Cine îsi pierde jobul din cauza AI!

Dacă inițial automatizarea a fost gândită cu rolul de a diminua eforturile presupuse de munca brută a angajaților, realitatea de astăzi demonstrează că, într-o serie de industrii, aproape orice creier poate fi înlocuit, riscul de a deveni irelevant fără a te reinventa pe piața muncii existând și în rândul celor cu studii superioare și meserii intelectuale. Tehnologiile moderne, cum ar fi automatizarea și inteligența artificială, vor continua, poate la o viteză și o scară fără precedent, având ca motor imboldul puternic primit în pandemie. Până unde merge avansul tehnologiei, ce meserii se pierd, ce profesii rămân, ce noi joburi apar și cât din partea umană a resurselor umane poate fi înlocuită în industria de HR a viitorului, condusă de centaurul om-AI? Răspunsul vine de la specialiști.

„Piața forței de muncă din viitor va solicita un set diversificat de abilități, înclinând foarte mult către zona de consultanță, activitățile repetitive fiind din ce în ce mai ușor de automatizat. Pe lângă consultanță, abilități tehnice precum programarea, analiza datelor și alfabetizarea digitală vor deveni din ce în ce mai importante încă din ciclul de învățământ liceal. Progresul tehnologic creează noi roluri și industrii de muncă. De exemplu, în domenii precum inteligența artificială, știința datelor, securitatea cibernetică se observă o creștere semnificativă, oferind oportunități pentru lucrătorii calificați”, susține Adrian Baron, head ITSM EMEA în cadrul Stefanini, o companie din sectorul local de externalizare de servicii, cu mai mult de 1.200 de angajați în România, în două centre de servicii, unul în București și unul în Sibiu.

O discuție care ia amploare în ultima perioadă pune accentul pe riscul dispariției anumitor tipuri de joburi, ceea ce ar însemna, implicit, pierderea locurilor de muncă pentru o serie de categorii de angajați. „De foarte mulți ani există acest risc pentru anumite sectoare și joburi, pe fondul avansului tehnologic constant și, cu siguranță, acest trend o să continue și în viitor. Factorul principal este automatizarea si implementarea diferitelor tehnologii prin care sunt adresate în primul rând activitățile repetitive, standardizate din punctul de vedere al pașilor urmați, unde omul nu aduce neapărat valoare atunci când le efectuează. Este important de menționat însă că tehnologia poate aduce și beneficii semnificative prin crearea de noi oportunități de angajare și prin îmbunătățirea eficienței și calității locurilor de muncă existente”, susține Adrian Baron.

În centrul schimbărilor tehnologice actuale este inteligența artificială (AI), o tehnologie de uz general care uneori poate fi aplicabilă la majoritatea tipurilor de locuri de muncă și, prin urmare, are potențialul de a înlocui sau modifica modul de muncă. În același timp, impactul AI asupra pieței muncii este foarte dificil de măsurat, ceea ce face dificilă evaluarea ritmului transformării și a impactului în timp. „Cu siguranță, progresul tehnologic va aduce cu sine noi locuri de muncă, iar printre industriile care beneficiază imediat de acestea se numără inteligența artificială și robotica, analiza datelor și securitatea cibernetică. Dezvoltarea și implementarea constantă a inteligenței artificiale vor crea mereu nevoia de specialiști în domenii precum dezvoltarea algoritmilor și învățarea automată. Odată cu creșterea volumului de date, va exista o cerere din ce în ce mai mare de specialiști capabili să le analizeze și să faciliteze extragerea informațiilor valoroase din aceste baze de date. Nu în ultimul rând, pe măsură ce totul devine din ce în ce mai conectat, se va accentua importanța protejării datelor și a infrastructurii împotriva riscurilor cibernetice, atât pe plan personal, cât și pentru marile companii și guverne”, crede reprezentantul Stefanini.

