Cinic vorbind, cu cât deficitul bugetar este mai mare, cu cât datoria publică crește, cu cât riscul este mai mare, cu atât Guvernul trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să se împrumute, iar principalii beneficiari sunt băncile, românii care cumpără Fidelis și Tezaur, Pilonul II de Pensii etc.

Cinic vorbind, până la urmă, este și o parte bună în deteriorarea situației Finanțelor Publice ale României: Guvernul/Ministerul de Finanțe trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să se împrumute din piață pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța datoriile publice care ajung la scadență și care nu pot fi plătite și de aceea trebuie refinanțate. 

După un deficit bugetar imens, de 152 de miliarde de lei în 2024 (peste 30 de miliarde de euro într-un an), deficitul bugetar pentru 2025 scade la 134 de miliarde de lei, adică echivalentul a 26,8 de miliarde de euro. 

Pe lângă acest deficit, datoriile care ajung la scadență sunt undeva la 83 de miliarde de lei (în lei și valută) și trebuie refinanțate.

Deci necesarul de finanțare al Ministerului de Finanțe/Guvernului pentru 2025 este de 213 miliarde de lei, o sumă imensă. Cea mai mare parte din acești bani vor veni din împrumuturi de pe piața internă – bănci, persoane fizice, Pilonul II de Pensii, investitorii străini – și de pe piața externă. Piața internă românească nu este suficient de mare pentru a putea să finanțeze singură deficitul și reeșalonarea datoriilor. 

Alexandru Nanu, șeful Trezoreriei și principalul responsabil pentru asigurarea banilor pentru Finanțele Publice, a spus că în acest an Ministrul de Finanțe va pune și mai mult accentul pe piața internă de retail, a persoanelor fizice, având în vedere cererea de titluri de stat Fidelis și Tezaur din partea persoanelor fizice și având în vedere că dobânzile sunt mai mari decât dobânzile oferite la depozite de către bănci. 

De asemenea, Fidelis va trece de la patru ori pe an, cât era până acum, la o emisiune de vânzare de titluri de stat lunară.

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că pe 7 februarie va începe prima emisiune Fidelis din acest an pentru persoanele fizice.

Având în vedere creșterea riscului asociat României – agențiile de rating ne-au înrăutățit calificativul de la stabil la negativ -, având în vedere tensiunile politice și sociale, având în vedere încetinirea creșterii economice și bugetul de stat pe 2025 extrem de strâns – cheltuielile trebuie ținute sub control, Ministerul Finanțelor a mărit dobânzile acordate pentru a face rost de mai mulți bani: pentru titlurile Fidelis pe cinci ani dobânda anuală a fost majorată la 7,95%, (7,6% a fost în decembrie) pentru titlurile de trei ani dobânda a ajuns la 7,65%, iar pe un an dobânda oferită este de 6,95% și 7,95% pentru donatorii de sânge.

La euro, pentru că Ministerul Finanțelor are nevoie și de euro, dobânda pentru titlurile de stat pe șapte ani a urcat la 6,25% pe an (la emisiunea din decembrie dobânda a fost de 5,75%), iar la titlurile în euro pe doi ani se oferă o dobândă anuală de 4% (în decembrie dobânda a fost de 3,75%). 

Anul trecut Ministerul Finanțelor a strâns prin titlurile de stat Tezaur și Fidelis 16,4 miliarde de lei (în lei și euro), iar din 2020 încoace a ridicat din piața de retail a persoanelor fizice 41 de miliarde de lei, în lei și valută. 

Titlurile de stat pentru persoanele fizice nu sunt impozitate, așa cum este impozitat câștigul din dobânzi la depozitele bancare. 

Și pe piața titlurilor de stat, unde activează băncile și clienții lor, se vede o creștere a dobânzilor în acest an spre 8% pentru scadența de 10 ani.

De această creștere a dobânzilor și a randamentelor beneficiază și Pilonul II de Pensii, acolo unde au banii pentru când vor ieși la pensie 8,2 milioane de români.

Randamentul anual și pe termen lung al Pilonului II de Pensii este în directă legătură cu dobânzile la care se împrumută Ministerul de Finanțe/Guvernul/statul, având în vedere că peste 70% din portofoliul Pilonului II de Pensii este investit în titluri de stat și numai 23% este investit în acțiuni bursiere sau alte instrumente. 

Deci, cu cât Ministerul de Finanțe plătește dobânzi mai mari ca să împrumute bani din piață, cu atât cele șapte fonduri Pilon II de Pensii au câștiguri mai mari. 

Dacă nu știți, 4,75% din salariul brut al fiecărui angajat trebuie să se ducă într-unul din cele șapte fonduri de pensii Pilon II de Pensii. 

De asemenea, băncile locale – atât cele cu capital românesc cât și cele cu capital străin – sunt principalele beneficiare ale “deteriorării” Finanțelor Publice, principalele beneficiare ale creșterii deficitului și a datoriei publice, pentru că Ministerul Finanțelor trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să facă rost de bani. 

Conform datelor BNR, anul trecut soldul creditului guvernamental, adică banii luați de stat din piață, a urcat la 250 de miliarde de lei, în creștere cu nu mai puțin de 27% față de 2023, ritmul de creștere fiind peste creșterea creditării companiilor și a persoanelor fizice.  

Tot acest derapaj bugetar se descarcă în datoria publică a României, care a ajuns în noiembrie 2024, ultimele date disponibile, la 936 de miliarde de lei (446 de miliarde de lei în lei, 391 de miliarde de lei în euro și 96 de miliarde de lei în dolari). 

Ca să vă dați seama de dimensiunea dezastrului Finanțelor Publice, în ultimii cinci ani de zile datoria publică a crescut de la 372 miliarde de lei, reprezentând 35% din PIB, la nu mai puțin de 936,9 miliarde de lei, reprezentând 54,3% din PIB, la finalul lui noiembrie anul trecut.

Avem o creștere de 150% a datoriei publice, în condițiile în care PIB-ul a crescut în aceeași perioadă cu numai 70%. 

Toate aceste derapaje se văd în costul datoriei, în dobânzile pe care trebuie să le plătească Ministerul de Finanțe pentru a face rost de bani în fiecare an pentru deficitul bugetar al anului respectiv și pentru refinanțarea datoriilor care ajung la scadență și care nu pot fi plătite. 

Numai anul trecut Ministerul Finanțelor a trebuit să plătească nu mai puțin de 36 de miliarde de lei, adică echivalentul a peste 7 miliarde de euro. Ca să vă faceți o idee, Casa Poporului, a cărei construcție a durat 15 ani, a costat 2 miliarde de dolari, iar un mall de astăzi costă între 200-400 de milioane de euro. 

În acest an, conform bugetului, cheltuielile cu dobânzile cresc la 42 de miliarde de lei, adică peste 8 miliarde de euro.

Guvernul, indiferent de numele lui și de cine va fi la Palatul Victoria, trebuie să se împrumute pentru a-și finanța existența, pentru a finanța existența României, pentru că toate aceste împrumuturi sunt ale statului și trebuie plătite. 

Dar ironic, cinic vorbind, cu cât starea Finanțelor este mai proastă – deficit bugetar mare, datorie publică în creștere, risc de țară mare, tensiuni economice, sociale și politice mari – cu atât Ministerul Finanțelor trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să vândă titluri de stat, ca să se împrumute din piață de la bănci, persoane fizice, Pilonul II de Pensii, investitori străini etc. 

Măcar cineva să câștige din această situație.