Cine este „Regele asfaltului”, unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri români, și ce proiecte gigant de infrastructură rutieră din România a făcut el

I s-a spus „Regele asfaltului”, după ce, ani la rândul, și-a adjudecat unele dintre cele mai mari și mai complexe proiecte de infrastructură rutieră din România. A rămas o figură discretă în peisajul local de business, deși companiile pe care le deține au tot spart recorduri de-a lungul anilor. Dorinel Umbrărescu a ratat la mustață locul de lider al constructorilor pe baza rezultatelor financiare din 2020, dar nu se ÎNdepărtează de podium.

Are 59 de ani și este originar din Tănăsoaia, Vrancea, însă businessurile pe care le-a fondat sunt în județul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaționale. Lucrase o perioadă în cadrul Întreprinderii Agricole de Stat din Podu Turcului din județul Bacău, apoi a continuat în cadrul autobazei Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din aceeași localitate, scrie presa locală. De la cele două camioane cu care a debutat, în câțiva ani a ajuns la o întreagă flotă de peste o sută de mijloace de transport. Avea să pună apoi bazele companiilor care și-au pus semnătura pe cele mai mari proiecte de infrastructură din România – Spedition UMB, Tehnostrade și Sa & Pe Construct.

Alături de Euroconstruct Trading ’98 (o companie controlată de patronii restaurantului Golden Blitz din București, Dan Beșciu și Sorin Vulpescu), de Pa & Co Internațional (firmă controlată de Costel Cășuneanu), de Romstrade (Nelu Iordache), firmele lui Dorinel Umbrărescu erau fruntașe în rândul celor care câștigau contracte cu statul. Dacă însă Euroconstruct a intrat în insolvență în 2018, la fel cum s-a întâmplat și cu alte firme proeminente din construcții, precum Tehnologica Radion (Theodor Berna), Vega 93 (Corneliu Istrate), Delta ACM (Florea Diaconu) sau Straco Grup (Alexandru și Traian Horpos), Umbrărescu a reușit să rămână pe linia de plutire în perioadele de agonie pentru infrastructură, doar pentru a reveni în glorie în ultimii ani.

Domeniul construcțiilor este o industrie vulnerabilă în fața marilor transformări economice, astfel că ultimele trei decenii au adus atât mărirea, cât și decăderea unora dintre numele care s-au poziționat drept cap de afiș în acest sector. Pentru mulți, cheia succesului au fost contractele publice, lucrările de infrastructură, însă, pe măsură ce acestea au fost tot mai puține, și businessurile au fost în scădere.

Diversificare de portofoliu

Anul 2008 aducea vestea că Dorinel Umbrărescu intră pe segmentul energiilor regenerabile, cu investiții în ferme de turbine eoliene, ce urmau să fie amplasate pe terenurile de circa 4.000 de hectare pe care le deținea în comuna Corbița din apropierea orașului Adjud, județul Vrancea. „Am realizat un studiu în legătură cu vântul din zona localității Corbița, o zonă cu vânturi medii. Probabil că va dura cel puțin zece ani până voi finaliza acest proiect”, spunea Umbrărescu în septembrie 2008, an premergător crizei financiare.

La Registrul Comerțului, el apare astăzi acționar în două companii cu activitate în producția de energie electrică: Eco Wind Power și Energycum W. Prima a făcut afaceri de 366.000 de lei în 2020, iar a doua – de 171.000 de lei. În 2013 Umbrărescu a mai accesat un domeniu, industria bancară, cumpărând, cu 10 milioane de euro, un pachet de 93% din acțiuni la ATE Bank România de la Piraeus Bank (actuala First Bank). Un an mai târziu, ATE Bank își schimba numele în Banca Română de Credite și Investiții (BRCI). Dorinel Umbrărescu devenea astfel al doilea om de afaceri român care se încumeta să fondeze o bancă pe timp de criză, după Valer Blidar, care lansase în 2009 Banca Feroviară.

