Cinic vobind, războiul din Ucraina este cea mai mare oportunitate economică, politică și militară pe care o are România pentru următoarele decenii

În istoria noastră, multe evenimente pozitive sunt legate de războaie și prăbușirea unor imperii: rezultatul Primului Război Mondial și căderea imperiului austor-ungar ne-au adus Marea Unire din 1918, prăbușirea URSS a dus la căderea comunismului și eliberarea noastră din punct de vedere politic, războiul din Iugoslavia a reprezentat un moment de cotitură pentru intrarea noastră în NATO în 2004 și în Uniunea Europeană în 2006, după ce pierdusem primul val.

Acum, războiul din Ucraina ne-a deschis din nou, după 15 ani de la intrarea noastră în UE, cea mai mare oportunitate militară, politică și în primul rând economică pe care o avem și din care putem trăi cel puțin următoarele două-patru decenii.

Atacarea militară a Ucrainei de către Rusia lui Putin, care caută să recupereze gloria politică și mediatică a unei superputeri – URSS – pentru că economic a pierdut orice luptă (Rusia, cu toate resursele naturale și suprafața imensă, are un PIB de numai 1.500 de miliarde de dolari, în timp ce Statele Unite au 23.000 de miliarde, China – 17.000 de miliarde, iar Uniunea Europeană are 17.000 de miliarde), ne-a deschis niște uși unice:

Militar – Americanii și NATO trebuie să întărească din punct de vedere militar România, frontiera de Est a acestei Alianțe, ceea ce implică baze militare în țară, cu toate investițiile de rigoare. În joc sunt miliarde de dolari, care vin și vor veni pentru construcția și consolidarea acestor baze militare. România devine punct cheie în strategia NATO referitoare la războiul din Ucraina și împiedicarea Rusiei de a avansa dincolo de Ucraina.

Politic – La finalul lui 2021, în plină criză politică internă, nimeni nu a înțeles decizia președintelui Iohannis, care a venit cu soluția “utopică” a unui guvern PNL-PSD, ceea ce era de neconceput. Această soluție, coroborată cu apariția războiului, a făcut liniște pe scena politică. Dacă nu sunt sinucigașe, cele două partide vor conduce țara și după alegerile de anul viitor. Mai mult decât atât, cele două partide vor fi ajutate de americani și europeni să nu se împuște reciproc, pentru că nimeni nu are interes ca scena noastră politică să sară în aer. Mai mult decât atât, economia, companiile și liderii de business susțin această soluție politică care aduce și liniște în economie.

Economic – Prin apariția acestui război, România devine dintr-o dată un punct important pentru investiții. Nu poți să ai liniște militară fără liniște politică și fără liniște economică. Washingtonul și Bruxellesul au tot interesul ca economia României să fie stabilă și să crească. Nimeni nu are chef ca România să deraieze din punct de vedere macroeconomic, valutar sau al finanțărilor externe și interne.

Pe masă sunt finanțări de 100 de miliarde de euro – fonduri europene și PNRR, plus fondurile care vor veni din investiții străine directe, de cel puțin 10 miliarde de euro pe an, investițiile companiilor românești (la fiecare euro investiție străină apare și un euro investiție românească) și nu în ultimul rând investițiile publice.

Cred că ați remarcat că în ultimul an au luat avânt ca niciodată lucrările de infrastructură. Practic se lucrează la foc automat, iar nordul țării, cea mai văduvită zonă din punct de vedere al investițiilor statului și private, a devenit o prioritate. Cred că dacă Umbrărescu ar avea un număr triplu de oameni ar face în câțiva ani ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Pentru prima dată, principala problemă nu este legată de bani, pentru că bani sunt, ci de oameni care să lucreze.

Prin reconfigurarea fluxurilor comerciale și financiare globale din cauza pandemiei și războiului din Ucraina, România va atrage mai multe investiții străine. Deja se vede acest lucru, pentru că anul trecut ISD-urile au depășit, pentru prima dată după 2008 (când am avut ISD-uri de 9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie) 11 miliarde de euro. Iar aceste investiții străine vor continua să vină.

