Cine sunt oamenii din spatele unei super-bănci care se construiește în Europa, de unde au venit milioane de euro pentru campania electorală a lui Marine Le Pen

În aprilie, multă lume a răsuflat ușurată când președintele Franței a câștigat un nou mandat în fața Marinei Le Pen. UE numai de un Trump european nu are nevoie când rușii bat la porțile Uniunii cu tancuri și rachete de croazieră. Ce ar incrimina-o mai mult pe extremista franceză în ochii lumii civilizate ar fi că a primit bani de la Kremlin. Se pare că, indirect, acest lucru este posibil să se fi întâmplat deja.

Principala rivală a lui Emmanuel Macron a primit bani de campanie, câteva milioane de euro, și de la Viktor Orbán, premierul considerat autocrat al Ungariei. Orbán este ultimul dintre liderii europeni care i-a mai rămas prieten președintelui Rusiei Vladimir Putin. Guvernul maghiar primește, la rândul lui, bani, și nu puțini – câteva miliarde de euro –, de la Rusia. Le Pen a primit un împrumut de la o bancă maghiară la insistențele lui Orbán. Pentru această bancă, partidul de guvernământ a pregătit un viitor la propriu colosal, scrie Financial Times. Instituția de la care Le Pen a primit bani este parte din proiectul a ceea ce ar trebui să devină una dintre cele mai mari bănci din țară și din regiune și un instrument de forță financiară și influență pentru Fidesz.

În spatele viitorului colos se ascund și alte lucruri interesante. Unul ar fi că la noua bancă are interese fiul guvernatorului bancii centrale maghiare, un fost prieten al lui Orbán devenit critic înverșunat. Banca centrală supraveghează întregul sistem bancar maghiar, iar faptul că fiul guvernatorului a ajuns într-o poziție în care poate profita financiar de succesul instituției de credit arată cum guvernul Orbán și-a asigurat bunăvoința tatălui. Un alt fapt interesant este cum predicțiile și comentariile analiștilor băncii sunt favorabile sau justifică politicile guvernului Orbán. Altul ar fi cum prin această bancă se creează o legătură mortală între oamenii de afaceri prieteni cu Orbán sau aliați ai partidului de guvernământ și chiar economia țării.

Luna aprilie a fost specială și pentru Orbán, nu doar pentru Macron sau Le Pen. Un vânt rece sufla peste Budapesta când liderul iliberal al Ungariei a urcat pe scenă pentru discursul de victorie în alegeri. După ce și-a asigurat al patrulea mandat  succesiv,  Orbán radia de bucurie când s-a adresat unei mici mulțimi de credincioși ai partidului Fidesz adunați în fața Balenei, un centru de conferințe elegant în formă de pește, lângă Dunăre. „Cu siguranță suntem într-o formă bună”, a spus el în veselia generală și în aplauzele publicului. „Victoria este atât de mare încât poți s-o vezi de pe Lună.”

În apropiere, un grup de bancheri cu legături strânse cu  elita din jurul premierului răsuflau și ei ușurați. Orbán, cu un palmares la conducerea unei țări de neegalat în Europa, le-a susținut de ani de zile efortul de a fuziona trei dintre cele mai mari bănci ale țării într-o singură instituție, în speranța că aceasta va servi obiectivelor sale politice la fel de mult ca și clienților. Victoria sa a însemnat că proiectul Magyar  Bankholding va merge cu siguranță înainte. Într-adevăr, procesul de geneză bancară era deja în curs. În aceeași noapte, fuziunea a făcut primii pași. Seara votului a fost aleasă pentru sincronizarea unora dintre sistemele primilor doi membri, Budapest Bank și MKB Bank. Takarékbank, al treilea partener, urmează să se alăture în 2023. Fuziunea a decurs fără probleme, sistemele funcționau.

