Cine mai cumpără călătorii de business când managerii se desprind de birou tot mai rar

EU UNUL PARTICIP DE ZECE ORI PE SĂPTĂMÂNĂ LA VIDEOCONFERINȚE. Deși în ultima perioadă am călătorit mai puțin în interes de serviciu, nu îmi pare rău, pentru că deplasările înseamnă pierdere de timp și lipsă de productivitate.” Un mod de a gândi care părea greu de imaginat în anii de boom economic, când bugetele alocate călătoriilor erau nelimitate, este explicat astăzi de Cristian Popescu, directorul general al Cisco România.

De exemplu, P&G România, subsidiara locală a gigantului american în bunuri de larg consum Procter & Gamble, a redus aproape total cheltuielile cu angajații care erau nevoiți să călătorească în interes de serviciu. “Am eliminat de ceva timp deplasările în alte țări pentru a lucra cu alți colegi, în prezent facem acest lucru numai dacă este cu adevărat necesar, declara recent Ghazala Nadeem, directorul de resurse umane al P&G România, citată de Ziarul Financiar. În viziunea managerului, eliminarea călătoriilor de afaceri este o metodă “foarte eficientă” de reducere a costurilor, dar și de asigurare a unui anumit confort al angajaților.

Ea declară că, dacă la începutul carierei ideea de a călători este “foarte ispititoare”, odată ce angajații își întemeiază o familie nu mai sunt atât de entuziasmați de eventuale plecări. Din 2009 încoace, tot mai multe companii au preferat să înlocuiască bugetele de deplasări ale angajaților care mergeau la ședințe în străinătate cu ajutorul videoconferințelor, care sunt realizate fie prin clasicul program Skype sau prin intermediul unor soluții mai securizate, în săli de conferințe special amenajate. Astfel, s-au redus masiv cheltuielile cu biletele de avion, transportul cu taxiul, cazarea și diurnele acordate angajaților plecați la meetinguri în sediile centrale ale companiilor.

Cei mai loviți au fost tocmai cei care gestionau bugetele de călătorii ale companiilor. Antonio Nițu lucrează din 1998 în cadrul agenției de turism Aerotravel, numărul doi în piața agențiilor de turism, potrivit anuarului “Cei mai mari jucători din economie” întocmit de Ziarul Financiar. A plecat de la vânzări de 700.000 de dolari în primul an și a condus afacerile în vremuri în care acestea se dublau de la an la an.

Piața românească nu a înțeles ușor sensul călătoriilor de business, așa că Aerotravel s-a văzut nevoită să asocieze numelui agenției brandul Lufthansa. Se întâmpla în anul 2000, când Nițu a făcut prima plată către IATA, de 100.000 de dolari – “când am văzut factura mi s-a părut enorm, salariile erau de 100 de dolari”. Brandul a ajutat compania la nivel de imagine și la înțelegerea conceptului de business travel: pachete concepute astfel încât să rezolve problemele, de la cazare și transport până la organizarea de evenimente. Primii clienți care au înțeles produsul au fost companiile multinaționale, însă treptat și ceilalți jucători din economie s-au adaptat tendinței. Iar plusurile au fost raportate de la an la an până în 2008. Căderea a fost mai bruscă decât se așteptau jucătorii din industrie, deși expunerea în cazul Aerotravel Lufthansa City Center, companie deținută de Mihai David, nu a fost “prea mare” pe seama portofoliului echilibrat de clienți. Cel mai slab an a venit după cel mai bun.

VÂRFUL A FOST ATINS ÎN 2008, IAR CĂDEREA ÎNCEPUTĂ ÎN 2009 – “nu m-am așteptat să fie atât de mare, de la 34 de milioane de euro am zis că vom scădea cu cinci” – a dus rapid la o scădere a tarifelor în piață și deci la mai multă muncă pentru venituri mai mici. 2009 și, ulterior, 2010 au fost momentele în care s-a atins minimul – compania a obținut venituri de 25 de milioane de euro – ani în care ofertele companiilor aeriene au fost dictate de tarifele din piață și nicidecum de costul serviciului oferit. “Probleme cu lichiditățile am și astăzi.