Cine sunt oamenii care au creat prima cooperativă țărănească digitală din România, care intenționează să fie prezentă în fiecare oraș din țară

Obor21, prima cooperativă țărănească digitală din România, intenționează să fie prezentă în fiecare oraș din țară și să atingă până la sfârșitul anului o cifră de afaceri de 300.000 de euro, de trei ori mai mult decât rezultatul obținut în primul an de funcționare a companiei.

Povestea primei cooperative țărănești digitale din România își are originea în stilul de viață al fondatorilor, care au apreciat dintotdeauna produsele crescute natural, fără efort. Fiind a patra generație de orășeni, Iunia și Florian Mateiță au simțit mereu diferența între gustul și textura cărnii, fructelor și legumelor din curțile țăranilor prin comparație cu ceea ce era disponibil în magazinele din oraș.

În consecință, au construit în timp un sistem relațional prin care, împreună cu mai mulți prieteni, au cumpărat produse naturale direct din gospodăriile țărănești. Și-au sacrificat astfel o bună parte din timpul liber, acceptând condițiile sanitar veterinare de tip „ca la țară” pentru animale întregi, achitate întotdeauna cash. „Iar toată această poveste cu adulți responsabili în căutarea hranei sănătoase și deosebite am transformat-o în conceptul Obor21, în puntea digitală dintre sat și oraș, în cooperativa țărănească cu livrare”, spune Florian Mateiță.

Conceptul de meat booking – rezervarea cărnii înainte de sacrificare – reprezintă o idee cât se poate de nouă în sectorul de food delivery din România. Cofondatorul Obor21 este de părere că, dacă vrei să vezi o piesă bună de teatru sau să prinzi un loc perfect la cinema, te interesezi din timp și cauți să obții cea mai bună ofertă.

„La fel trebuie să fie și când alegi să mănânci sănătos, să cumperi carne de la țară în bucăți mici, vidate, adusă pe circuit sanitar veterinar integral, în maxim 72 de ore de la sacrificare. Mai mult, cu trasabilitate asigurată, eticheta are menționat satul din care provine animalul”, a adăugat Florian Mateiță.

În prezent, firma numără direct doar trei angajați, fără a lua în calcul echipele celorlalți parteneri, incluzând aici un abator certificat de Uniunea Europeană, transportul frigorific, persoanele din cadrul depozitului din București care se ocupă cu formarea coletelor și angajații companiei care realizează expedierea. De asemenea, dacă luăm în calcul echipa care a dezvoltat platforma, grupurile de marketing, comunicare și social media, ne putem face o imagine mai clară asupra proiectului Obor21.

Deși firma a atins o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2020, anul trecut a fost marcat de o serie constantă de provocări, având în vedere că serviciul a fost lansat cu două săptămâni înainte de schimbările comportamentale pe care le-a provocat perioada de carantină din primăvară. Deși își propuseseră un mod diferit de popularizare a conceptului, fondatorii Obor21 au ajuns să conducă până la urmă un business online pur.

Ulterior, au reactivat contactele și au încercat să echilibreze raportul B2C vs. B2B, într-un efort prin care au intenționat să se încadreze în obiectivul de a nu înregistra pierderi. Acum, Obor21 își propune să atingă o cifră de afaceri de 300.000 de euro până la sfârșitul lui 2021, de trei ori mai mult decât rezultatul obținut în primul an de funcționare.

„Noi credem că perspectivele de creștere sunt direct proporționale cu interesul orășenilor de a avea acces la carne de la țară, în formatul de responsabilitate al secolului XXI. Iar pentru a veni în întâmpinarea cererii, pas cu pas vom fi prezenți în toate orașele din țară pentru a le conecta, prin intermediul produselor sănătoase și delicioase, la mediul rural”, a declarat Florian Mateiță pentru Business MAGAZIN.

Totuși, în primul an al pandemiei, unicitatea sistemului de meat booking nu a venit la pachet cu vreun grad de comparație, compania neavând un reper nici în exemplul altora, nici în timp, de vreme ce prima livrare a fost efectuată la sfârșitul lui februarie 2020.

