Cine face profit pe calea ferată din transportul de pasageri și cine concurează cel mai puternic compania de stat CFR Călători?

♦ Transportatorii privați de pasageri de pe calea ferată au reușit să câștige o cotă de  23% din această piață, unde concurează cu compania CFR Călători, liderul pieței, subvenționat de stat ♦ Toți jucătorii privați reușesc să aibă profit pe calea ferată, în timp ce transportatorul de stat raportează pierderi uriașe în fiecare an.

Cei mai mari cinci transportatori privați de pasageri pe calea ferată, Regio Călători (Georgeta Tănase) din Brașov, Transferoviar Călători (Călin Mitică) din Cluj-Napoca, Interregional Călători (Iulian Gaga) din Cluj-Napoca, Softrans (compania de transport a Softronic – Ionel Ghiță) din Craiova și Astra Trans Carpatic (Valer Blidar), au raportat anul trecut afaceri totale de 558 milioane de lei (113 mil. euro), în creștere cu 24% față de anul anterior, potrivit datelor furnizate de ONRC și calculelor făcute de ZF. Altfel spus, top cinci jucători privați au reușit să câștige 23% din cota de pe această piață unde se luptă cu compania de stat CFR Călători.

Cei mai mari cinci transportatori privați de pasageri pe calea ferată adunau 1.406 angajați în total și raportau împreună un profit net total de 11 mil. lei anul trecut, față de 16 mil. lei anul anterior, potrivit calculelor ZF.

Liderul pieței, compania de stat CFR Călători, rămâne cel mai mare transportator de per­soane, cu afaceri de 2,4 miliarde de lei anul trecut, însă cu pierderi uriașe de 176 mil. lei, potrivit mfinante.ro. Toată piața de transport de pasageri pe calea ferată se ridică la 3 miliarde de lei, potrivit datelor de la ONRC. Cel mai mare jucător privat de pe piața de transport călători pe calea ferată este Regio Călători din Brașov, prezentă de opt ani pe această piață care a raportat afaceri  de 218 mil. lei anul trecut și profit net de 4,6 milioane de lei, arată datele publice. Compania are curse pe București-Brașov, dar și București-Constanța, acestea fiind rutele pe care este cea mai mare competiție, dat fiind că sunt și cele mai solicitate de pasageri.

În 2021, în iulie, compania anunța că se retrage de pe ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă, după ce operase zilnic zece curse dus-întors pe această rută, motivele fiind de natură financiară, după cum declarau oficialii transportatorului. Compania deținută de Tănase Georgeta, po­trivit confidas.ro, are o cotă de 7,3% pe piața de transport feroviar de călători după cifra de afaceri de anul trecut, potrivit calculelor ZF.

► Cel mai mare jucător privat din transportul de călători pe calea ferată este Regio Călători din Brașov, cu afaceri  de 218 mil. lei anul trecut și profit net de 4,6 mil. lei, arată datele publice.

► Cei cinci mari transportatori privați de pasageri aveau  afaceri totale de 558 mil. lei pe calea ferată anul trecut.

Al doilea cel mai mare transportator pri­vat pe calea ferată este Transferoviar Călători din Cluj-Napoca, controlat de Călin Mitică, companie care a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 179 mil. lei, în creștere cu 24% și un profit net de 2,3 mil. lei, potrivit mfinante.ro.

De altfel, Transferoviar Călători este și jucătorul care a reușit să preia o treime din cursele operate pe linia Gara de Nord-aeroport Henri Coandă (Otopeni), o  rută cu potențial mare,  lansată în urma unei investiții de 100 de mil. euro.

Traficul pe această rută a ajuns anul trecut la 700.000 de pasageri, față de 300.000 de pasageri în primul an de funcționare. Potențialul este însă mult mai mare având în vedere că pe cel mai mare aeroport din țară, Henri Coandă, au ajuns anul trecut 12,5 milioane de pasageri anul trecut.

Pe ruta feroviară Gara de Nord – aeroportul internațional Henri Conadă sunt efectuate zilnic tur-retur 72 de curse, la o frecvență de 40 de minute, din care 24 de trenuri sunt operate de către transportatorul feroviar privat Transferoviar Călători iar restul de compania de stat CFR Călători.

