Ciudățenia PNRR: un plan de viitor care începe cu pensiile și nu cu maternități sau creșe

♦ Guvernul a publicat documentul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un angajament că România va realiza în următorii 6 ani investiții care au fost amânate de 30 de ani ♦ Ciudățenia acestui plan de viitor este că el începe cu sistemul de pensii și nu cu maternități sau creșe.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un angajament al guvernului care trebuie dus până la capăt, altminteri eșecul ar fi foarte costisitor, sunt de părere analiștii financiari. România și-a asumat un plan de investiții de 29,2 mld. de euro, bani care trebuie angajați în următorii 6 ani, altfel se vor pierde.

„Văd PNRR ca pe o decizie asumată de guvern pe care sperăm să o ducă la capăt. Discuții privind diverse componente ale acestui plan pot exista la nesfârșit. Pot exista opinii că ar fi fost mai bine să fie îndreptate  resursele în alte direcții, dar ceea ce mi se pare important este dimensiunea de asumare politică a unui asemenea plan și de răspundere politică pentru rezultatele sale”, spune Aurelian Dochia, analist financiar și profesor universitar de economie.

PNRR, în varianta sa finală, a fost publicat de guvern la o zi după ce a fost trimis către Comisia Europeană. Planul cuprinde investiții axate pe 6 piloni, dar și 9 promisiuni de reformă, cum ar fi reformarea sistemului fiscal, a sistemului de pensii, salarizarea din sistemul public. Ce caută promisiuni precum reforma sistemului de pensii într-un plan de investiții?

„Reforma se referă la sustenabilitatea bugetului de stat. Practic sistemul public de pensii are mari probleme de sustenabilitate și trebuie reformat, iar reformarea duce la reziliență și sustenabilitate”, este părerea lui Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA, asociația analiștilor financiari.

Pe de altă parte, Mircea Coșea, profesor universitar de economie, este de părere că o parte din reformele asumate sunt de fapt condiționalități pentru accesarea împrumuturilor și reprezintă o formă de austeritate. „Partea de împrumut înseamnă condiționalizare în sensul introducerii unei austerități. Este foarte clar că vom intra într-o zonă în care veniturile vor fi tăiate, întârziate creșterile de pensii și de salarii și introduceri de noi taxe. Nu avem măsuri de creștere a veniturilor bugetare”, a spus Mircea Coșea.

Proiectul publicat de guvern prevede construcția a 430 de km de autostrăzi, linii de cale ferată, achiziții de trenuri pe hidrogen, spitale, școli și campusuri școlare Pe subcomponente, cele mai mari sume sunt alocate în sectorul feroviar- 3,9 mld. euro, autostrăzi – 3,1 mld. euro, fondul pentru valul renovării – 2,1 mld. euro, infrastructură spitalicească – 1,95 mld. euro și instrumente financiare pentru IMM-uri – 1,25 mld. euro.

Opinia lui Dragoș Cabat, analist economic, este că PNRR nu este un concurs de proiecte, care erau tradiționale în accesarea banilor europeni și că banii prin acest mecanism au ca destinație reformele.

„PNRR nu este, așa cum eram noi obișnuiți, un concurs de proiecte. Practic, acolo România nu a  trebuit să se ducă cu proiecte, ci cu reforme, pentru că acesta este un plan de reformare a Uniunii Europene – partea de energie verde, competitivitatea în sensul digitalizării.”

Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri România (AOAR), spune: faptul că România a optat să acceseze și partea de împrumuturi, reprezintă o responsabilitate în plus a administrației publice de a implementa proiectele într-o perioadă scurtă.

„Este clar că PNRR este foarte bun pentru România. Este de apreciat curajul că România să fie una dintre cele două sau trei țări care au aplicat să ia în întregime împrumuturile, dar trebuie înțeles că el trebuie să se regăsească într-o administrație publică care va funcționa perfect și în perioade de timp fără precedent de scurte”, a spus Florin Pogonaru.

Cele 15 miliarde de euro pe care Româna le va împrumuta prin PNRR se adaugă la datoria publică deja ajunsă la 48% din PIB, în martie curent. Deși datoria publică pare mică în raport cu datoria altor state europene, o economia ca a României, cu un PIB de 220 mld. euro, nu va putea suporta povara unei îndatorări de peste 60% din PIB – prag de care România se apropie cu pași repezi.

Datoria publică a României a crescut cu 12 puncte din PIB într-un singur an iar, în acest ritm, România va plăti dobânzi la împrumuri imense – 14,5 mld. lei anul trecut (mai mult decât costul autostrăzii Comarnic-Brașov), în creșere cu 20% față de anul precedent.