Cine mai are încredere în Est

Zdenek Turek precizează din capul locului că mesajul lui către noul guvern e de angajament ferm al Citi față de piața românească, o piață esențială pentru grup în această parte de lume, și că apreciază progresele “majore” macroeconomice, de amploare a afacerilor locale, de infrastructură făcute de România. Adaugă că vizitează țara de circa trei ori pe an, așa încât afirmația lui despre progres nu-i retorică. “Știu că est-europenii sunt în general critici și vorbesc mai ales despre ceea ce mai trebuie făcut, dar e de-ajuns doar un drum de la aeroport încoace, de pildă, spre centrul Bucureștiului, ca să vezi schimbările. Îmi amintesc ce goală era zona Băneasa, starea proastă a drumului, faptul că în afară de Dorobanți nu aveai unde să-ți faci cumpărăturile. Ah, și să nu uit, prin ’98-’99 mi se spunea aici că România va avea nevoie de 20 de ani ca să intre în UE!”

Cum compară criza de la sfârșitul anilor ’90, când România ajunsese aproape de incapacitatea de plată, cu cea de acum? “Aceea era o criză a României, care avea dificultăți macroeconomice, în relațiile cu FMI, era în criză de rezerve valutare. Îmi amintesc de guvernul tehnocratic al d-lui Isărescu, din 2000, care într-un singur an a reușit să facă schimbări majore și să repună țara pe o direcție bună. Acela a fost un moment favorabil. Azi însă, avem de-a face cu o criză de natură diferită, cu originea în afara României. Fosta guvernare (Boc-Ungureanu, n.red.) are un bilanț macroeconomic și de reforme foarte solid, astfel încât îngrijorările noastre nu la România se referă, ci la pericolul de contagiune din partea a ceea ce se întâmplă în zona euro.” Turek precizează însă că are încredere în capacitatea noului guvern și a BNR de a gestiona situația, ținând cont și de angajamentele noilor guvernanți de continuitate a politicilor economice și a acordurilor cu UE-FMI.

Într-o analiză de la finele lunii trecute, economiștii Citi specializați în piețe emergente susțin că, deși încetinirea creșterii economice și scăderea inflației ar reclama reduceri de dobânzi, fuga de risc a investitorilor va împinge țările cu necesități mari de finanțare (între care Polonia, Turcia, Ungaria, Africa de Sud și România) spre o politică monetară restrictivă, iar deprecierea accentuată a monedelor din martie încoace va determina o prudență sporită față de orice decizie de scădere a dobânzilor, astfel încât acestea din urmă vor rămâne în ansamblu neschimbate, cu câteva excepții determinate de factori locali – Brazilia, Cehia, Ungaria sau India. În plus, în Europa de Sud-Est persistă riscul unui efect al accentuării crizei grecești, dată fiind expunerea băncilor elene în Bulgaria, România, Serbia și Turcia.

“Prin urmare, cine vrea să relaxeze politica monetară trebuie să aibă un necesar redus de finanțare și să fie departe de Grecia”, conchid analiștii Citi, care dau ca probabilă pentru România o nouă reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% abia în martie 2013. “Riscurile la adresa creșterii economice rămân mari, din cauza crizei în derulare în zona euro și a nesiguranței asociate cu calendarul electoral pe 2012”, notează economiștii Citi, estimând pentru 2012 o creștere a PIB de 1,3%, o inflație de 3,5%, peste estimarea de 3,2% a BNR și un deficit de cont curent ușor în creștere, la 4,5% din PIB. Majorarea creditului neguvernamental este estimată la 9,4%, față de 6,6% în 2011, iar investițiile străine directe nete sunt aproximate la 3,4 mld. dolari, față de 2,7 anul trecut.

Responsabilitățile lui Turek la ora actuală includ Rusia, Ucraina, Kazahstan, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. “Vedem aici un potențial mare de creștere a afacerilor noastre; chiar un progres de 1-2% al PIB este o oportunitate bună, ținând cont de comparația cu ceea ce se întâmplă în alte țări, care sunt deja tehnic sau faptic în recesiune”, afirmă bancherul. Consideră că România poate evita recesiunea, pentru că există în continuare suficient potențial de creștere a cererii interne și de investiții, iar pentru investitori și pentru bancheri rămâne o piață atractivă, în ciuda tendinței de dezintermediere financiară care se manifestă în Est.

Conform topului băncilor întocmit de ZF, Citibank România, controlată de Citibank SUA prin filiala din Irlanda, era la finele anului trecut a cincea bancă din sistem după valoarea profitului net (117 mil. lei) și a 14-a după valoarea activelor (aproape 6 mld. lei). Concentrată pe afacerile cu clienți multinaționale, pe piața cardurilor de credit și activitatea de management al averilor, banca “nu a înregistrat niciun recul major în niciuna dintre liniile de business”, afirmă Turek. Portofoliul de credite a crescut în 2011 cu 26% față de 2010, la 1,4 mld. lei, capitalul propriu a crescut cu 4%, la 606 mil. lei, activele cu 18%, profitul net cu 25%, rentabilitatea activelor a urcat de la 1,95% la 2,25%, iar rentabilitatea capitalurilor proprii a crescut de la 16,72% la 19,84%.

În clasamentul din 2012 al băncilor, întocmit de Euromoney, Citibank România s-a clasat pe primul loc în segmentul corporate al tranzacțiilor pe piața valutară autohtonă, o reflectare locală a avansului la scară globală al grupului american, care la capitolul tranzacții pe piețe valutare a urcat pe locul al doilea în topul Euromoney, cu o cotă de piață de 12,26%, după Deutsche Bank, liderul mondial, a cărui cotă a coborât ușor la 14,57%. Pentru grupul american, care anul acesta face 200 de ani de existență, probabil e un cadou; pentru Europa e probabil o amenințare, dat fiind că avansul în topul global s-a întâmplat pe seama scăderii cotei unor giganți bancari ca Barclays și UBS.

Ce se va întâmpla însă cu zona euro și cu UE? “Eu cred în Europa. Sunt european și sunt fericit dacă suntem uniți în Europa”, susține Zdenek Turek, afirmând că soluțiile sunt politice mai degrabă decât economice și că scenariul de bază luat de el în calcul e că guvernele vor găsi o cale de a ieși din criză care să fie asumată de electorate și credibilă pentru investitori, însă “rămâne de văzut cât de mult se vor adânci problemele înainte ca guvernele să ia deciziile potrivite”. E în interesul Europei să nu mai existe surprize de genul situației din Grecia, iar în Europa de Est “deja există conduceri puternice, la nivelul guvernelor și al băncilor centrale, capabile să reacționeze la orice situație ar putea apărea”, adaugă bancherul ceh, precizând cu titlu de opinie personală că obiectivul de bază e ca productivitatea și performanța economică să fie ameliorate în statele mai slabe ale uniunii, iar nivelul consumului să se întoarcă la niveluri mai raționale. “Altminteri, a împrumuta mai mulți bani nu va fi niciodată o soluție.”