Ciprian Dascălu, economist-șef ING Bank România: În 2019 PIB-ul va crește cu 4%, iar la finalul anului viitor cursul leu/euro ajunge la 4,85

Creșterea economică a României pentru anul 2019 se va situa la 4%, în timp ce cursul leu/euro se menține relativ stabil pentru anul în curs, dar poate ajunge la 4,85 lei pentru un euro spre finalul anului viitor, apreciază Ciprian Dascălu, economist-șef al ING Bank România, în cadrul conferinței LEGAL & TAX, ediția a II-a, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu NNDKP.

 „Anul acesta vedem o creștere de 4%, dar efectele întârziate ale încetinirii economice globale se vor face resimțite. Inflația va rămâne în partea superioară, de 3-3,5%. (…) Cursul poate ajunge la 4,85 pe final de 2020 dar riscurile sunt asimetrice. Dacă mediul extern rămâne prietenos, dobânzile relativ joase, nu este un efort mare pentru banca centrală să țină stabilitatea cursului”, spune Ciprian Dascălu în cadrul evenimentului.

El atrage atenția că principala vulnerabilitate a economiei românești, și cea mai greu de abordat, este cea a deficitelor gemene, adică deficitul de cont curent și deficitul bugetar.

„Deficitele gemene rămân principala vulnerabilitate și țin costurile de finanțare ridicate nu doar pentru stat. (…) Deficitul bugetar are cheltuielile rigide (n.r: unde este foarte greu de umblat), cu un cost politic foarte mare, ca și raport la venituri permanente fiscale este foarte mare. Este peste nivelul anului 2009-2010 când economia era în recesiune. Acesta va fi cel mai dificil lucru de făcut. Partea nefericită este că există acest gap de TVA și sunt exemple precum Polonia unde prin infromatizarea fiscului au crescut încasările pe partea de TVA cu 30% într-un singur an”, explică economistul.

În ceea ce privește dobânda de referință, economistul-șef al ING susține că BNR ar menține dobânda de referință până după alegerile generale din 2020.

„Ne așteptăm ca BNR să mențină dobânda-cheie până după alegerile generale. Probabil dacă vor vedea consolidare fiscală credibilă vom vedea costurile de finanțare scăzând. Vedem că guvernatorul când vorbește de managementul lichidității, prin scoaterea sau injectarea de lichidități în piață, banca centrală poate influența costul creditului legat de ROBOR fără a mișca dobânda-cheie

Dascălu susține că un „politician nu face ajustare de plăcere”, ceea ce ar putea împinge ajustarea fiscală până după alegeri.

„Când se va face ajustarea fiscală? După alegeri probabil. Se va face indiferent de cum va arăta configurația guvernului după alegeri. De ce se va face? Nu cred că politicianul face ajustare de plăcere, ci din nevoia. Nevoia se reflectă asupra costurilor de finanțare. La 10 ani ne împrumutăm cu dobânzi de peste 4%, adică aproape dublul costului plătit de Polonia sau Ungaria. România se împrumută mai scump decât Serbia care este cu două trepte sub noi ca rating”, adaugă el.

Mai mult, costul finanțării poate fi influențat și de agențiile de rating.

„Agențiile de rating pot împinge costul de finanțare mai sus. Daăcă ne uităm la ce spun agențiile de rating, în scenariile lor de bază nu este inclus impactul legii actuale în vigoare, și-anume legea pensiilor și legea salarizării unitare. Într-un fel sau altul ei consideră că vor fi luate măsuri pentru a menține deficitul în limite rezonabile. Pânăă nu apar măsuri, perspectiva ratingului de țară va fi în pericol”, spune Dascălu.

Economistul-șef al ING România spune că execuția bugetară pe 2019 este „o copie” după cea din 2011, caz în care economia se îndreaptă spre un deficit bugetar de 4%.

„Execuția bugetară arată până acum ca o copie după 2011, când s-a încheiat cu un deficit de peste 4% din PIB. Într-un scenariu în care nu se iau măsuri, mergem spre acelai nivel. Pentru a ține deficitul în limita de 3% în ultimii ani s-a deteriorat compoziția. Adică au crescut cheltuielile rigide cu pensii și salarii în detrimentul investițiilor. Principala problemă fiscală dacă ne așteptăm la încetinire este raportul dintre cheltuielile rigide permanente și veniturile senzitive la ciclul economic adică veniturile fiscale și sociale. Raportul este la 82%. În ultimii ani s-a redus raportul investițiilor, dar nu prea mai este loc de reducere acolo. Dacă economia încetinește, raportul dintre cheltuielile rigide și veniturile fiscale va merge către 100%. Atunci ori vor crește taxele, ceea ce nimeni nu vrea să facă, dar se va încerca îmbunătățirea colectării, sau se vor optimiza celelalte cheltuieli”, notează el.