Odată cu apariția noilor tehnologii, cererea de abilități tehnice specifice va crește, iar locurile de muncă ce necesită expertiză în domenii precum inteligența artificială, știința datelor sau dezvoltarea de software au tendința de a solicita salarii mai mari datorită cunoștințelor specializate și experienței necesare, subliniază el. „Un alt detaliu ce merită luat în calcul este faptul că se va intensifica concurența pentru candidații cu aceste competențe, iar această competiție crescută poate duce la o cursă de oferte pentru talent, ceea ce va determina uneori o creștere mult prea bruscă și nu neapărat în ton cu piața salariilor în acele domenii”, a concluzionat Adrian Baron.

Roboți ”cu diplomă”

Dacă în urmă cu 100 de ani, în romanele științifico-fantastice din vremea lui Karel Capek, inventatorul cuvântului „robot”, se anticipa că roboții vor înlocui preponderent angajații cu activitate fizică intensă, acum vedem că în realitate îi ajută mai des pe cei cu studii superioare și activitate intelectuală, susține Cătălin Iorgulescu, vicepreședinte al Asociației Business Service Leaders în România (ABSL) – asociația reprezentativă a industriei locale de outsourcing, una care nu s-ar putea dezvolta fără tehnologie. „Este ușor contraintuitiv, însă nu neapărat o veste rea, întrucât există un potențial enorm de creștere a productivității. Dacă reușim să integrăm inteligența artificială în dezvoltarea produselor cu cea mai mare pondere în industria noastră (servicii financiare, IT și HR oferite de peste 65% din companiile respondente conform ultimului studiu ABSL) putem menține România într-o poziție competitivă în regiune, în pofida creșterilor salariale induse de inflație”, a detaliat el.

Conform unui raport anual al ABSL, majoritatea companiilor (77%) au înregistrat rezultate mai bune în 2023 față de 2022, în timp ce creșterea numărului de angajați a fost de 10% în ultimii doi ani. Vicepreședintele asociației crede că aceste aspecte indică o creștere a productivității și, în egală măsură, a automatizării proceselor.  „În industria serviciilor pentru afaceri unde resursa umană este esențială, estimăm că până în 2030, 60% dintre necesitățile unui job se vor axa în jurul abilităților precum creativitatea, munca în echipă, proactivitatea, adaptabilitatea și cunoștințele digitale, fiind căutați în special angajații cu profil tehnic sau economic. Combinând inteligența artificială generativă cu toate celelalte tehnologii, automatizarea muncii ar putea adăuga până la 3,5 puncte procentuale anual la creșterea productivității”, a adăugat Cătălin Iorgulescu.

Cu toate acestea, angajații vor avea nevoie de sprijin pentru a învăța noi competențe, în timp ce unele meserii/posturi se vor schimba semnificativ. Potrivit Forumului Economic Internațional, citat de vicepreședintele ABSL, revoluția digitală din ultimii ani a făcut ca 5 milioane de joburi să dispară la nivel global și se estimează că în următoarea perioadă 85 de milioane de joburi vor fi transformate sau vor dispărea.  „Potrivit aceleiași organizații, 42% din orele de muncă vor fi efectuate cu ajutorul automatizării / digitalizării și unu din doi angajați va avea nevoie de o reconversie profesională într-un orizont de timp care este încă incert, din punctul meu de vedere.”

Serviciile financiare, IT și HR sunt cel mai frecvent oferite servicii de către companiile din industria serviciilor de afaceri, potrivit raportului ABSL de la finalul anului trecut, putând crea valoare adaugată și menține România într-o poziție competitivă în regiune, susține Iorgulescu. „Evoluția angajaților care oferă aceste servicii este strâns corelată cu evoluția tehnologiei, însă nu vad un pericol pentru aceștia, ci mai degrabă o oportunitate.

Serviciile financiare vor avea un trend ascendent, iar acest lucru va determina o creștere a numărului de angajați din acest domeniu. În următorii ani, cererea pentru analiști financiari specializați în analiza datelor (big data) va lua amploare. Se estimează în continuare o creștere a cererii pentru specialiști în domenii precum inteligența artificială și securitatea cibernetică, implicit o dezvoltare continuă a competențelor specialiștilor din aceste domenii”, a completat Cătălin Iorgulescu.

