Cine îi încalță pe români - lupta pentru peste 700 de milioane de euro pe an

La fel ca în politică, și în business lupta se dă pentru supremație. În 1494, prin Tratatul de la Tordesillas, Spania și Portugalia își împărțeau Lumea Nouă, care se prefigura după ce Cristofor Columb descoperise actuala Americă. În acel moment, regele Franței, Francisc I, s-a revoltat și a spus: “Soarele strălucește pentru mine la fel ca și pentru ceilalți. Să mi se arate clauza din testamentul lui Adam care mă exclude pe mine de la împărțirea lumii. Dumnezeu nu a creat lumea numai pentru spanioli”.

Acest raționament poate fi aplicat astăzi în businessul local, la fel ca acum mai bine de 500 de ani în politica mondială. La o scară mult mai mică, dar importantă pentru antreprenorii care au construit de la zero lanțuri de retail de încălțăminte, lupta pentru supremație se dă între românii majoritari și străinii care au cucerit segmente întregi ale pieței de retail. Cine își împarte astăzi piața locală de încălțăminte? În topul celor mai mari zece jucători, mai bine de jumătate sunt români. În acest top intră atât retailerii cu acționariat local, precum Leonardo, Benvenuti, Otter sau Il Passo, cât și producătorii cu activități de retail, cum e cazul Musette. Nu sunt excluși nici românii care au adus pe piața locală franciza unor branduri străine, cum este cazul lui Octavian Radu și al brandului Aldo.

Această situație este destul de rară pe alte piețe din România, inundate de străini. Cel mai concludent exemplu este cel al pieței de îmbrăcăminte, unde și-au făcut intrarea direct toți cei patru mari ai modei, Inditex, H&M, New Yorker și C&A. În topul celor mai mari jucători după cifra de afaceri se găsesc de asemenea și alți străini, precum Kenvelo sau LPP Fashion (Reserved, Cropp și House).
De ce este situația diferită pe piața de încălțăminte? O explicație poate fi faptul că românii se orientează în continuare după pantofi ieftini, după cum o arată și suma medie cheltuită de un român pe o astfel de achiziție. Prețul mediu al pantofilor marilor retaileri depășește cu mult 16 euro, suma medie pe care o dau românii acum pe o pereche de pantofi.

O altă explicație poate fi și faptul că jucătorii străini au decis să testeze apele pentru moment cu ajutorul unor francizați locali. Acesta este cazul atât al brandului Aldo, a cărui franciză este adusă pe piața locală de omul de afaceri Octavian Radu, cât și al brandurilor Geox și Clarks, unele dintre cele mai mari din lume după vânzări, aduse pe piața locală de acționarul Otter Distribution, Filip Schwartz.

Octavian Radu mai deține în prezent doar francizele Aldo și Debenhams. Până în 2009 însă, Radu era unul dintre cei mai mari jucători din retailul de modă și încălțăminte autohton, compania sa, Fashion Retail Group, având în portofoliu peste zece branduri precum Aldo, Debenhams, Mandarina Duck, Kipling, Olsen, Roeckl, Fratelli Rosetti sau Sacoor Brothers. În momentul intrării în insolvență, în iulie 2010, Aldo și Debenhams nu mai figurau pe această companie, pentru aceste două branduri fiind create două entități separate.

De altfel, FRG nu mai operează niciun magazin și a renunțat la franciza celorlalte branduri precum Olsen sau Mandarina Duck. În prezent în România mai există patru magazine Aldo, trei în București și unul în Cluj. Octavian Radu se ferește să mai vorbească despre businessul lui de modă, unul dintre cele mai afectate de criza locală. Potrivit ultimelor date de la Ministerul de Finanțe, magazinele Aldo au avut vânzări de 1,3 milioane de euro în 2010.

La rândul său, un alt antreprenor a ales să aducă branduri de încălțăminte în franciză. Filip Schwartz deține francizele Geox și Clarks în România. El mai are însă în portofoliu și retailerul local Otter. Schwartz are cetățenie română și s-a născut la București, iar în businessul cu încălțăminte pe piața locală se află de aproape două decenii. În afacerea Otter, care vinde pantofi sub mai multe branduri, printre care Ara, Gabor și Otter, el deține 97% din acțiuni. Toate afacerile sale în domeniul încălțămintei îl trimit pe Schwartz pe poziția a treia în topul celor mai mari jucători de pe această piață. În primele nouă luni ale anului trecut afacerile sale se ridicau la circa 12,3 milioane de euro, în creștere cu cinci procente față de anul anterior.