Seara votului a fost aleasă pentru sincronizarea unora dintre sistemele primilor doi membri, Budapest Bank și MKB Bank. Takarékbank, al treilea partener, urmează să se alăture în 2023. Fuziunea a decurs fără probleme, sistemele funcționau. Și Orbán își avea asigurată funcția timp de cel puțin încă patru ani: poate suficient timp pentru ca așa-numita „superbancă” să se maturizeze. Bankholding lua viață, fiind menită să ofere sistemului politic al lui Orbán o coloană vertebrală-financiară solidă.

Și Orbán își avea asigurată funcția timp de cel puțin încă patru ani: poate suficient timp pentru ca așa-numita „superbancă” să se maturizeze. Bankholding lua viață, fiind menită să ofere sistemului politic al lui Orbán o coloană vertebrală – financiară solidă. Când Orbán a preluat puterea în 2010, partidul său Fidesz a spus că va guverna în cadrul unui „Sistem Național de Cooperare” (NER) în baza căruia toți membrii societății se vor uni în urmărirea unor obiective comune. În practică, NER a devenit treptat o rețea de instituții de stat și afaceri selectate, conduse de obicei de prietenii și aliații lui Orbán, despre care grupurile de protecție a drepturilor spun că se ajută reciproc pentru a susține regimul iliberal al prim-ministrului.

Liderii UE l-au acuzat pe Orbán că a direcționat subvențiile UE și contractele de achiziții publice către această rețea pentru a cultiva loialitate și a-și întări regimul. Guvernul său neagă acest lucru, dar acum se confruntă cu o lipsă de finanțare, deoarece UE a blocat fonduri de redresare postpandemie în valoare de 7,2 miliarde de euro din cauza problemelor privind statul de drept și corupția. Iar guvernul a cheltuit nebunește pe măsuri sociale pentru a se asigura că cea mai mare parte a voturilor se duc la Fidesz. O mare bancă privată precum Bankholding ar putea ajuta la stimularea economiei Ungariei. Guvernul spune că scopul fuziunii este de a crea o bancă „importantă din punct de vedere strategic” care va ajuta la a face sectorul bancar al Ungariei mai sigur și mai eficient.

Dar o instituție de credit care cooperează îndeaproape cu guvernul și poate chiar primește instrucțiuni de la acesta ar accelera și dezvoltarea economiei hibride simbolizate de NER, spun bancheri de top. „În afară de profiturile directe și finanțarea pentru companiile lor, ceea ce Orbán și guvernul râvnesc cel mai mult este influența”, spune un director de bancă sub rezerva anonimatului. „Ei vor o bancă mare, care este o afacere grozavă, dar este și un instrument de putere”, spune un alt director din sectorul financiar. „Poate ajuta la finanțarea construcției Sistemului Național de Cooperare.” În cele trei mandate consecutive ale sale din 2010, Orbán a creat o mașinărie politică aproape imbatabilă, care a asigurat succesul electoral. Acum, el poate urmări ceea ce bancherii și alții spun că este moștenirea lui mult dorită: asigurarea supremației economice și ideologice oricui este la putere în mod formal. Bankholding îl va ajuta pe Orbán să creeze o elită economică și socială locală rezistentă, spun oameni familiarizați cu gândirea acestuia. De asemenea, ar putea ajuta la îndeplinirea agendei sale naționaliste de slăbire sau scoatere din afaceri a rivalilor străini și chiar să-i permită să finanțeze aliații iliberali de peste mări. Partidul francez de extremă dreapta al Marinei Le Pen a primit un împrumut de la una dintre băncile care a fuzionat pentru a deveni Bankholding.

