite, de asemenea, companiei să beneficieze de prețuri mai mari, datorită în special rețelei Biocoop, care oferă o primă pentru produsele locale. Dar această primă este mai degrabă secretă, întrucât Franța și-a văzut numărul culturilor de  andive trecând de la 4.000 la mai puțin de 500 în 20 de ani și numărul de ferme de ciuperci de la 300 la mai puțin de 30. În Bruxelles, povestea se mută la altitudine. Cea mai mare fermă urbană din Europa, situată pe acoperișurile capitalei UE, crește pești și legume, respectând criteriile stricte ale economiei circulare. Fondatorul companiei BIGH (Building Integrated Greenhouse), Steven Beckers, spune că ferma sa urbană intenționează să-și copieze practicile de succes peste graniță. În Bruxelles se poate mânca biban de mare de când arhitectul belgian Steven Beckers, un pionier al agriculturii urbane, a fondat BIGH în 2015. Cu o suprafață de 4.000 de metri pătrați, cea mai mare fermă urbană din Europa se află în inima Bruxelles-ului, pe acoperișurile Foodmet, o piață de alimente cunoscută sub numele de „burta Bruxelles-ului”, care atrage peste 100.000 de oameni în fiecare weekend. „Privind întotdeauna orașul ca pe o soluție și nu ca pe o problemă, am căutat modalități de a-l face productiv”, spune Beckers. „În calitate de arhitect, am văzut și posibilitatea de a înconjura o clădire cu o seră productivă ale cărei plante reglează climatul și protejează ocupanții de extreme, purificând în același timp aerul de dioxidul de carbon cu care este încărcat”, a adăugat el. Pe acoperișurile Foodmet, ferma adoptă un model de economie circulară, asigurându-se că nu se pierde nimic și că totul este redistribuit. Energia fermei provine în primul rând din energia pierdută de clădirea pe care o înconjoară și de la panouri solare. „Recuperăm energia termală irosită în camerele reci ale Foodmet folosind o pompă de căldură. Pompele sunt alimentate cu energie electrică din rețeaua clădirii, care este alimentată în mare parte de panouri fotovoltaice. Deci, folosim în principal energie irosită, precum și energie verde”, a precizat fondatorul. Însă puterea BIGH constă în faptul că crește pește în mijlocul orașului și folosește excrementele produse de animale pentru a hrăni plantele. Bibanul cu dungi, originar din America de Sud, este crescut în iazuri mari, în care biofiltrele tratează resturile pentru a le transforma în nitriți și apoi în nitrați care, la rândul lor, sunt folosiți ca nutrienți pentru roșiile, vinetele și ardeii din seră.„Alegerea bibanului cu dungi se bazează pe faptul că este un pește de calitate ridicată, al cărui metabolism răspunde bine la condițiile unei ferme cu sistem închis prin natura sa gregară și obiceiul de a trăi în râuri și estuare“, a explicat arhitectul. „Bucătarii îl apreciază pentru carnea sa, care este excelentă, și pentru prospețimea sa, transportul și procesarea durând câteva ore în loc de obișnuitele câteva săptămâni dintre prindere și punerea în farfurie”, a adăugat el. Deasupra culturilor acvatice se află o seră automată de înaltă tehnologie, unde apa și lumina sunt distribuite și controlate fin. Pe mesele glisante mari, mai multe soiuri de plante cresc în căldura din jur, înainte de a fi trimise în magazine sau supermarketuri. Grădina de legume în aer liber este folosită ca teren de pregătire pentru agricultura urbană prin încercarea de a reintegra social și profesional persoane care, prin intermediul asociației Groot Eiland, au grijă de fructe și legume, le transportă la restaurantul asociației și le procesează. Această cultură fără antibiotice, pesticide sau îngrășăminte chimice va trece în curând frontiera pentru a fi copiată în Franța și – de ce nu – în alte părți ale Europei. „Avem în plan mai multe proiecte în Belgia și Franța, oportunitățile sunt numeroase și dorim să avansăm pas cu pas cu un al doilea proiect în Hauts-de-France, și cu altele în Paris și în împrejurimi”, a mai spus Beckers.