Planul de reconstrucție al Ucrainei va ajunge în prima fază la 1.000 de miliarde de euro/dolari. Chiar dacă războiul este în plină desfășurare și o pace nu se vede la orizont, americanii deja fac planurile pentru anii sau deceniile de reconstrucție.

În primii ani Ucraina nu va putea acoperi intern necesarul de reconstrucție pentru că nu are suficiente capacități de producție, multe fiind distruse de război. Așa că o parte din produse, servicii vor veni din alte țări. România este cea mai aproape de zona distrusă de război, iar în aceste condiții s-ar putea să vedem multe investiții făcute în România care vor avea ca destinație de livrare Ucraina. Iașiul, Suceava, Botoșani, Vaslui devin dintr-o dată puncte importante din punct de vedere logistic și al locului de amplasare al investițiilor.

Din cauza distrugerii capacității de export a Ucrainei, pe mare și pe uscat, porturile de la Galați, Brăila, Constanța, lăsate în urmă din punct de vedere al investițiilor, vor ajunge să fie o prioritate.

Orice miliard care va cădea de la masa celor care decid modalitatea de reconstrucție a Ucrainei va susține România din punct de vedere economic.

Având în vedere noul context, legat de accesul la resursele Rusiei, România este presată să caute prin sertare, ca să vadă dacă are resurse care au sens din punct de vedere comercial și care pot acoperi lipsa unor resurse la nivelul țărilor occidentale. Măcar așa vom ști și noi dacă “munții noștri aur poartă”.

Deși este criză pe piețele occidentale, multinaționalele și companiile românești nu au tăiat investițiile, nu au dat oameni afară, nu au redus salariile. Inflația ajută companiile, chiar dacă taie din puterea de cumpărare a consumatorilor. Multă lume este conștientă că trebuie să rămână în piață cu orice preț, pentru că sunt șanse mari ca economia să-și revină mai rapid.

Spre deosebire de criza anterioară, acum nu există o presiune pe guvern de a reduce drastic deficitul bugetar, adică de a strânge cureaua. Nu se pune problema de disponibilizări și nici de tăieri salariale, ca în 2009-2010. Marii finanțatori externi au căzut de acord că deficitul bugetar al României va fi redus prin creșterea PIB-ului.

Schimbarea condițiilor economice din lumea occidentală – scăderea inflației, mai rapidă decât așteptările, evitarea recesiunii – a ajutat Ministerul Finanțelor să se împrumute în ianuarie pentru o bună parte din an, asigurându-și necesarul pentru finanțarea deficitului bugetar din acest an și a datoriilor care ajung la scadență, un necesar de finanțare de 160 de miliarde de lei. Fără presiunea Ministerului de Finanțe de a face rost de bani, piața bancară începe să aibă lichiditate, ajutând astfel dobânzile să scadă. Programul de garanții pentru acordarea de credite de către bănci va continua, ceea ce va susține acordarea de credite, și în final economia. Bruxellesul va aproba aproape tot ce vine de la București în materie de garanții și ajutoare de stat. Numai să avem ce să trimitem spre aprobare.

Toată lumea este conștientă că România trebuie susținută din punct de vedere economic pentru a fi o barieră împotriva expansiunii rușilor și o trambulină pentru reconstrucția Ucrainei. Pandemia și primul an de război ne-au adus 100 de miliarde de euro în plus la PIB, de la 220 de miliarde de euro la 320 de miliarde de euro, în acest an. Sigur americanii și europenii ne vor ajuta să nu deraiem din punct de vedere politic și militar, dar acum să vedem ce pun cei de la putere pe masă, astfel încât să profităm de războiul din Ucraina. Dacă nu ar fi venit războiul din Ucraina, nu am fi avut aceste oportunități.