Cine este președintele european care este considerat micul Putin. El este obsedat de controlul economiei și societății și pune piedici deciziilor Bruxelles-ului

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este considerat ultimul prieten pe care Vladimir Putin îl mai are printre liderii din Uniunea Europeană. Deși a pășit pe scena politică și a impresionat, ca tânăr reformist anti-comunist, despre el se spune acum că este într-o derivă iliberală, autoritară, că este însetat de putere și că acest lucru l-a izolat complet în UE.

Viktor Orban pune piedici deciziilor Bruxelles-ului în cele mai dificile momente, iar Comisia Europeană încearcă să-l potolească lovindu-l acolo unde se pare că îl doare cel mai tare, adică la portofel. Amenință că îi va bloca accesul la banii europeni. Iar dacă așa nu merge, îi oferă bani cu ținte anume în speranța că se va ocupa de el când vremurile o vor permite.

Într-un fel, Orban, un lider politic mărunt, dar abil, este un Putin în miniatură al Europei. Este obsedat de control în societate și în economie. Statul deține controlul doar în sectoare care pot aduce câștiguri electorale, cum ar fi serviciile pentru populație. Ungaria este prea mică și lipsită de resurse pentru a produce oligarhi, așa cum are Rusia lui Putin. Însă o mare parte dintre jucătorii economici și sociali importanți aparțin oamenilor de afaceri apropiați partidului de guvernare, Fidesz sau chiar prietenilor de-o viață ai premierului. Companii întregi, din industrie sau din sectorul financiar, au ajuns în mâinile cui trebuie cu ajutorul guvernului lui Orban și au crescut mari hrănindu-se cu contracte oferite de stat. Presă independentă aproape că nu mai există și de aceea, așa cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, media este puternic polarizată. Iar o mare parte din presă, cea mai puternică, aparține oamenilor partidului. Aceștia și-au extins  afacerile jurnalistice și în țările vecine Ungariei, cu comunități mari de maghiari. Și aceștia contează la alegeri în Ungaria. Orban și partidul său au câștigat recentele alegeri fără niciun drept de apel din partea opoziției. Deși mai unită ca oricând, aceasta a fost zdrobită. Un rezultat este mai mult curaj pentru Orban – de exemplu, încăpățânarea cu care s-a opus embargoului impus de UE și SUA petrolului rusesc în timp ce Ucraina era bombardată zi și noapte de armata rusă. La un moment dat, un important politician apropiat premierului a pus și un preț pentru care Ungaria s-ar alătura blocadei – 15-18 miliarde de euro, bani cu care ar fi modernizat sistemul energetic ungar. Politicianul maghiar nu ar fi putut ajunge atât de puternic fără ajutorul Germaniei și al banilor acesteia, după cum remarcă revista Der Spiegel. Un alt exemplu celebru în acest sens este chiar Putin.

Premierul Ungariei a ales o ocazie istorică pentru a-și exprima neîncrederea față de aliații săi occidentali când războiul din Ucraina punea pe jar o jumătate de continent. Nici Statele Unite și nici Uniunea Europeană „nu gândesc cu cap maghiar și nu simt cu o inimă maghiară”, a spus Orban. Rusia, a continuat el, are grijă de interesele sale, iar Ucraina face la fel. Ungaria trebuie să facă același lucru – pentru că, a explicat politicianul, „nu are nimic de câștigat” din acest război.  Pentru Orban, războiul înseamnă doar atât și nimic mai mult, apreciază Der Spiegel. Interese și câștig.

În discursul său susținut pe 15 martie, aniversarea Revoluției maghiare din 1848, care a fost înăbușită cu ajutor rus, Orban i-a făcut efectiv un cadou președintelui Rusiei Vladimir Putin. Ungaria, a cărei securitate și bunăstare economică sunt garantate de NATO și UE, își urmărește doar propriile interese, chiar dacă Ucraina vecină este invadată brutal. „Dumnezeu mai presus de noi toți”, au fost cuvintele de încheiere ale lui Orban. Și Ungaria mai presus de orice!

Ungaria, a cărei securitate și bunăstare economică sunt garantate de NATO și UE, își urmărește doar propriile interese, chiar dacă Ucraina vecină este invadată brutal. „Dumnezeu mai presus de noi toți”, au fost cuvintele de încheiere ale lui Orban. Și Ungaria mai presus de orice!