Guvernul maghiar a respins ideea că superbanca ar servi agendei lui Orbán. Pachetul de acțiuni deținut de stat, de doar 30,35%, la Bankholding înseamnă că „nu există și nu poate exista vreo influență politică în funcționarea ei zilnică”, spune executivul. Banca este „supusă aceluiași cadru legal destul de strict și acelorași standarde de funcționare ca orice bancă națională”. Aici constă riscul. Una dintre principalele vulnerabilități ale băncii, arată zeci de interviuri FT cu profesioniști din domeniul financiar maghiar, este că instituția este deja încărcată cu împrumuturi pentru persoanele aservite regimului lui Orbán. Dacă Orbán eșuează, multe dintre aceste companii riscă să-și piardă contractele cu statul și s-ar putea să nu își onoreze datoriile, lovind la rândul lor banca și pe ceilalți clienți ai acesteia. Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că o superbancă maghiară este o idee proastă. Oamenii care cunosc îndeaproape situația acesteia, care au vorbit în cea mai mare parte sub condiția anonimatului, au spus că o instituție financiară cu o capacitate mai largă de a împrumuta ar putea fi un avantaj pentru economia țării – dar numai dacă este liberă de influența politică și îi este permis să crească astfel încât expunerea exagerată la sistemul lui Orbán să nu mai fie o problemă. În acest moment pare puțin probabil. Alături de stat, ceilalți proprietari ai băncii sunt cel mai apropiat aliat și prieten din copilărie al lui Orbán, Lőrinc Mészáros, cu aproximativ 40%, și un grup de investitori cu legături cu fiul guvernatorului băncii centrale, György Matolcsy.

Liderii UE l-au acuzat pe Orbán că a direcționat subvențiile UE și contractele de achiziții publice către această rețea pentru a cultiva loialitate și a-și întări regimul. Guvernul său neagă acest lucru, dar acum se confruntă cu o lipsă de finanțare, deoarece UE a blocat fonduri de redresare postpandemie în valoare de 7,2 miliarde de euro din cauza problemelor privind statul de drept și corupția. Iar guvernul a cheltuit nebunește pe măsuri sociale pentru a se asigura că cea mai mare parte a voturilor se duc la Fidesz. O mare bancă privată precum Bankholding ar putea ajuta la stimularea economiei Ungariei.

După cum a spus o persoană, până când lucrurile se vor schimba, Bankholding – al cărui bilanț combinat al membrilor în 2020 se ridica la aproximativ o șesime din PIB-ul țării – „va fi cel mai mare risc pentru economia maghiară”. Orbán este de mult convins că influența economică trebuie să sprijine puterea politică pentru ca regimul său să fie durabil, o lecție pe care a învățat-o când primul său mandat ca premier s-a încheiat cu înfrângere în 2002, în ciuda unui record solid de administrare economică. Când a revenit la putere, în 2010, și-a propus să preia controlul asupra economiei imediat. Sistemul bancar avea atunci, probabil, nevoie de reformă. OTP Bank a dominat o piață fragmentată, cu o cotă de peste 20%. Filialele mai multor bănci străine dețineau aproximativ 10% fiecare, existând și o mulțime de microcreditori. Majoritatea nu obțineau profituri semnificative, dar companiile-mamă le-au păstrat oricum în rețelele lor internaționale. „Nimeni nu a renunțat, în ciuda șocurilor și a dezvoltării lente”, a spus un bancher cu zeci de ani de experiență pe piața maghiară. Adică până când a venit Orbán. În manifestul său din 2010, Orbán a transformat băncile în țapi ispășitori, angajându-se să lupte împotriva creditorilor deținuți în mare parte de  străini care, a spus el, i-a suprataxat pe maghiari. „Este un sistem construit pentru a învinge  cu exces de putere în timp ce pretinde că concurează”, a scris el. „Statul trebuie să facă un pas împotriva unor astfel de situații. Acolo unde este posibil, operațiunile asemănătoare cartelurilor trebuie întrerupte, chiar și ajutând noi concurenți să intre.” Orbán a corectat o gaură bugetară largă cu taxe suplimentare pentru companiile mari, în mare parte cu capital străin, inclusiv bănci. Cu insolvența evitată, a început să revizuiască întregul sector. A luat măsuri represive împotriva creditelor în valută, a introdus alte taxe pe tranzacții și, cel mai important, a acționat pentru a aduce proprietatea în mâini maghiare de încredere.