De asemenea, cei care doresc o carieră în HR, în industria serviciilor de afaceri, vor avea tot mai multă nevoie de competențe digitale sporite, o serie de procese precum recrutarea, managementul beneficiilor, evaluarea performanțelor angajaților și remunerația acestora urmând să fie aproape complet automatizate, crede el.

Bogdan Pelinescu, managing director pentru Europa Centrală și de Vest al Luxoft, dezvoltator de soluții IT, spune că într-un context în care tehnologia continuă să transforme în mod fundamental piața muncii, accelerând inovația și schimbând în permanență cerințele de competențe necesare, pe măsură ce soluții precum inteligența artificială și automatizarea devin tot mai omniprezente, putem anticipa deja o realocare semnificativă a forței de muncă, de la sarcini repetitive către activități care necesită mai multă gândire critică și creativitate. Astfel, „cred că este timpul să înțelegem cu toții că, în această lume tot mai tehnologizată, este esențial să ne reconsiderăm sistemele de educație și formare profesională pentru a putea echipa următoarele generații cu abilitățile necesare. În același timp, trebuie să fim conștienți și de disparitățile pe care tehnologia le aduce, în accesul la oportunități și riscul de marginalizare a celor care nu reușesc să se adapteze rapid la aceste schimbări. Cred că un aspect crucial va fi modul în care guvernele, industria și comunitățile academice vor colabora în continuare pentru a asigura o tranziție echitabilă și incluzivă către economia digitală.”

Tehnologia, facilitator pentru accesul la o piață a muncii globală

Tehnologia joacă un rol semnificativ în evoluția salariilor din economia locală, influențând atât nivelul, cât și structura remunerației în diferite sectoare, subliniază reprezentantul Luxoft, adăugând că, în primul rând, avansul tehnologic stimulează cererea pentru profesioniști în domenii cu valoare adăugată mare, cum ar fi IT, inginerie sau design de produs, conducând la o creștere a salariilor în aceste sectoare. „Acest lucru se datorează nevoii crescute de competențe specializate, care sunt esențiale pentru dezvoltarea și implementarea soluțiilor tehnologice inovatoare. Pe de altă parte, automatizarea și digitalizarea pot conduce la reducerea locurilor de muncă în sectoare tradiționale, precum producția sau administrativul, unde sarcinile repetitive pot fi eficientizate prin tehnologie. Acest fenomen poate avea un impact asupra nivelului salarial din aceste domenii, ceea ce va face și mai vizibilă necesitatea recalificării profesionale și adaptării la noile realități ale pieței muncii”, detaliază Bogdan Pelinescu.

În plus, tehnologia facilitează accesul la o piață a muncii globală, permițând profesioniștilor din România să concureze pentru proiecte internaționale sau să colaboreze cu companii din întreaga lume. Acest lucru poate contribui la alinierea salariilor din anumite sectoare cu standardele internaționale. „Vedem cu toții cum, de câțiva ani, tehnologia schimbă peisajul pieței muncii, aducând atât provocări cât și oportunități. Într-adevăr, există joburi care sunt în prezent sau ar putea fi în viitor «în pericol» pe fondul automatizării și digitalizării. Cum spuneam mai sus, sarcinile repetitive și cele care necesită un nivel scăzut de decizie sunt în mod particular susceptibile la automatizare. Aș include aici rolurile legate de procesarea datelor și anumite funcții administrative unde tehnologia poate prelua sarcini executate anterior de oameni”, spune Pelinescu.

Astfel, el crede că este important să recunoaștem că tehnologia deschide însă și noi căi, creând joburi care nu existau anterior, cu competențe noi și diversificate. Roluri în domenii precum dezvoltarea de software, analiza datelor, inteligența artificială, securitatea cibernetică sunt în expansiune rapidă. „Mai mult decât atât, tehnologia poate îmbunătăți calitatea multor locuri de muncă prin eliminarea unor sarcini monotone și permițând oamenilor să se concentreze pe aspectele mai strategice și mai creative ale muncii lor. Aș reaminti de importanța investiției în educație și formare profesională. Crearea unor programe de recalificare și upskilling care să răspundă nevoilor emergente ale pieței muncii este crucială pentru a asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Aici este important să cultivăm în oameni și generațiile viitoare deschiderea spre învățare continuă, astfel încât aceștia să poată evolua odată cu schimbările din mediul de lucru”, crede Bogdan Pelinescu.

