Cine sunt cei doi oameni care au reușit să construiască într-un garaj una dintre cele mai mari companii din lume, care este pe piață de mai mult de 50 de ani

La 50 de ani de la înființare, Microsoft a trecut prin patru mari etape: de la parteneriatul cu IBM și dominația cu Windows, la eșecuri de diversificare sub conducerea lui Steve Ballmer, până la renașterea digitală condusă de Satya Nadella. Cu investiții masive în cloud și inteligență artificială prin Azure și OpenAI, compania s-a reinventat ca lider tehnologic global. Drumul Microsoft a fost marcat de strategii îndrăznețe, decizii controversate și o capacitate remarcabilă de adaptare.

Microsoft sărbătorește 50 de ani de existență. Acest articol a fost scris folosind Microsoft Word pe un computer care rulează Microsoft Windows. Este probabil ca el să fie publicat pe platforme găzduite de Microsoft Azure, inclusiv LinkedIn, o subsidiară a Microsoft cu peste un miliard de utilizatori.

În 2024, Microsoft a generat un profit net de 88 de miliarde de dolari din vânzări în valoare de 245 de miliarde de dolari. Valoarea sa de piață se apropie de 3.000 de miliarde de dolari, ceea ce o face a doua cea mai valoroasă companie din lume, după Apple, fiind aproape la egalitate cu Nvidia. Profiturile cumulate începând cu 2002 se apropie de 640 de miliarde de dolari.

Și totuși, acum 50 de ani, Microsoft era doar o mică companie de calculatoare fondată în Albuquerque, New Mexico, de doi foști studenți de la Harvard, Bill Gates și Paul Allen, în vârstă de 19 și, respectiv, 22 de ani. Conform The Conversation, răsturnările de situație care au făcut posibilă ascensiunea sa la statutul de una dintre cele mai puternice companii din lume sunt multiple și pot fi împărțite în patru ere distincte.

Prima eră: Bill Gates, propulsat de IBM

La sfârșitul anilor 1970, IBM era liderul incontestabil al industriei computerelor. Compania și-a dat repede seama că microcalculatoarele dezvoltate de tinerii antreprenori din Silicon Valley, precum Apple II, urmau să eclipseze mainframe-urile IBM, așa că a fost lansat proiectul IBM PC. Totuși, a devenit clar că procesele interne greoaie ale companiei o împiedicau să livreze microcalculatoare la timp. Așa că au decis, prin urmare, ca diverse componente ale computerelor să fie externalizate către furnizori externi.

Mai multe companii specializate au fost abordate pentru a furniza sistemul de operare. Toate au refuzat, văzând în IBM un dușman care trebuia distrus și eliminat, un simbol al informaticii centralizate și birocratice. Mary Maxwell Gates, care făcea parte din consiliul de administrație al unei organizații non-guvernamentale alături de președintele IBM, a sugerat numele fiului ei, William, poreclit Bill, care tocmai fondase Microsoft — și astfel, în 1980, a avut loc primul contact.

Problema era că Microsoft se concentra pe un limbaj de programare numit BASIC și nu era deloc specializat în sisteme de operare. Dar acest lucru nu a fost niciodată un obstacol pentru Bill Gates care, cu mult curaj (sau tupeu), a acceptat să semneze un contract cu IBM pentru livrarea unui sistem de operare pe care nu îl avea. Gates a cumpărat apoi sistemul QDOS de la Seattle Computer Products, din care a dezvoltat MS-DOS (unde MS vine de la Microsoft).

Gates, al cărui tată era partener fondator al unei importante firme de avocatură din Seattle, a făcut următoarea mișcare strategică: a oferit IBM un contract neexclusiv pentru utilizarea MS-DOS, ceea ce îi permitea să-l vândă și altor companii producătoare de computere. IBM, care nu era obișnuită să externalizeze, nu a fost suficient de suspicioasă: contractul a adus averi pentru Microsoft și pierderi pentru IBM, când companii precum Compaq, Olivetti și Hewlett-Packard s-au grăbit să dezvolte clone ale IBM PC, dând naștere unei industrii complet noi.

Pentru Microsoft a urmat succesul. Compania a beneficiat nu doar de imaginea serioasă a IBM, care atrăgea mediul de afaceri, ci și de redevențe încasate pentru fiecare PC vândut pe piață. În 1986, Microsoft a fost listată la bursă. Bill Gates, Paul Allen și doi dintre primii lor angajați au devenit miliardari, iar alți 12.000 de angajați ai Microsoft au devenit milionari.

Cititi aici materialul integral