Însă cele mai mari provocări constau în a explica funcționarea conceptului și a genera încredere în rândurile potențialilor clienți ai serviciului. Astfel, este nevoie din partea consumatorului de un efort minim de programare a achiziției, adică să știe care sunt intențiile membrilor familiei sau prietenilor (în cazul unei mese mai mari) pentru a rezerva din timp produsele.

În acest sens, sistemul de rezervare exclude cumpărăturile impulsive și presupune un timp de amorsare al desfățului gustativ între momentul rezervării până în momentul primirii coletului.

Procesul de rezervare este relativ simplu din punctul de vedere al clientului, fiind creată o interfață prietenoasă, similară ca proces cu oricare altă aplicație de e-commerce. Cumpărătorul intră pe site, pune în coș produsele pe care dorește să le rezerve, își trece datele personale și adresa de livrare, selectează data livrării și achită cu cardul bancar.

Cu toate acestea, din punctul de vedere al antreprenorilor, este un proces laborios care pornește documentat din curtea țăranului, trece prin cabinetul medicului veterinar și, într-o primă fază, ajunge la abatorul certificat de UE, unde pornește un alt proces de identificare a carcaselor, urmat de tranșarea și etichetarea corectă a acestora, ajungând spre final la faza de ambalare în vid.

„Trasabilitatea, acel miracol prin care știi exact de unde provine bucata ta de carne și când a fost sacrificat animalul, necesită un efort de monitorizare a proceselor din partea noastră”, spune cofondatorul Obor21.

Din studiile firmei reiese că valoarea medie a unui coș de cumpărături ajunge la aproximativ 230 de lei, iar trendul este în ușoară creștere, tot mai mulți clienți preferând să achiziționeze produse de peste 350 de lei, prag de la care transportul frigorific este gratuit.

Acum, cele mai căutate produse sunt cele de miel și de ied, diferind – bineînțeles – în funcție de sezon. Ulterior, perioada de vară va veni cu produse pentru grătar, urmate de pastrame în timpul toamnei și fripturi la cuptor de-a lungul sezonului rece.

Potrivit datelor Eurostat, țara din Uniunea Europeană care cheltuie cel mai mult pe mâncare și băuturi non-alcoolice este de departe România, cu aproape 27% din totalul cheltuielilor lunare, în contextul în care media blocului comunitar este de 13%.

„Cheltuie așa mult pentru că balanța import-export a comerțului României cu alimente și produse alimentare este deficitară. Practic, românii de la oraș, acolo unde se generează majoritatea plusvalorii naționale, transferă către alte economii o bună parte din bani și plătesc salariile altora. De aceea țăranii noștri obțin venituri puține, de multe ori impredictibile și nefiscalizate, chiar dacă aceștia consumă la rândul lor alimente, dar care, nefiscalizate fiind, nu apar în statisticile naționale”

Însă românii reușesc să se înscrie în trendul global al sustenabilității, chiar dacă ritmul pare să fie mai încet. În plus, la fel cum a prins viteză cererea de automobile cu propulsie electrică, sau cum trotinetele electrice au devenit în Vest un stindard în lupta pentru un mediu mai sănătos, conștientizarea produselor din comunitățile rurale nu este decât o chestiune de timp, crede Florian Mateiță.

De altfel, în ciuda faptului că industria HoReCa a suferit un declin masiv anul trecut, cofondatorii companiei au întâlnit tot mai mulți oameni care își doresc să creeze meniuri cu carne de țară, iar intuiția le-a fost confirmată de faptul că ciorba de văcuță realizată cu produse Obor21 a devenit în scurt timp cel mai vândut produs din local, online și offline.

Florian Mateiță a terminat Academia de Științe Economice, Facultatea de Management, în 1996 și, din 2002, este partener într-o societate de practicieni în insolvență, prin intermediul căreia a înțeles principalele mecanisme ale antreprenoriatului românesc, nevoia de creativitate și leadership, mai ales atunci când îți este greu. Și, după cum afirmă chiar el, sectorului agricol românesc îi este cu adevărat greu.