„Doresc o creștere lentă și sănătoasă, nu doresc un profit imediat și nesănătos”, spunea Dorinel Umbrărescu, în februarie 2014. Pentru a garanta încrederea pe care o avea în banca proaspăt achiziționată, a deschis la BRCI conturi personale și ale firmelor UMB Spedition și Tehnostrade. Doi ani mai târziu, el închidea cele șase sucursale din teritoriu și începea planul de exit din banking, după ce adunase, în patru ani de funcționare, pierderi de 80 de milioane de lei. În 2020, i-a vândut BRCI lui Sanjeev Gupta, miliardarul indian cu cetățenie britanică ce a cumpărat combinatul Sidex Galați, actualul Liberty. Sanjeev Gupta a preluat în nume personal, prin această tranzacție, împrumuturile subordonate prin care familia Umbrărescu finanța BRCI din 2015. Umbrărescu nu s-a ținut departe nici de imobiliare, cumpărând, în 2014, o clădire Romtelecom din București cu 4,5 milioane de euro, în zona Ștefan cel Mare – Floreasca.

Profituri de întors cu lopata

Construcțiile au rămas însă businessul principal al omului de afaceri băcăuan. În 2009, Spedition UMB și Tehnostrade se aflau pe primele două locuri în topul celor mai profitabile companii de profil din România, deși era anul în care construcțiile scăzuseră cu peste 20%, iar zeci de mii de angajați fuseseră concediați. Prin cele mai mari firme pe care le controlează, Spedition UMB și Tehnostrade, Umbrărescu a făcut profituri de 300 de milioane de euro în perioada 2004-2010. În 2010, Spedition UMB devenea cea mai profitabilă companie deținută de un antreprenor local, cu o marjă de profit de 27%.

Un an mai târziu, contractele de reabilitare de drumuri naționale semnate de firmele lui Dorinel Umbrărescu reprezentau aproximativ o treime din valoarea totală a reabilitărilor de drumuri naționale. Era perioada în care ministru al transporturilor era Anca Boagiu, din cabinetul lui Emil Boc. Cum construcțiile sunt o industrie vulnerabilă însă, rezultatele din 2012 aveau să facă mulți pași înapoi.

Spedition UMB și Tehnostrade – care au construit mai multe bucăți de autostradă și au reabilitat drumuri naționale, contracte încheiate cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) – au fost direct afectate de scăderea volumului de investiții publice, iar acest lucru s-a văzut cel mai bine în marja de profit, care a scăzut la 14% în 2012. În 2013, Dorinel Umbrărescu anunța că dă afară 1.000 de oameni angajați la Tehnostrade, în condițiile în care compania mai avea un singur contract de anvergură, pentru construcția unui lot de autostradă pe traseul Lugoj-Deva. Spedition UMB și-a schimbat obiectul de activitate, figurând la Ministerul de Finanțe ca un business în domeniul „transporturilor aeriene de pasageri“, în contextul în care în 2012 activa în „lucrări de construcții drumuri și autostrăzi“. Aceasta a fost însă doar o modificare de ordin formal, deoarece printre activele Spedition UMB se număra și un elicopter, compania fiind obligată să declare transportul aerian ca obiect de activitate, potrivit datelor ZF de la acea vreme. Între timp, Spedition UMB a revenit la codul CAEN care indică lucrări de construcții ale drumurilor și autostrăzilor.

În 2014, rezultatele Spedition UMB și Tehnostrade atingeau minimul anilor de după criză, în contextul unei piețe a construcțiilor tot mai letargice, în care contractele publice – principalele proiecte din portofoliul celor două companii – au fost tot mai puține. Anii următori au fost unii cu fluctuații, în care, în funcție de numărul de contracte publice și de ritmul în care statul a ales să investească în infrastructură, afacerile firmelor controlate de Umbrărescu au mers în zig-zag.

♦ Dorinel Umbrărescu a început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaționale.

♦ Anul 2008 aducea vestea că Dorinel Umbrărescu intră pe segmentul energiilor regenerabile, cu investiții în ferme de turbine eoliene, ce urmau să fie amplasate pe terenurile de circa 4.000 de hectare pe care le deținea în comuna Corbița din apropierea orașului Adjud, județul Vrancea.

