Cine sunt cei mai admirați CEO din România
Într-o lume în care imaginea contează tot mai mult și în afaceri, Business Magazin lansează a treia ediție a catalogului 100 CEI MAI ADMIRAȚI CEO DIN ROMÂNIA. Antreprenorii români care conduc businessuri cu capital autohton au urcat cel mai mult în topul preferințelor, iar schimbările sunt vizibile față de anii anteriori mai ales în vârful clasamentului. Cum se câștigă admirația?
Ediția a treia a catalogului 100 cei mai admirați CEO din România scoate în față un nou lider de clasament, după doi ani la rând în care managerul aflat în topul preferințelor oamenilor din business a fost șefa OMV-Petrom, Mariana Gheorghe. De la un an la altul Steven van Groningen de la Raiffeisen a avansat în topul celor mai admirați 100 de manageri din România, unde oricum de la bun început s-a aflat între primii zece: în catalogul din 2010 era pe locul al cincilea, în cel de anul trecut pe locul al doilea, iar acum a ajuns cel mai admirat manager din România. Rezultatul voturilor pentru top îl arată, de asemenea, pe van Groningen ca fiind constant cel mai bine văzut bancher, într-un clasament unde colegii de breaslă s-au rărit subtil: în 2010 în top erau opt bancheri, dintre care trei în primii zece, în 2011 au rămas șapte, dintre care trei în top 10, în timp ce acum au rămas șase, dintre care doi în primii zece. Steven van Groningen domină deopotrivă topul general și cel al expaților prezenți în clasament. Mariana Gheorghe coboară pe locul al cincilea, în fața ei urcând și antreprenorii Radu Georgescu, președinte al Gecad Group, Florin Talpeș, CEO al Bitdefender, deopotrivă cu un alt bancher, Mișu Negrițoiu, președintele ING.
De fapt, 46 din 100 cei mai admirați CEO din România sunt antreprenori, un record al celor trei ediții ale catalogului, față de 35 în anul 2010. Nume precum Mihai Marcu, președintele MedLife (cea mai abruptă urcare în clasament, de 38 de locuri față de anul precedent), Dan Șucu, fondatorul Mobexpert, Raul Ciurtin, creatorul Albalact, și Dragoș Pavăl, președintele Dedeman, și-au făcut și ei loc în top zece, astfel că șase antreprenori se află acum în prima parte a clasamentului, față de doar trei în prima ediție.
“Nu orice fel de antreprenor a urcat în clasament”, spune Sergiu Neguț, partener în cadrul firmei de consultanță în resurse umane Wanted Transformation Consultancy, care arată că cei mai admirați antreprenori au afaceri care nu au nimic de-a face cu statul: “Când un antreprenor are succes cu o afacere sănătoasă în condiții de criză, meritele lui devin incontestabile. El nu mai este doar norocos sau talentat și nici nu se mai poate presupune că este împins sau susținut de buzunare mult mai adânci din afară. El construiește și construcția lui capătă putere de exemplu pentru toți managerii”.
Ioan Nicuț, coach transformațional și de performanță, sesizează că publicul devine din ce în ce mai matur și poate identifica lideri locali ca pe un rezultat al vizibilității crescânde pe care o au și pe măsura aportului lor social: “Afacerile românești apar ca un rezultat în afara paradigmei care a generat criza, iar cele multinaționale urmează în cele mai multe situații aceeași tendință și model ce au dus la crearea crizei”. Andrei Pitiș, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, remarcă existența a doi antreprenori IT în primii trei clasați, ceea ce înseamnă că reprezentanții segmentului de profil devin mai admirați și pe seama nivelului înalt de competitivitate a industriei. Situația e favorizată și de lunga experiență de outsourcing, creând produse pentru clienți internaționali încă de la înce-putul anilor ’90. “Această industrie are un avantaj că nu are nevoie de materie primă pentru a produce, ci doar de creier. Dacă faci un produs, îl poți vinde de 1.000.000 de ori fără a-l produce de 1.000.000 de ori.”
Mihaela Nicola, președintele The Group, observă în ultima perioadă o dorință mai accentuată a liderilor de companii autohtone de a se plasa pe “harta mentală” a reprezentanților comunității de afaceri: “Din păcate, cei mai mulți o socotesc ca o succesiune de apariții publice sau interviuri, iar aceste lucruri, realizate sporadic, la întâmplare, și fără strategie coerentă nu ajută decât la propria evaluare despre sine. Ele nu conturează în mod unitar și solid un brand personal”. Pentru a fi admirat, spune șefa The Group, reputația CEO-ului trebuie să fie, neîndoielnic, în armonie cu valorile companiei pe care o reprezintă. “Între reputația liderului și cea a organizației există câteodată o suprapunere completă și o relație constantă de împrumut reciproc.” Imaginea liderului vorbește partenerilor de afaceri despre felul în care acea companie își configurează viitorul, despre “tonul vocii” companiei, despre cheia retorică, despre setul de valori care ghidează activitatea oamenilor din companie, despre viziunea de termen lung sau preocupările tactice ale companiei și mai ales despre relația între promisiuni și împlinirea acestora.