Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania. Ea spune că în alte țări, astfel de magazine sunt la tot pasul, iar în țara noastră nu era niciunul

Tot felul de scuze și pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenție pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim și lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câțiva antreprenori cu spirit civic au adus și în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

Naked Shop a ales să prindă viață în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător și pentru generațiile următoare. „Am locuit în străinătate șapte ani și am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte țări. De mulți ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste și nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în țară! Sper că este un model de urmat și în alte orașe și un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conștiente și fără plastic”, spune Paula Amariei.

La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu folosește plastic, ci bandă de hârtie și ambalaje reciclate, reutilizează cutii și ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, și aproximativ 36.000 de sticle din plastic și 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiași număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piață. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât și cele nealimentare. „Unii clienți sunt foarte bucuroși că existăm și vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată țara și mereu primim feedback pozitiv de la clienții care se bucură că găsesc produse sustenabile și naturale.” Există însă și acei clienți reticenți, care remarcă prețul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile și marile corporații care au milioane de angajați, producție în masă și care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici și producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viață și câți bani pot fi economisiți.”

Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără șampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase și alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă și o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Și pentru că au început să-și formeze un public al lor, atât în online, cât și în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locație mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din țară și susținem viitoarele inițiative”, spune Paula Amariei.

Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

AER este acronimul pe care Ioana Cerescu l-a obținut din formula „Autentic.Etic.Reutilizabil”. După o experiență de peste zece ani în București, s-a întors în orașul natal – Piatra Neamț – pentru că a simțit nevoia să fie parte din comunitatea locală și să arate că și orașele mici, de provincie, se pot dezvolta frumos și sustenabil.

„Ideea a pornit acum aproximativ cinci ani, când doream să ofer familiei mele un stil de viață cât mai sănătos și apropiat de natură. Astfel, după mai multe proiecte de impact dezvoltate pentru ecosistemul de start-up-uri din regiunea de Nord Est (Rubik Hub), a luat naștere AER_Autentic.Etic.Reutilizabil.” De la un magazin zero waste, AER a devenit o comunitate care promovează consumul responsabil, sprijină micii producători locali și furnizează soluții alternative, durabile și etice la produsele din plastic. O pondere de 85% din portofoliul businessului o reprezintă produsele românești, de proveniență străină fiind doar acelea care nu se găsesc în România.

„Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activități de educație ecologică – ateliere pentru copii, târguri și ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele și tot ce poate fi reutilizat”, spune Ioana Cerescu. La nivel național, ea contribuie la dezvoltarea inițiativei Alianța Magazinelor Fără Risipă din România. Dacă acum cinci ani nu exista nici un magazin de acest gen pe plan local, spune ea, acum se găsesc peste nouă magazine fizice în toată țara, în orașe precum București, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu, Piatra Neamț, și mult mai multe magazine online.

Ioana Cerescu, fondatoare, AER – Autentic.Etic.Reutilizabil

„Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activități de educație ecologică – ateliere pentru copii, târguri și ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele și tot ce poate fi reutilizat.”

„Dorința noastră este să încurajăm să risipim/consumăm mai puțin și să ne inspirăm din felul în care bunicii noștri au rezolvat tot felul de probleme – hrănirea familiilor lor, curățarea hainelor și îngrijirea corpului, a minții și a spiritului. Și mai simplu, susținem ideea că oamenii pot trăi simplu și bine.”

AER a eliminat până acum peste 25.000 de ambalaje de unică folosință, prin comercializarea produselor în sistem vrac. A creat contextul circular de a reutiliza ambalaje, modelul fiind similar cu cel de la Naked Shop – clienții pot veni cu propriul recipient pentru a-și achiziționa produsele, de la cereale și lapte, la unturi, semințe, detergenți. În plus, AER a redus lanțul de aprovizionare pe anumite zone de produse – precum legume, patiserie, decorațiuni – alegând susținerea micilor producători locali. „Principalul nostru grup-țintă sunt familiile cu copii, pentru că sunt orientați spre mese plănuite și cu ingrediente locale și sănătoase. Dar în același timp, îi avem alături și pe cei tineri (prin livrări la domiciliu, livrând, de exemplu, lădița săptămânii), dar și persoanele vârstnice, punând accent pe nostalgia consumului de mâncare reală, cu ambalaje minime, aici fiind un exemplu sticla de lapte.”

Produsele-vedetă în magazinul AER sunt pâinea cu maia, produsă chiar de echipa acestui proiect, legumele proaspete de la producători locali, untul de arahide proaspăt și lădița săptămânii, care include produse locale, prietenoase cu mediul. „În 2022, avem în plan să lansăm și varianta online a shopului. Pe viitor, ne gândim să inițiem varianta de cooperativă AER la nivel local, la care să adere atât membrii din comunitatea locală a producătorilor, oameni din zona antreprenoriatului local, cât și clienții care vor să susțină acest stil de viață, fără deșeuri și local.”

În București, Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare și nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosință. Până la deschidere, investise în jur de 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiție proprii, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. În baza bonurilor pe care le scosese până în vara anului 2021, ea estima un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în acest sistem de la magazinul Zero Waste.

La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzești din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar și produse de îngrijire personală sau de curățenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin și trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toți avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit și am călătorit în comunități intenționale ecologice, eco-villages, niște microsocietăți construite pe ecologie în toate aspectele vieții. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deșeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munți de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate”, povestea Ana Maria Răducanu. Anterior deschiderii magazinului Zero Waste, ea a locuit în Marea Britanie, unde a lucrat în primul astfel de loc deschis acolo. Piața britanică s-a dezvoltat însă mult mai rapid, acolo existând acum circa 400 de astfel de magazine deschise în ultimii trei ani.

Ana Maria Răducanu, fondatoare, Zero Waste

„Am locuit și am călătorit în comunități intenționale ecologice, eco-villages, niște microsocietăți construite pe ecologie în toate aspectele vieții. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deșeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munți de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate.”

Raluca Răileanu, absolventă de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, se înscrie și ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste”. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorința de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic și să aibă un stil de viață mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puțin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din țară și din străinătate, și în august 2019 a deschis un magazin online. În portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea nevoie, în primul rând, căutând producători români care le realizează și în varianta fără plastic, dar și aducându-le din afară, din țări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a câștigat teren mai repede decât pe plan local. „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Așa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai ușor”, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell. În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinți sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duș la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, șervețele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeții (caserole din inox, sacoșe din bumbac, săculeți reutilizabili).

Raluca Răileanu, fondatoare, Terrawell.

„Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Așa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai ușor.”

Dincolo de clienți, magazinele zero waste au devenit o atracție și pentru micii antreprenori care se identifică cu principiile din aceste puncte de desfacere. Un exemplu este Endea, un brand de produse cosmetice care este deja prezent în mai multe asemenea magazine din România și care vrea să ajungă și pe rafturile celor din străinătate. Andrea Revesz și Răzvan Paută, fondatorii Endea, spun că oamenii din vestul Europei reacționează foarte bine la produsele lor. Pasionat de mersul pe bicicletă, Răzvan mărturisește că se vede livrând în continuare pe două roți, așa cum o face deja, tot în spiritul sustenabilității, dar și că speră că va duce brandul Endea în magazinele zero waste din vestul Europei și la târgurile internaționale.

Un trend din vest

Primul supermarket fără deșeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mișcări a fost grija tot mai mare față de problemele legate de managementul deșeurilor. De acolo, trendul a continuat și s-a extins peste tot în lume, făcând primii pași și în România.