Cine sunt cei care investesc în artă într-o țară în care chiriile sunt cât salariile și multor români le este greu să supraviețuiască de la o lună la alta?

Potrivit reprezentanților companiilor cu activități în domeniu, arta nu mai reprezintă un lux, ci a devenit o nișă accesibilă publicului larg. ”Statutul financiar nu este neapărat un criteriu. Pentru a fi colecționar nu trebuie să fii multimilionar, îți poți achiziționa artă contemporană și cu câteva sute sau mii de euro“, declară Ioana Ciocan, directorul general al Art Safari București, eveniment care găzduiește an de an, într-un muzeu temporar situat în diferite locații din Capitală, opere importante aduse din muzee din toată țara.

Tot ea adaugă că numărul de colecționari tineri interesați de artă românească este în creștere semnificativă. În plus, colecționarii au un rol foarte important în dezvoltarea profesională a artiștilor contemporani și în susținerea dezvoltării pieței de artă.

Reprezentanții casei de licitații Artmark susțin, de asemenea, această idee: ”Avem colecționari de toate vârstele și din toate categoriile sociale. Există pe de o parte cumpărătorul care îmbină pasiunea cu interesul financiar, trăirile emoționale cu afacerile. Este o lume foarte eterogenă, ceea ce într-un fel este bine, pentru că mesajul se adresează tuturor. Sunt colecționari tineri, de 20 de ani, dar și mai vârstnici, de 80 de ani“, afirmă Veronica Leca, senior editor marketing, PR & communication la Artmark. Potrivit ei, până în 2008, 98% dintre cumpărători erau colecționari, dar raportul s-a schimbat de-a lungul anilor, 50% fiind în prezent investitori nou-veniți. ”Cu toate acestea, piața este încă în formare“, adaugă ea. 

În schimb, Ionuț Stanimir, director de comunicare și marketing în cadrul BCR, vede în colecționarul de artă un ”client pasionat, cunoscător, cu standarde și așteptări ridicate, care aparține, cumva, unei comunități destul de restrânse, dar în plină expansiune, și arată un interes din ce în ce mai mare către arta contemporană. Mai sunt, bineînțeles, și colecționarii de ocazie, cei fără experiență, care acționează, în cele mai multe ocazii, instinctual“, spune acesta.

Trendul ascendent al pieței de artă se observă în primul rând pe plan internațional. Un studiu realizat în luna septembrie 2017 de Knight Frank Luxury Investment (KFLII) arăta că arta este pe cale să devină cel mai performant activ al anului trecut. Până la data respectivă, valoarea artei vândute la licitație crescuse cu 16%, potrivit analizei de piață Art Market Research.

Creșterea se reflectă și pe plan local. ”Simt o creștere a interesului pentru valorile naționale și pentru moștenirea noastră culturală, așa că preconizez că piața va evolua pozitiv. Sunt optimist, fiindcă văd o evoluție constantă, chiar dacă, pe alocuri, lentă. O mică parte dintre artiștii noștri, predominant cei contemporani, au reușit să penetreze piețe internaționale, dar, din motive birocratice, este încă foarte greu ca tablouri românești să fie expuse în străinătate sau să fie cumpărate de colecționari străini, așa cum se obișnuiește, în general“, spune Cristian Preotu, deținătorul grupului Le Manoir și colecționar pasionat de arta clasică.

Ionuț Stanimir observă, la rândul său, tendința de creștere a pieței: ”Cu toate că este, în continuare, subdezvoltată, în ciuda potențialului de care dispune, atât din perspectiva patrimoniului, cât și din cea a noului val de artiști contemporani de valoare certă, din care mulți au obținut deja recunoaștere internațională, ne bucurăm să vedem, în ultima perioadă, o efervescență pe piața de artă din România. Suntem într-o perioadă de creștere de cel puțin două cifre procentuale“.

În ceea ce privește cumpărătorii străini, potrivit reprezentantei Artmark, numărul acestora este încă mic, sub 5%, în ciuda faptului că artiștii români sunt apreciați pe piața internațională. Ea pune această situație pe seama faptului că piața este încă emergentă, în formare, și este încă puternic conectată la nostalgii, afecțiune, datini. ”|ncă nu suntem orientați către o piață internațională, este o chestiune de pregătire, de timp“, afirmă Veronica Leca.

La nivel de investiții, în opinia lui Ionuț Stanimir, arta este un activ cu potențial, care devine din ce în ce mai interesant. ”|n condițiile în care piața de artă a cunoscut în ultimii ani creșteri procentuale de câte două cifre, nu poți să nu fii atent la o astfel de dinamică.“ |n opinia lui, există interes și preocupare în rândul clienților privind plasarea unei părți din resursele financiare în astfel de active, capabile să le ofere oportunități de investiție, fie ele artistice sau financiare. ”Ce este la fel de adevărat e că industria bancară din România mai are ceva de lucrat până să integreze acest activ în fluxurile sale financiare și de investiții“, susține reprezentantul BCR. Ioana Ciocan afirmă că valoarea artei crește în timp, nu scade niciodată.

