Cine este omul care preia conducerea unei companii de care depinde tranziția energetică din România. Care-i sunt planurile?

Dragoș Bărbulescu a devenit CEO al Delgaz Grid, companie care face parte din grupul E.ON România și care administrează o rețea de gaze naturale de peste 23.000 km în 20 de județe din partea de Nord și de Vest a României și o rețea de electricitate de aproape 82.000 km în șase județe din Moldova. Într-o perioadă care va redefini modul în care se va produce și consuma energia, cu aceste cifre în spate și 3,4 milioane de consumatori conectați, Bărbulescu devine un om cheie al energiei, la cârma unei companii de care depinde tranziția energetică locală. Care-i sunt planurile?

Deși în ultimii 15 ani am participat la multe transformări ale industriei energetice, cred că în următoarea decadă vom asista la o redefinire profundă a acestui sector de activitate, iar rolul nostru de operatori de rețele de distribuție va deveni cu adevărat esențial și extrem de provocator”, spune Dragoș Bărbulescu, cel care de la 1 august a devenit directorul general al Delgaz Grid, compania care administrează rețelele de distribuție a energiei și a gazului din cadrul grupului E.ON România, un business de 1,2 miliarde de euro. Cu o experiență profesională de peste 20 de ani, din care ultimii 14 ani în sectorul de energie, la E.ON România, Dragoș Bărbulescu a deținut diverse poziții de management în cadrul grupului german, din care în ultimii 8 ani ca CFO și membru al Consiliului Director al E.ON România, cu responsabilități atât în zona de gaze naturale cât și în cea de energie electrică. 

Din noua funcție, Dragoș Bărbulescu devine direct responsabil de unul dintre cele mai importante portofolii locale de infrastructură energetică, de managementul acestor rețele depinzând parțial succesul pe care România îl va avea în procesul de tranziție energetică.

“În acest context, obiectivele pe care mi le propun au toate o legătură puternică cu pregătirea companiei și angajaților noștri pentru a juca acest rol central în procesul de transformare a sectorului energetic într-unul mai verde, descentralizat și digital. Așadar, unul dintre obiective este legat de accelerarea investițiilor în modernizarea rețelelor, care să conducă la îmbunătățirea siguranței și calității serviciilor de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale pentru cei 3,4 milioane de clienți deserviți de Delgaz Grid.”

Digitalizarea rețelelor este un alt obiectiv cheie pentru că doar așa acestea vor putea prelua tot mai multă energie regenerabilă din surse diverse și vor susține creșterea accelerată a cererii. “Bineînțeles, sprijinim folosirea vectorului energetic gaz natural ca și combustibil de tranziție, dar ne preocupă modurile de decarbonizare a utilizării acestuia în rețele și explorăm folosirea mixului cu hidrogen și alte gaze verzi.”

Dincolo de obiectivele tehnice, pregătirea unei echipe capabile să implementeze un astfel de proces tranfomațional la nivelul infrastructurii energetice va ocupa un loc important pe lista de priorități a lui Bărbulescu. De altfel, nu puține sunt vocile care spun că cel mai mare obstacol pe care România îl va avea pe calea tranziției energetice va fi exact lipsa specialiștilor.

“Ne uităm către o schimbare de mentalitate, de cultură la nivel organizațional. Provocările generate de tranziția energetică impun noi moduri de gândire și de acțiune. Identificarea ideilor inovatoare, crearea unor noi tipuri de aptitudini tehnice și de leadership vor reprezenta cheia succesului și depind de capacitatea companiilor de a-și adapta procesul strategic și decizional provocărilor momentului. O astfel de transformare reclamă identificarea, recrutarea, pregătirea continuă și retenția talentelor din piața de profil și în acest sens, susținerea unui proces educațional universitar dar și profesional de stat sau dual vor reprezenta un alt obiectiv în cadrul mandatului meu.”

La nivelul rețelelor, lucrurile deja se mișcă, dar mai sunt etape de ars până la a ajunge la performanțele la care deja lucreză infrastructura din vestul Europei.

“Principalul indicator de performanță pentru continuitatea în alimentarea cu energie electrică a clienților, SAIDI neplanificat (durata întreruperilor neplanificate în alimentarea cu energie într-un an) era în urmă cu 15 ani, când E.ON a preluat fosta Electrica Moldova, de peste 1.500 de minute, iar acum este de 120 de minute pe an. Suntem tot mai aproape de intervalul de valori de circa 20 – 100 minute pe an înregistrate în țările europene avansate.”