Evoluția tehnologiei nu numai că va aduce noi joburi, continuă el, dar va și contura industrii întregi în moduri pe care abia începem să le anticipăm. Acestea vor varia de la domenii deja în expansiune, cum ar fi inteligența artificială, robotica, tehnologia blockchain, până la sectoare emergente, precum vehiculele autonome, tehnologia pentru mediu și sustenabilitate, sau medicina personalizată. „Putem anticipa și că, pe lângă aceste domenii, tehnologia va crea noi oportunități în educație, divertisment și chiar artă, prin realitate virtuală și augmentată, gaming și alte forme de media digitală. Viitorul pieței muncii, în contextul evoluției tehnologice, este plin de promisiuni, cu vaste oportunități într-o gamă largă de industrii. Cheia pentru a capitaliza aceste oportunități va fi flexibilitatea, adaptabilitatea și angajamentul față de învățare continuă. Echipați cu aceste abilități, vom putea evolua alături de tehnologie și ne vom putea modela un viitor mai bun”, concluzionează reprezentantul Luxoft.

Anca Fotache, general manager al Booking Holdings Romania și vicepreședinte al ABSL, susține că, încă de la prima revoluție industrială, evoluția tehnologică a determinat transformări structurale majore în piața muncii. Dacă privim înapoi în istorie, constatăm că tehnologia a creat atât provocări, cât și foarte multe oportunități pentru oameni și companii. A contribuit la o inovare rapidă și, în același timp, la creșterea eficienței. Automatizarea sarcinilor a dus și la apariția de noi ocupații, de noi ramuri industriale și de noi modele de afaceri, susține ea. „Întrebarea este dacă AI și tehnologiile emergente schimbă această paradigmă de evoluție și impact. Previziunile World Economic Forum sunt că până în 2027 putem asista la o scădere netă de 14 milioane de joburi, dar așteptările sunt ca acest lucru să fie concentrat în anumite sectoare și tipuri de activități și să permită intervenții direcționate și proactive de redistribuire a forței de muncă. În acest moment nu avem elemente care să ne determine să concluzionăm că ne așteptam la un model total diferit de cel generat de revoluțiile industriale anterioare.”

Ceea ce însă pare diferit în acest caz este rapiditatea cu care trebuie să facem ajustarea și complexitatea ajustării în ceea ce privește competențele. Noile tehnologii creează, într-adevăr, o serie de sarcini complementare, însă multe dintre ele necesită un nivel înalt de pregătire și educație.

Meseriile de gândire critică, la adăpost

Multe dintre joburile prezentului pot suferi transformări datorită evoluției tehnologice, dar acest lucru este influențat nu doar de tehnologiile în sine, ci și de rata de adopție a acestor tehnologii, de reglementările privind utilizarea lor și de stadiul economic. „Specialiștii estimează un impact diferit în țările cu economii avansate, față de cele în curs de dezvoltare. Sunt foarte multe scenarii posibile, însă, în general, se estimează de McKinsey de exemplu că ocupațiile cele mai afectate vor fi cele care presupun un procent mare de activități de tip repetitiv și tranzacțional (precum cele administrative, de secretariat etc.). Profesiunile care ar putea fi cel mai puțin afectate sunt cele care necesită abilități cognitive superioare, precum gândirea critică și creativitatea, dar și inteligența emoțională și socială”, explică Anca Fotache.

Cu siguranță, evoluția tehnologică este unul dintre factorii principali în crearea de noi locuri de muncă, dar nu singurul, crede ea, adăugând că în următorii ani este așteptat să crească foarte mult cererea pentru specialiști în AI și machine learning, dar și pentru specialiști în securitate cibernetică sau specialiști în analiza datelor (data analyst, data scientist, data engineer etc.). „Acest trend l-am putut observa și în compania pentru care lucrez. Focusul din ce în ce mai mare al companiilor în domeniul sustenabilității va determina, de asemenea, și apariția unor noi ocupații. Trendurile demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației, vor determina o creștere în domeniul sănătății (medici, asistente, tehnicieni sanitari etc.) în multe țări, iar accentul pe educație este așteptat să creeze mult mai multe joburi în aceasta arie”, a concluzionat Anca Fotache.