De asemenea, Veronica Leca consideră arta de patrimoniu o investiție sigură, nu doar din punct de vedere financiar, ci și din punct de vedere educațional și cultural. Cele mai mari investiții se îndreaptă, în continuare, spre operele de patrimoniu ale marilor artiști clasici, iar printre cei mai valoroși se numără Grigorescu, Tonitza, Luchian, Aman. Motivele nu țin doar de pasiunea cumpărătorilor pentru artă, ci sunt, mai ales, de ordin pragmatic. ”Lucrările lor reprezintă o investiție sigură, fiind cele mai dorite atât de colecționarii consecvenți care vor să își întregească colecția, cât și de nou-intrații în piață, care fie caută să își plaseze banii într-o investiție sigură, fie doresc să înceapă o colecție și aleg varianta consacrată“, spune reprezentanta Artmark.

Anul trecut, cele mai scumpe cinci tablouri vândute de Artmark au fost: ”Curtezane din Shimabara“ – Samuel Mützner (160.000 de euro), ”Florăreasa“ – Tonitza (150.000 de euro), ”Bretonă la Brolle“ – Grigorescu (140.000 de euro), ”După petrecere (Natură statică cu fructe și vin franțuzesc)“ –Aman (130.000 de euro) și ”Bărăția din Câmpulung“ – Grigorescu (120.000 de euro). 

Despre arta contemporană, Veronica Leca spune că poate fi o investiție pe termen mediu și lung și o consideră cel mai accesibil segment al pieței locale de artă. Ea adaugă că, întotdeauna, alegerea folosind propriile criterii estetice și de afinitate rămâne cea mai sigură investiție. Adrian Ghenie, Șerban Savu, Mircea Suciu, Geta Brătescu sau Sabin Bălașa sunt doar câțiva dintre cei mai apreciați artiști contemporani, atât în țară, cât și pe plan internațional. Reprezentantul BCR spune că succesul acestora a adus o dinamică cu randamente investiționale ce merită luate în calcul la nivel instituțional-bancar.
|n ceea ce privește veniturile, Ioana Ciocan susține că artiștii români contemporani trăiesc probabil una dintre cele mai prospere perioade, datorată în principal interesului din partea cumpărătorilor internaționali. Ea spune că tot mai mulți artiști români sunt urmăriți pe scena internațională și acest lucru contribuie la creșterea pieței de artă autohtone.

Cu toate că piața de artă este în creștere, românii sunt încă departe de a avea un nivel cultural deplin format. ”Arta este o valoare națională care a trecut testul timpului, dar care ar putea beneficia de un nivel de apreciere și mai mare în România. Acest lucru ține, în primul rând, de nivelul de educație,“ afirmă Ionuț Stanimir. 

Cristian Preotu consideră că micile galerii și casele de licitații au contribuit mult la ridicarea interesului consumatorilor, fie cei care cumpără, fie cei care vizitează expoziții, ca activitate de educare și relaxare. ”După părerea mea, este nevoie ca mai multe entități – muzee, galerii, case de licitație, curatori – să susțină activități care sensibilizează publicul și, mai mult de atât, care atrag tinerii, crescându-le aprecierea pentru artă.“

Pe lângă evenimente precum Noaptea Muzeelor, care au ca scop apropierea oamenilor de arta și cultura națională, diverse companii organizează și alte proiecte cu același obiectiv. Unul dintre acestea este Art Safari, ajuns anul acesta la a cincea ediție. Proiectul a fost lansat în 2014, în Piața George Enescu din București (unde va avea loc și anul acesta – n.red.), și a apărut, potrivit Ioanei Ciocan, din nevoia de a face un eveniment cultural care să expună artă vizuală. ”Această nevoie a fost ilustrată cel mai bine de către public, pentru că în 2014 am avut 15.000 de vizitatori și după patru ediții, în 2017, am avut 29.000 de vizitatori.

Această creștere dovedește clar afinitatea publicului iubitor de artă. Avem un public de toate vârstele, dar în principal este un public tânăr, care își dorește să vadă artă și care este dispus să facă și o investiție în artă, să își achiziționeze o lucrare“, povestește Ioana Ciocan, directorul general al Art Safari. Ea precizează că publicul Art Safari are, în proporție de 68%, vârste sub 45 de ani, iar ponderea femei-bărbați este aproape egală. Anul acesta, organizatorii se așteaptă la circa 50.000 de vizitatori.