Cu aceste cuvinte, Orban s-a înstrăinat de ultimii aliați din Europa. Germania și UE, între timp, se confruntă cu efectele toxice pentru comunitatea europeană ale politicilor lor față de Ungaria. Ele au stat în mare parte nepăsătoare când Orban își construia o autocrație în sânul Europei. De asemenea, puterea economică și politică a premierului maghiar izvorăște și din miliardele de euro investite de marile companii germane în industria Ungariei, în special în cea auto. Au fost atrase acolo de cadourile oferite de Budapesta, precum subvenții pentru salarii, terenuri și alte facilități. Investițiile se încadrează în politica lui Orban de a crea cât mai multe locuri de muncă cu orice preț, câștigând astfel voturi.  Industria auto germană a ajuns într-un fel de relație de interdependență cu industria ungară, așa cum economia germană a ajuns dependentă de gazele și petrolul, acum toxice, din Rusia. La nivel european, Partidul Popular European, care includea Fidesz-ul lui Orban, alături de conservatorul german Uniunea Creștin Democrată (CDU) și partidul soră bavarez Uniunea Socială Creștină (CSU), a ezitat ani de zile să excludă partidul maghiar din blocul pe care-l reprezintă în Parlamentul European. Liderul maghiar și-a retras formațiunea pe cont propriu în martie anul trecut. CSU chiar l-a curtat pe autoproclamatul democrat iliberal de la Budapesta, în timp ce cancelarul cu experiență, Angela Merkel, a încercat să-l potolească pe Orban făcându-i pe plac. Totul s-a dovedit a fi un eșec spectaculos. Rusia a invadat Ucraina, UE se confruntă cu o criză energetică – și, în același timp, s-a împiedicat de autocratul imprevizibil din propriile sale rânduri.

În această primăvară,  Comisia Europeană a activat pentru prima dată noul său mecanism de retragere a finanțării. Într-o scrisoare de 43 de pagini, văzută de Der Spiegel, executivul UE a acuzat Ungaria de „nereguli sistematice”, în special în domeniul achizițiilor publice. Acolo se arată că Ungaria deraiază constant în lupta împotriva corupției. Abuzurile continuă de mulți ani, în ciuda atenționărilor repetate, spune Comisia, care nu a mai avut altă opțiune decât să declanșeze mecanismul de restricționare a fluxului de bani europeni pentru a preveni abuzurile ulterioare.

Ungaria a ajuns astfel amenințată cu pierderea de miliarde de euro de la Bruxelles, subvenții care reprezintă unele dintre cele mai importante mijloace pe care le are Orban pentru a-și unge sistemul. Câți bani ar pierde Ungaria în acest caz este încă o întrebare deschisă, deoarece retragerea fondurilor trebuie să se bazeze pe prejudiciul cauzat bugetului UE. Iar tăierile de fonduri trebuie să treacă prin filtrul liderilor europeni.

Spre deosebire de guvernul polonez, o altă oaie neagră a Europei, împotriva căreia UE a implementat  proceduri de sancționare pentru protejarea statului de drept, Orban nu poate soluționa în timp scurt disputa cu Bruxelles-ul prin reformă judiciară sau prin câteva modificări legislative. Corupția și nepotismul sunt prea răspândite în Ungaria. Administrațiile locale, până și cele ale celor mai mici sate, tribunalele, universitățile, teatrele, spitalele și multe companii sunt aliniate partidului de susținători ai lui Orban. „Pentru a scăpa de sistemul Orban, Orban ar trebui să se elimine singur”, spune unul dintre puținii jurnaliști independenți din Budapesta.

Orban a fost reales la începutul lunii aprilie, iar partidul său, Fidesz, are o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce îi permite să facă amendamente constituționale.

Dar este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple. Orban a fost reales la începutul lunii aprilie, iar partidul său, Fidesz are o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce îi permite să facă amendamente constituționale.

„Copilul a căzut în sfârșit în fântână”, spune Moritz Körner, un membru al Parlamentului European prin Partidul Liber Democrat (FDP), pro-business. Acum, Orban își va consolida și mai mult puterea. „Va fi aproape imposibil de înlăturat democratic”.

Dar la nivelul UE, Orban rămâne singur. În Republica Cehă, populistul Andrej Babis a fost demis din funcție. Prietenul apropiat și de încredere al lui Orban, Janez Jansa din Slovenia, a fost de asemenea exclus de la putere. Liderul corupt al Bulgariei, Boiko Borisov, și partidul de guvernământ nu mai puțin corupt din Bulgaria au fost, de asemenea, deposedați de puterea lor.