Paula Rus, managing partner în cadrul Mecler Group, o companie specializată în domeniul resurselor umane, crede că robotizarea poate înlocui sarcinile manuale repetitive în producție și manufactură, software-urile pot prelua sarcini precum introducerea datelor și gestionarea agendelor într-un birou. „Casieriile automate și comerțul electronic au soluționat lipsa de personal în magazine, iar în logistică și transport, domenii profund afectate și ele de lipsa de personal, apariția vehiculelor autonome este posibil o soluție așteptată.”

Ea spune că există sarcini de lucru „în pericol” din cauza evoluției tehnologiei, mai degrabă decât joburi în sine, în special cele sarcini repetitive și cele cu valoare adăugată scăzută în raport cu un posibil cost diminuat prin tehnologizare. „Revoluția agricolă și cea industrială sunt exemple istorice care demonstrează capacitatea oamenilor de a naviga schimbările aduse de inovațiile tehnologice. În fiecare caz, în timp ce anumite joburi au dispărut, altele noi au fost create, adesea necesitând un set diferit de competențe. <<Nimic nu se pierde, nimic nu se creează, totul se transformă>> este la fel de actual și azi, tranzitând istoria și se aplică și în contextul actual al pieței muncii. Joburile și sarcinile de lucru se transformă, nu dispar pur și simplu, iar oamenii au capacitatea de adaptabilitate și învățare continuă.”

Evoluția tehnologiei va aduce cu siguranță joburi noi în viitor, multe dintre ele în domenii pe care poate nu ni le putem imagina în prezent, crede Paula Rus, adăugând că singura „previziune”  evidentă pentru ea este legată de faptul că aceste joburi noi vor necesita gândire critică, creativitate și abilități tehnologice avansate in toate domeniile. „Pot spune că tehnologia, în special dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și a tehnologiei digitale, a adus pe piața muncii noi oportunități și joburi care erau greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă. Transformarea digitală a schimbat modul în care trăim, lucrăm și relaționăm, deschizând calea către crearea de roluri și cariere complet noi, care necesită un set de abilități transferabile și adaptabile.”

Rolurile în domeniul tehnologiei, cum ar fi inginerii AI, specialiștii în etica AI, data scientists, dezvoltatorii de aplicații AR și VR, specialiștii în securitate cibernetică AI și mulți alții sunt acum esențiale pentru multe sectoare industriale. Aceste joburi nu numai că sunt noi în sine, dar cer și o abordare diferită în ceea ce privește educația, formarea profesională și dezvoltarea competențelor, susține reprezentanta Mecler. „Pe lângă crearea de joburi noi, tehnologia a și remodelat joburi existente, necesitând ca angajații să dobândească noi abilități digitale pentru a rămâne relevanți pe piața muncii. De exemplu, profesioniștii din marketing, vânzări, educație trebuie acum să înțeleagă și să utilizeze instrumente digitale și analitice în munca lor de zi cu zi. Apariția tehnologiei a facilitat creșterea muncii freelance/project based, oferind oportunități flexibile de lucru pentru mulți profesioniști, de la dezvoltatori software la creatori de conținut și consultanți digitali. Asigurând conexiunile, aceste tehnologii au intrat atât de repede în viața noastră profesională și particulară încât nu realizăm cât de noi sunt.” 

Gabriel Gătejoiu, HR operations & business development director în cadrul companiei de resurse umane Professional, este de părere că, deși linia de demarcație este foarte fină, tehnologia nu va înlocui omul în totalitate. Cu toate acestea piața muncii în viitor va fi marcată de evoluția tehnologiei, care vine la pachet cu o serie de schimbări, dar și de oportunități. „În primul rând, vorbim despre necesitatea unor procese de reskilling, având în vedere că va fi nevoie de oameni care să dețină seturile de abilitați ce vor constitui o cerință obligatorie atât pentru «operarea» tehnologiei și utilizarea acesteia în scopul pentru care a fost dezvoltată, dar și în vederea operațiunilor de depanare și mentenanță a sistemelor tehnologice. În al doilea rând, pe măsură implementării tehnologiei la un nivel mai avansat, structurile organizaționale și o serie de posturi vor trebui regândite. Astfel, în funcție de domeniu, responsabilitățile presupuse de acele posturi influențate de tehnologie vor putea fi regândite și adaptate noului context.”