Conform reprezentantei Art Safari, cea mai mare dificultate este, de fiecare dată, găsirea spațiului necesar expoziției. De asemenea, alcătuirea echipei, care se schimbă în fiecare an, reprezintă un pas dificil, deoarece agendele artiștilor și ale curatorilor sunt, adesea, foarte încărcate. Pe lângă asta, o altă provocare este obținerea lucrărilor, care, înainte
de a ajunge la Art Safari, trec printr-un proces extrem de complicat. ”Lucrările trebuie identificate, restaurate dacă este nevoie, asigurate, împachetate într-un mod special specific artei. Lucrările trec printr-un proces foarte lung.“

Tot ea povestește că pe lângă procesul fizic de deplasare în spațiu a lucrărilor, echipa care lucrează pentru eveniment este uneori nevoită să doarmă în unități militare, pentru că lucrările sunt tezaurul țării. ”Sunt lucrări foarte valoroase și foarte importante, ca și cum am transporta diamante, vinuri scumpe sau aur. Și, pe lângă acest aspect, lucrările nu pot fi însoțite decât de un dosar extrem de stufos, care se face împreună cu Ministerul Culturii, care trebuie să se asigure că lucrările sunt transportate în siguranță maximă și că locul în care ele vor fi arătate publicului este, la fel, pregătit pentru a le găzdui“, povestește Ioana Ciocan.

Bugetul alocat evenimentul s-a ridicat anul trecut la peste 430.000 de euro, iar pentru 2018 organizatorii speră să dispună de o sumă mai mare. Ioana Ciocan spune că o mare parte a sumei este folosită pentru asigurare și pentru ridicarea pavilionului expozițional, cu o suprafață de mii de metri pătrați. De asemenea, trebuie asigurate condiții propice pentru exponate, care presupun, printre altele, folosirea luminii la o anumită intensitate și o umiditate între anumiți parametri. Și publicitatea consumă un procent important din fondurile alocate evenimentului, iar restul sunt direcționați spre plățile curatorilor internaționali, naționali, publicarea catalogului și transportul exponatelor. 

În cadrul evenimentului vor fi deschise două pavilioane culturale. Unul va fi curatoriat de istoricul de artă Alina Șerban. ”Vom avea foarte multe peisaje care ilustrează România trecută, mai ales că vom sărbători și Centenarul, cu tradițiile românești. Dar cred că cel mai important este peisajul. Cumva, în tot haosul acesta cotidian uităm să ne bucurăm de natură, așa că o aducem în centrul orașului în acest pavilion expozițional care va însemna de fapt un muzeu temporar“, spune Ioana Ciocan. Tot ea explică faptul că alegerea lucrărilor expuse este făcută de Alina Șerban, care  alege tema, face vizite prin muzeele din țară și alege lucrările care se potrivesc temei pe care a decis-o pentru anul acesta, respectiv natural-cultural. ”Subiectul acesta sună foarte interesant și incitant, pentru că s-a gândit să facă o legătură între cultură și natură“, susține Ioana Ciocan.

În partea opusă pavilionului realizat de Alina Șerban va fi expoziția curatoriată de Hervé Mikaeloff, unde reprezentanta Art Safari spune că ”nu vom găsi liniștea, ci mai degrabă efervescența orașului, a modei, a trendurilor, pentru că el este curatorul fundației Louis Vuitton din Paris, așa că întreaga lui expoziție va fi un fel de scenă deschisă, în care artiștii vor performa, lucrările vor fi extrem de experimentale, vom putea trece printre ele, deoarece vor avea dimensiuni impresionante“.

Evenimentul se monetizează atât din vânzarea de bilete, cât și din vânzarea de lucrări de artă contemporană. Valoarea totală a lucrărilor care vor fi expuse anul acesta în cadrul Art Safari depășește 7 milioane de euro. Cea mai valoroasă este o lucrare de Constantin Brâncuși, luată cu împrumut de la Centre Pompidou. Obiectivul evenimentului este, potrivit Ioanei Ciocan, să apropie lumea de artă.

Încercări de a atrage publicul spre artă se fac și la nivel mai mic. Cristian Preotu povestește că, în acest scop, a ales să expună tablouri din colecția sa în restaurantele pe care le deține. ”Eu simt că îmi joc rolul aici, deoarece am ales să expun o parte importantă a colecției mele în restaurantele Le Bistrot Français și La Vinuri și chiar să împărtășesc poveștile tablourilor mele preferate sau informații mai puțin cunoscute despre artiști, presărându-le prin meniul bistroului. Oaspeții noștri sunt entuziasmați să descopere fiecare operă, vor să știe mai multe, pun întrebări, recunosc artiști.“ Omul de afaceri spune că cel mai mult a investit într-un tablou de Tonitza, Tătăroaice, care a costat aproximativ 20.000 de euro și pe care l-a expus în restaurantul Le Bistrot Français, alături de alte opere ale artistului.