Astfel, Delgaz Grid a bugetat pentru acest an investiții de 612 milioane de lei (126 milioane euro), prioritar pentru modernizarea și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și energiei electrice. Bugetul alocat investițiilor este cu 11% mai mare decât cel din anul precedent, fiind, totodată, cel mai mare din ultimii 16 ani.

De exemplu, până la finalul acestui an la nivelul Delgaz Grid vor fi instalate circa 349.000 de contoare SMART la consumatori din Moldova și astfel circa 22% dintre clienții Delgaz Grid vor avea contorizare SMART. Pentru anii următori compania își propune montarea a încă 387.000 de contoare, ceea ce înseamnă că 45% dintre clienți de energie electrică vor avea instalate contoare inteligente până la sfârșitul anului 2028.

“O altă prioritate pentru acest an o reprezintă extinderea sistemului de distribuție a gazelor naturale și racordarea noilor consumatori, unde am mărit bugetul de resurse proprii alocat cu aproape 300%. Am dimensionat efortul investițional, în limitele păstrării indicatorilor de performanță, în conformitate cu noile inițiative legislative prin care se urmărește accelerarea gazeificării la nivel național. Până la sfârșitul perioadei de reglementare (2020-2023) am planificat investiții de circa 2,41 miliarde de lei (481 milioane euro), din care 232 milioane lei (46 milioane de euro) reprezintă fonduri europene nerambursabile atrase.”

Bărbulescu spune că în ultimii ani compania a soluționat aproximativ 20.000 de solicitări de racordare la rețeaua de gaze naturale pe an.

“Anul acesta ne confruntăm cu o creștere majoră, doar în primele șase luni fiind înregistrate circa 28.600 de astfel de solicitări, reprezentând o creștere cu aproximativ 180% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Provocarea pentru noi constă în faptul că actuala politică de gazeificare, care pune finanțarea extinderilor și racordărilor exclusiv în sarcina operatorilor de distribuție, socializând costurile la nivelul tuturor consumatorilor, nu prevede niciun fel de criterii de prioritizare a investițiilor în funcție de planurile de dezvoltare locale și nevoia reală de consum.”

La final însă, Bărbulescu spune că mesajul autorităților a fost înțeles, în contextul în care situația României este atipică. Astfel, într-o țară cu resurse, o treime din locuitorii săi se încălzesc cu lemne.

”Suntem conștienți de rolul racordării la utilități în procesul de dezvoltare locală, precum și pentru asigurarea unui nivel de trai decent pentru populație, dar România prezintă anumite particularități geografice și demografice care ar justifica mai mult identificarea unor soluții de alimentare individuale sau zonale specifice. Am înțeles mesajul decidenților politici de a acționa mult mai susținut în sensul accelerării investițiilor în extinderi și racordări, mai ales în zona de gaze naturale, unde există un decalaj față de celelalte state din regiune, și am prevăzut bugete suplimentare în acest sens pentru anul în curs și anii ce vor veni.”

Problema este că acest program de gazeificare la nivel național ignoră direcțiile în care merg lucrurile la nivel european.

Scurt CV

Cu o experiență profesională de peste 20 de ani, din care ultimii 14 ani în sectorul de energie, Dragoș Bărbulescu a deținut diverse poziții de management în cadrul grupului E.ON România, din care în ultimii 8 ani ca CFO și membru al Consiliului Director al E.ON România.

Este licențiat în economie în cadrul ASE București, și are o diplomă în management și leadership de la prestigioasa universitate INSEAD – Franța.

Începând cu data de
1 august 2021, Dragoș Bărbulescu a preluat poziția de CEO al Delgaz Grid SA, și respectiv de membru al Consiliului Director al E.ON România, responsabil de aria de rețele de distribuție.