„Ne-am stabilit obiectivul de a crea un nou sistem economic: o ambiție semnificativă”, a declarat Orbán la un forum de afaceri în vara anului 2012, semnalând o îndepărtare de la modelul occidental al economiei sociale de piață. „O parte a noului model este de a avea 50% din sistemul bancar în mâini maghiare”. Premierul nu a pierdut timpul. Câteva luni mai târziu, adică încă în 2012, statul a cumpărat un pachet mare de acțiuni la Takarékbank, o rețea de cooperative de economii și împrumut, de la Banca DZ din Germania. În 2013, și-a mărit pachetul pentru a deveni acționar majoritar. În 2014, statul a achiziționat MKB de la BayernLB din Germania. În anul următor, General Electric a vândut guvernului Budapest Bank. În 2016, guvernul a reprivatizat MKB și, în 12 luni, unul dintre cei mai apropiați prieteni ai lui Orbán a primit o mare parte din ea. Mészáros, un fost instalator care a crescut în același sat cu prim-ministrul, a devenit unul dintre cei mai bogați oameni ai țării, în timp ce companiile sale au câștigat zeci de contracte de achiziții publice. Odată, el a atribuit jovial ascensiunea sa fulgerătoare lui „Dumnezeu, norocului și lui Viktor Orbán”. Mészáros a achiziționat pachete mari nu doar la MKB, ci și la Takarékbank, în 2019.

Componentele superbăncii erau în mâini loiale, în multe privințe culoarul perfect pentru NER. „NER a avut mai multe motive să remodeleze structurile de proprietate ale sectorului bancar”, a declarat József Martin, directorul Transparency International în Ungaria. „Au vrut să scape de capitalul străin și să treacă mizele la cercurile de afaceri proguvernamentale și în cele din urmă către Mészáros”. Etapa a fost pregătită și în decembrie 2020 Bankholding și-a început activitatea ca holding înainte de fuziunea planificată. Cei trei creditori care își uneau forțele aveau profiluri foarte diferite. MKB era puternică în împrumuturi corporative și pe private banking. Budapest Bank a fost o bancă universală modernă cu servicii de retail, corporative și de investiții. Takarékbank a fost un amalgam cu un nucleu modern și cooperative de economii rurale rămase din epoca comunistă. Clienții obișnuiți depuneau economii modeste, scoteau numerar o dată pe lună, împrumuturile erau adesea bazate pe calcule pe spatele unui plic și înregistrate în caiete de matematică. Aceasta va fi integrată mai târziu, eventual anul viitor, a precizat Bankholding. Fuziunea nu este încă finalizată, dar registrele Bankholding sunt deja pline de împrumuturi pentru aliații, prietenii și membrii familiei Orbán din rețeaua NER, spun surse cu cunoștințe directe despre operațiunile băncii. Deși amploarea exactă a expunerii NER este necunoscută, unele proiecte sunt publice. În august anul trecut, Opus Energy, o subsidiară a holdingului Opus Global al lui Mészáros, a cumpărat rețeaua de distribuție a energiei electrice din estul Ungariei Titász folosind un împrumut în valoare de aproximativ 130 de milioane de euro de la MKB Bank și Takarékbank, ambele membri Bankholding, potrivit documentelor de la Bursă. Într-un alt exemplu, BDPST, un dezvoltator imobiliar controlat de ginerele lui Orbán, István Tiborcz, a primit două împrumuturi de la Takarékbank în valoare totală de aproximativ 100 de milioane de euro în iulie anul trecut pentru a dezvolta Hotel Dorothea, un hotel de lux construit în inima Budapestei.