În Polonia, partidul naționalist-conservator PiS este încă  la conducere. Dar Orban și-a înstrăinat ceea ce fusese până de curând aliatul său cel mai apropiat cu politica sa pro-Rusia și anti-Ucraina. Pentru Polonia, Rusia este un pericol mortal, iar Ucraina este pământul făgăduinței.

 „Dacă cineva astăzi se face că nu observă crimele din Ucraina, nu le numește așa cum sunt, atunci face o greșeală gigantică”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la începutul lunii aprilie. O întâlnire recentă a Grupului Visegrad, care include Slovacia, Polonia, Republica Cehă și Ungaria, a fost anulată din cauza poziției calde a Budapestei față de Moscova. „Alianța de la Visegrad este efectiv ruptă”, spune Michael Roth, care prezidează Comisia pentru Afaceri Externe din parlamentul german. El spune că polonezii, în special, nu-l vor „ierta pe Orban pentru modul în care se poartă în criza ucraineană”.

În această primăvară,  Comisia Europeană a activat pentru prima dată noul său mecanism de retragere a finanțării. Într-o scrisoare de 43 de pagini, văzută de Der Spiegel, executivul UE a acuzat Ungaria de „nereguli sistematice”, în special în domeniul achizițiilor publice. Acolo se arată că Ungaria deraiază constant în lupta împotriva corupției.

Apropierea lui Orban de Vladimir Putin provoacă suspiciuni tot mai mari în UE. La sfârșitul lunii martie, au apărut rapoarte conform cărora hackerii ruși s-au infiltrat în întregul Minister de Externe al Ungariei – împreună cu acuzații că oamenii lui Orban știau despre asta de mult timp, dar au ales să nu facă nimic și au ascuns pericolul de aliații lor.

Acest lucru a stârnit îngrijorare în NATO. Surse de la sediul Alianței din Bruxelles spun că există păreri că rapoartele despre spargerea rusă sunt autentice. Există rapoarte din alte capitale că serviciile de informații sunt din ce în ce mai sceptice cu privire la cooperarea cu Ungaria de teamă că informațiile sensibile ar putea circula direct către Moscova prin Budapesta.

Pentru Orban, scandalul vine într-un moment nepotrivit pentru că se mulează pe imaginea sa de prieten cu Putin. Maghiarul a susținut pachetele de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, dar nicio altă țară din UE nu s-a opus boicotului aprovizionării cu petrol și gaze rusești la fel de feroce ca Ungaria, iar Orban a interzis livrarea de arme către Ucraina cu tranzitarea teritoriului maghiar. De asemenea, este puțin probabil ca modul în care Orban se ocupă de problema refugiaților din Ucraina să-i liniștească pe foștii săi prieteni. În martie, el a cerut mai mulți bani președintei Comisiei, Von der Leyen, argumentând că Ungaria a primit peste 450.000 de refugiați. Puțin mai târziu, într-un interviu radio, Orban a vorbit despre 500.000 de refugiați. El a susținut că în raport cu populația sa, Ungaria a purtat „cea mai mare povară”, chiar mai mare decât Polonia.

Ceea ce nu a menționat el a fost faptul că majoritatea refugiaților se pare că  părăsiseră țara cu mult timp în urmă. Între începutul invaziei pe 24 februarie și 22 aprilie, biroul maghiar de imigrare a înregistrat un total de 17.690 de cereri de azil. În Polonia, în schimb, aproximativ 846.000 de persoane au depus cereri de protecție temporară începând cu 13 aprilie.

În vremurile de boom economic, amenințarea cu întreruperea fondurilor europene nu părea să-l sperie pe Orban. Prin interpuși sugera chiar că nu ar un dezastru nici ieșirea Ungariei din UE. Dar vremurile s-au schimbat. A venit o nouă criză, inflația a explodat, iar partidul a ars banii statului în campania electorală, Sistemul de putere al lui Orban simte cât de dependent este subvențiile de la bugetul UE. Se va cuminți premierul maghiar? Va recurge la șantaj? Situația este „extrem de periculoasă” pentru UE, avertizează politicianul FDP Körner. El observă că UE este angajată în „bătălia geopolitică a democrațiilor împotriva autocrațiilor”, trebuie să-l înfrunte pe Putin, pe șeful statului chinez, Xi Jinping, și ar putea eventual să se confrunte cu o altă președinție a lui Donald Trump în SUA. „Orban”, spune Körner, „este calul troian al lui Putin, Xi și Trump”.