Totodată, prin prisma implementării tehnologiei, gradul de rutină în activitatea profesională va fi redus considerabil, în favoarea exercitării unor competențe precum creativitate, gândire critică, inteligență emoțională, abilități digitale, flexibilitate și capacitate de adaptare rapidă la schimbări și tehnologii noi, autonomie, gândire antreprenorială, abilitatea de a lucra project-based cu obiective și rezultate clar definite, crede el. „Odată cu evoluția tehnologiei natura muncii și felul în care muncim se schimbă, operațiunile repetitive au fost deja preluate și integrate de tehnologie, efortul fizic este redus comparativ cu 20-30 de ani în urmă, munca de birou solicită preponderent abilitați ce duc către zona de comunicare, design thinking, raționament analitic, logică și inovație. Prin urmare, în timp și responsabilitățile unor posturi se vor modifica față de cum sunt acestea descrise astăzi, iar în unele cazuri acestea vor fi complet redefinite.  Deja asistăm la o astfel de regândire a joburilor, dacă ne uităm la zona de retail, producție, logistică, banking, customer support și chiar HoReCa.”

Cu siguranță evoluția tehnologică va aduce și joburi noi în majoritatea domeniilor de activitate, începând de la IT&C și până la resurse umane. „În zona joburilor din domeniul tehnologiei cel mai probabil accentul va fi pus pe posturi preponderent orientate către robotică, mecatronică, securitate informatică, biotehnologie, AI, tehnologie spațială. În ceea ce privește segmentul de business jobs, ne așteptăm să se pună accent pe business ethics, drepturi de proprietate intelectuală, managementul inovației, sustenabilitate, optimizarea relațiilor interumane. Totodată, preconizăm că în viitor focusul va fi din ce în ce mai mult pe bunăstarea oamenilor și facilitarea satisfacerii nevoilor acestora atât în ceea ce privește evoluția posturilor în domeniul resurselor umane, cât și al dezvoltării urbane și designul spațiilor de locuit”, detaliază Gătejoiu.

Impactul tehnologiei asupra salariilor, valențe pozitive și negative

Paula Rus înclină să creadă că tehnologia are un impact și în evoluția salariilor, iar acest lucru este corelat cu studiile de anul trecut care indicau cele mai mari creșteri salariale la angajații tineri. „Creșterea nu vine din IT, domeniu în stagnare după o creștere exponențială în ultimii ani, ci dintr-o redefinire a seniorității și valorii profesionale care nu se mai măsoară doar în ani de vechime. Angajatorii pun din ce în ce mai mult accent pe competențele, cunoștințele și expertiza demonstrată în proiecte specifice. Acest lucru poate conduce la creșteri salariale pentru angajații tineri care aduc competențe relevante și inovatoare, chiar dacă nu au mulți ani de experiență în domeniu”, susține ea.

Așadar, ea e de părere că tehnologia influențează evoluția salariilor în economia locală, având un impact direct asupra structurii forței de muncă, a cererii de competențe tehnologice noi și a redefinirii valorii adăugate de angajați în diferite sectoare. „Avem o piață a muncii dinamică, unde competențele, adaptabilitatea și inovația sunt premiate, reflectându-se în structura și nivelul salariilor.”

Tot în ceea ce privește influența tehnologiei în evoluția salariilor, Anca Fotache spune că, până la urmă, salariile sunt influențate de dinamica cererii și ofertei de muncă, iar tehnologia joacă un rol important în această dinamică, nu doar în economia locală, ci în economia mondială, în general. „Prin urmare, acolo unde ar putea fi o stagnare a salariilor în cazul profesiilor pentru care cererea scade semnificativ, ar putea fi și o creștere importantă pentru joburile care sunt la mare căutare, în special a celor care necesită competențe de nișă sau specializate, precum și a celor pentru care exista nevoie în același timp, în multiple sectoare.”