Anul trecut 209.019 pasageri au călătorit pe această rută cu trenurile Transferoviar Călători față de anul 2021, când un număr de 48.488 pasageri au ales să circule cu trenurile TFC, după cum transmiteau pentru ZF oficialii Transferoviar Călători. Linia de tren Gara de Nord- aeroportul Henri Coandă (Otopeni) a devenit funcțională la finalul anului 2020 și a fost una din condițiile pe care Capitala trebuia să le respecte ca gazdă a patru meciuri din Campionatul European de Fotbal.

Un alt jucător privat care a reușit să își crească afacerile anul trecut este Interregional  Călători din Cluj Napoca (acționar Gaga Iulian), ce efectuează curse pe ruta Baia Mare-Satu Mare și care a ajuns la 102 milioane de lei cifră de afaceri, față de 68 milioane de lei anul anterior și  un profit net de aproape 2 milioane de lei.

Pe calea ferată a pariat și Ionel Ghiță, acționar al Softronic,  care produce rame și locomotive electrice. Softrans, compania de transport pasageri pe care a înființat-o alături de alți parteneri, a ajuns anul trecut la afaceri de  38  milioane de lei și profit net de aproape un milion de lei, arată mfinante.ro.

„Softrans a transportat anul trecut 661.000 de pasageri. Trenurile pot circula și cu 160 de km pe oră pe anumite porțiuni, parcurg distanța dintre București-Constanța în 2 ore. În primul semestru din acest an am avut 317.000 pasageri, față de 274.000 de pasageri în S1 anul trecut. De joi până duminică nu se mai găsesc bilete”, a spus Dragoș Iacob, administratorul Softrans.

Cele trei trenuri electrice Hyperion,  care pot ajunge la o viteză de 160 de kilometri pe oră, operează curse pe Craiova – București – Constanța și pe Craiova – București – Brașov, Brașov-București-Constanța, însă viteza cu care circulă este mult limitată de condiția precară a căii ferate. În 2014, Softronic a construit primul tren electric (Hyperion)  fabricat în România, finanțat de Garanti Bank cu 4,3 milioane de euro, iar în 2015 firma a livrat al doilea tren de acest tip.

În transportul pe calea ferată a intrat la începutul lui 2017 și industriașul Valer Blidar, care controlează fabrica Astra Vagoane Călători din Arad, după ce a construit un tren cu șase vagoane și a pus bazele companiei Trans Carpatic. În prezent, Astra Trans Carpatic asigură transportul feroviar al călătorilor pe București-Craiova-Timișoara-Arad, București-Brașov, București-Titu, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Compania are un tren de mare viteză care poate circula chiar și cu 200 km la oră, dar care care nu atinge această viteză pentru că nu îi permite infrastructura. Compania a finalizat anul  trecut cu afaceri de 19,6 milioane de lei și profit net de 1,2 milioane de lei, potrivit mfinante.ro.

Traficul total de pasageri pe calea ferată s-a ridicat la 70,4 milioane de persoane anul trecut, în creștere față de 55 milioane de persoane anul anterior și chiar mai  mult și față de nivelul de 69,7 de milioane de pasageri în 2019, arată  datele  de la Institutul Național de Statistică.  Spre comparație, în urmă cu 20 de ani pe calea ferată circulau peste 95 de milioane de pasageri, arată aceiași sursă.

Calea ferată are nevoie de investiții mari pentru ca viteza trenurilor să crească, în condițiile în care în ultimii ani această infrastructură nu a reprezentant o prioritate pentru cei care s-au perindat la conducerea Transporturilor

Infrastructura feroviară este mult sub standardele europene,  România număra anul trecut doar 10.615 km de cale ferată, dintre care doar puțin peste 4.000 km erau electrificați. În ultimii  ani, România a  numărat în fiecare an mai puțini km de cale ferată, conform datelor Institutului Național de Statistică. În 2008, aveam peste 11.000 de km de cale ferată.