“Politica de gazeificare promovată în prezent de factorul decident prezintă avantaje reduse în comparație cu perspectiva modernizării rețelei existente la hidrogen și, mai mult, plasează România pe contrasens cu dezideratele Green Deal. Rețeaua de distribuție de gaze naturale în care investim accelerat astăzi sub imperiul dezideratului creșterii gradului de racordare la nivel național va trebui cel mai probabil înlocuită pentru a corespunde cerințelor europene de decarbonizare cu mult înainte de finalizarea perioadei de amortizare. Impactul va fi puternic resimțit de consumatorul final în tariful plătit”, atrage atenția Bărbulescu. Directorul Delgaz Grid mai spune că este esențial ca investițiile în infrastructura de gaze naturale să se realizeze coordonat și în paradigma Green Deal, iar din perspectiva unui operator de distribuție a gazelor naturale asta înseamnă invariabil adaptarea rețelei la vehicularea gazelor verzi.

Problema este că față de alte state, România deja a ratat startul în cursa hidrogenului, neavând deocamdată o strategie destinată dezvoltării acestei resurse vedetă a tranziției energetice.

“Din păcate, România a ratat startul în cursa pentru includerea hidrogenului în viitorul său mix energetic, regăsindu-se printre puținele state membre cu o istorie energetică relevantă, dar care nu dispune încă de o strategie dedicată noului combustibil.”

Bărbulescu spune că vestea bună este că există premise pentru recuperarea decalajului față de alte state membre.

“România dispune de o întreagă panoplie de avantaje, între ele regăsindu-se și rețeaua relativ extinsă de transport și distribuție a gazelor naturale. Rețelele de gaze naturale prezintă avantajul transportului hidrogenului produs în viitoarele hub-uri de producție naționale (precum cel anticipat din arealul Dobrogei) la nivelul punctelor relevante de consum și la costuri minime, prin evitarea transportului în containere metalice pe cale maritimă sau rutieră. Cu toate acestea, profilarea României ca hub relevant de hidrogen depinde imperios de consolidarea capacității administrative de a planifica pe termen mediu și lung.”

Bărbulescu mai spune că, cel mai probabil, primul pas spre utilizarea hidrogenului va fi aplicarea acestei tehnologii la nivelul industriei energointensive și mai apoi în sectorul rezidențial, fie direct în centralele de apartament, fie prin intermediul sistemului de încălzire centralizat.

Dincolo de hidrogen, prosumatorii, acei consumatori care au devenit producători de energie, reprezintă o altă mare tendință a tranziției energetice.

Numărul prosumatorilor racordați la rețeaua noastră de electricitate a crescut semnificativ, în condițiile în care din ce în ce mai mulți clienți optează pentru a deveni și producători de energie regenerabilă. Dacă la sfârșitul anului trecut aveam circa 120 de prosumatori conectați la rețea, numai în primele 5 luni ale acestui an numărul acestora a crescut la 600. Totodată, avem deja racordate la rețea 25 de centrale fotovoltaice mari și 12 centrale eoliene totalizând o putere instalată de circa 121 MW.”

Racordarea prosumatorilor la rețelele de distribuție este un proces de anvergură ce necesită optimizare, fiind la început de drum în România, atrage însă atenția Bărbulescu. Noile modificări legislative implică eforturi financiare pentru operatorii de distribuție care au obligația de a finanța și realiza lucrările de proiectare și execuție a instalației de racordare aparținând prosumatorilor. Distribuirea neuniformă, concentrată pe anumite zone de rețea a centralelor de producere a energiei electrice în rețelele operatorilor de distribuție, are ca efect supraîncărcarea unor circuite, echipamente, zone de rețea. Înlocuirea echipamentelor existente cu unele de capacitate mai mare implică un efort investițional semnificativ din partea companiilor de profil.

“Toate acestea necesită costuri operaționale și investiții suplimentare pentru companiile de distribuție, pentru care este critică existența unui cadru de reglementare modern, bazat pe principiul stimulentelor („incentive regulation”) și respectiv o creștere a surselor de finanțare europeană accesate pentru modernizarea rețelelor.”

La final însă, toate aceste provocări trebuie adresate și depășite în contextul în care obiectivul neutralității climatice stabilit de UE pentru anul 2050 pare de neclintit, iar rețelele de energie și gaze reprezintă infrastructura critică necesară atingerii acestui deziderat.

“Noul Pact Ecologic European ne poziționează astăzi în fața celui mai important ciclu investițional al industriei energetice și este obligatoriu ca procesul investițional programat pentru această decadă să contribuie la creionarea unui nou sistem energetic care să ne permită să atingem obiectivul neutralității climatice în perspectiva anului 2050.”