Tehnologia, eficientă în recrutare

Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România, susține că tehnologia a adus pe piața muncii în ultimii ani inovație în ceea ce privește apariția de noi instrumente de recrutare, menite să simplifice procesele de recrutare. Totodată, ne-am putut adapta ușor la modul de lucru remote, în contextul în care nimeni nu se aștepta la o pandemie și toate schimbările de comportamente la care piața muncii s-a adaptat aproape în totalitate și într-un ritm alert. „Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă tehnologia, în mod specific AI, este clar că în următorul deceniu vom redefini peisajul locurilor de muncă. Instrumente precum ChatGPT și alte tehnologii de procesare a textului, imaginii și vocii sunt așteptate să provoace schimbări semnificative în economiile globale și pe piețele muncii. De asemenea, este de luat în considerare că unii angajați vor fi presați de context să îmbrățișeze ideea de reconversie profesională sau de upskill”, a spus ea pentru ZF.

Și Bogdan Gabor, country manager al companiei de recrutare Lugera The People Republic, spune că tehnologia nu doar că a ușurat accesul la o gamă largă de date, esențiale pentru decizii informate, dar a și îmbunătățit procesele de recrutare și selecție, remodelând totodată fundamental modul în care lucrăm, colaborăm și ne dezvoltăm profesional. „Automatizarea, digitalizarea și introducerea inteligenței artificiale (IA) au deschis calea către mai multă eficiență și productivitate, facilitând totodată lucrul la distanță și oferind o flexibilitate mai mare în organizarea muncii. Această eră tehnologică nu doar că a remodelat infrastructura tradițională a locurilor de muncă, dar a și deschis noi orizonturi pentru inovare și progres în toate domeniile de activitate, crede șeful Lugera.

În final, Francesco Zacchetti, country manager al companiei de recrutare Adecco România, concluzionează că tehnologia a fost și va rămâne în continuare un aspect determinant al dezvoltării pieței muncii. „În ultimii ani, tehnologia ne-a adus schimbări semnificative pe piața muncii din România, inclusiv în modul de recrutare și gestionare a talentelor. Odată cu schimbările accelerate aduse de pandemie în sectorul tehnologic, am adoptat soluții avansate, pentru a eficientiza procesele de recrutare și selecție. (…)  Mă aștept ca digitalizarea și automatizarea să se ridice la un nou nivel, devenind tot mai prezente în toate sectoarele economiei. Acest shift va aduce cu sine un nou val de adaptare <<peste noapte>>, dar și o învățare.”

Există, într-adevăr, anumite joburi care vor fi adaptate sau eliminate odată cu avansarea tehnologiei, crede el, citând studiu recent care spune că 85% dintre meseriile care vor exista în 2030 nu au fost încă inventate. „Cu toate acestea, consider că acest lucru creează noi oportunități pentru reconversia și reinventarea forței de muncă, astfel încât să rămânem competitivi și să valorificăm noile oportunități aduse de tehnologie. Evoluția tehnologică va aduce cu siguranță joburi noi și provocatoare în viitorii 25-30 de ani, în special în domenii precum inteligența artificială, robotică, tehnologia informației, cercetarea spațială, energie și mediu, comunicații, sănătatea digitală, social media și multe altele.”

În viitor, tehnologia va continua să modeleze piața muncii prin inovații precum automatizarea avansată, robotica și sistemele mai sofisticate de inteligență artificială. „Tehnologia va genera noi oportunități de carieră care acum ni se pot părea futuriste. Dinamica pe care o vedem în prezent va duce la apariția unor roluri specializate axate pe dezvoltarea și întreținerea avansurilor tehnologice, precum ingineri în inteligență artificială, specialiști în securitate cibernetică, analiști de big data și experți în robotică și automatizare. Nu doar industriile tradițional tehnologice vor fi profund transformate, dar și sectoare emergente, precum tehnologia verde și dezvoltarea sustenabilă vor oferi noi oportunități”, adaugă Bogdan Gabor.