♦ În 2013 Umbrărescu a mai accesat un domeniu, industria bancară, cumpărând, cu 10 milioane de euro, un pachet de 93% din acțiuni la ATE Bank România de la Piraeus Bank (actuala First Bank).

♦ Umbrărescu nu s-a ținut departe nici de imobiliare, cumpărând, în 2014, o clădire Romtelecom din București cu
4,5 milioane de euro, în zona Ștefan cel Mare – Floreasca.

♦ În 2010, Spedition UMB devenea cea mai profitabilă companie deținută de un antreprenor local, cu o marjă de profit de 27%.

♦ În 2013, Dorinel Umbrărescu anunța că dă afară 1.000 de oameni angajați la Tehnostrade, în condițiile în care compania mai avea un singur contract de anvergură, pentru construcția unui lot de autostradă pe traseul Lugoj-Deva.

♦ Cu rezultatele din 2020, Spedition UMB a intrat în liga miliardarilor în lei, după ce și-a majorat cifra de afaceri de aproape patru ori în 2020 față de anul precedent, depășind astfel pragul de 1 mld. lei.

♦ Umbrărescu și-a adjudecat cele mai mari contracte de achiziții publice încheiate de CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în 2020.

2020, un an al recordurilor

Cu rezultatele din 2020, Spedition UMB a intrat în liga miliardarilor în lei, după ce și-a majorat cifra de afaceri de aproape patru ori în 2020 față de anul precedent, depășind astfel pragul de un miliard de lei, după cum arată datele disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe. Nici Tehnostrade nu s-a lăsat mai prejos, dublându-și afacerile, până la 936 mil. lei în 2020, în vreme ce Sa & Pe Construct a încheiat anul cu afaceri de 556 de milioane de lei – față de 41 milioane de lei în 2019. Saltul făcut de Spedition UMB vine în condițiile în care familia Umbrărescu și-a adjudecat cele mai mari contracte de achiziții publice încheiate de CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în 2020. Proiectele au fost câștigate prin intermediul a două firme – Spedition UMB și Sa & Pe Construct – și cumulează o valoare de peste 1,66 miliarde de lei.

În total, Spedition UMB are la activ contracte de achiziții publice în valoare de 1,6 miliarde de lei. Tehnostrade are cinci contracte ce cumulează 1,1 miliarde de lei, iar Sa & Pe Construct are cinci contracte cu o valoare totală de aproape 1,7 miliarde de lei. Datele de pe platforma de analiză a companiilor Confidas.ro arată că Spedition UMB este controlată de Mirela Umbrărescu (89% din acțiuni), asociați fiind și Dorinel Umbrărescu, Alexandru Teodor Umbrărescu și Petru Răzvan Umbrărescu. Ultimii doi sunt și cei care dețin Sa & Pe Construct, cu pachete egale de acțiuni.

„Perla coroanei” pentru familia Umbrărescu este contractul pentru proiectarea și execuția autostrăzii Brașov – Târgu-Mureș – Cluj – Oradea, unde Spedition UMB este responsabilă de câteva tronsoane. Cealaltă companie a familiei Umbrărescu a câștigat contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 3 din drumul expres Craiova-Pitești (proiect în valoare de 670,7 mil. lei), dar și pe cel pentru proiectarea și execuția autostrăzii de centură București (în valoare de 312,6 mil. lei). Printre lucrările din portofoliul Spedition UMB și Tehnostrade se mai numără lotul al doilea al autostrăzii Timișoara-Lugoj (9,5 kilometri), centura Bacăului, dar și mai multe contracte de construcții de autostrăzi, reabilitări de drumuri naționale, deszăpeziri sau întrețineri de șosele, încheiate cu CNAIR. Contractele publice pentru lucrări de infrastructură sunt, astfel, o mină de aur pentru multe firme de construcții, care reușesc să-și majoreze spectaculos cifrele de afaceri de la un an la altul. În anii în care nu reușesc să ajungă la astfel de proiecte, scăderile sunt însă abrupte.