Guvernul maghiar a respins ideea că superbanca ar servi agendei lui Orbán. Pachetul de acțiuni deținut de stat, de doar 30,35%, la Bankholding înseamnă că „nu există și nu poate exista vreo influență politică în funcționarea ei zilnică”, spune executivul. Banca este „supusă aceluiași cadru legal destul de strict și acelorași standarde de funcționare ca orice bancă națională”.

Iar o altă filială a BDPST a lui Tiborcz a primit aproximativ 14 milioane de euro de la Budapest Bank în septembrie anul trecut pentru a cumpăra hotelul Iberostar Grand din centrul orașului, vizavi de banca centrală. Numai aceste trei împrumuturi au extins expunerea Magyar Bankholding la NER cu aproape un sfert de miliard de euro – mai mult de 1% din bilanțul său cumulat. Surse cu cunoștințe directe despre operațiuni spun că multe alte proiecte mari NER au primit împrumuturi de la aceste bănci. Un purtător de cuvânt al Băncii Naționale a Ungariei, care acționează și ca autoritate de reglementare a pieței, spune că Bankholding nu prezintă „vulnerabilitati suplimentare semnificative sau riscuri prudențiale” în afara profilului de risc al oricărei instituții financiare. „În opinia noastră, fuziunea și integrarea deplină ar putea contribui în mare măsură la consolidarea cadrului de gestionare a riscurilor celor trei bănci. Influența politică a Bankholding depășește granițele. Odată cu fuziunea care se profila, s-a aflat că MKB Bank a împrumutat mai mult de 10 milioane de euro candidatei naționaliste franceze la președinție, Marine Le Pen, potrivit documentelor de venit prezentate de aceasta autorităților de la Paris. Orbán i-a susținut politica și s-a întâlnit frecvent cu ea în ultimii ani, chiar apărând într-un mesaj video la mitingurile ei. Când Le Pen nu a reușit să obțină finanțare din cauza reticenței băncilor franceze de a se asocia cu partidul ei de extremă dreapta, banca maghiară i-a venit în ajutor. Acesta a fost un fel de test de loialitate pentru Bankholding. Potrivit unor persoane care cunosc situația, ordinul direct al lui Orbán a fost necesar pentru ca Le Pen să-și primească banii deoarece conducerea băncii și chiar Mészáros au fost reticenți să o finanțeze pe aceasta într-o perioadă politică atât de sensibilă. În cele din urmă, voința lui Orbán a prevalat și un ofițer de credite de la Bankholding a fost trimis la Paris pentru a semna documentele cu Le Pen. Astfel, banca a trecut testul. Romanța premierului maghiar cu Le Pen a continuat și după ce aceasta a pierdut alegerile. Doar au prieteni comuni. Guvernul lui Orbán a primit de la ruși un împrumut de zece miliarde de euro pentru extinderea, cu tehnologie rusească, a centralei nucleare maghiare. Condițiile contractului de finanțare sunt secrete.

Nimeni din sectorul bancar nu a fost dispus să-și împărtășească părerile despre Bankholding de teamă să nu-l enerveze pe premier, dar mulți spun în privat că sunt îngrijorați de riscurile sistemice ale proiectului. Se așteaptă ca împrumuturile NER să continue, prinzând banca într-o fază în care împrumutații și proprietarii sunt în egală măsură datornici față de Orbán, a spus un bancher senior, adăugând: „Lumea se schimbă și acele companii pot falimenta”.

Pentru unii, există un sentiment de oportunitate ratată în ceea ce ar fi putut face această superbancă pentru Ungaria. Proiectul Bankholding „are multe elemente logice”, spune un alt lider bancar. „Integrarea cooperativelor de economii este înțeleaptă, iar fuzionarea portofoliilor de retail, corporative și de afaceri mici este inteligentă. Dar cu greu se pot descurca cu asta, deoarece sunt ocupați cu finanțarea imperiului.”