Cine este Darius Vâlcov, călăul guvernului Grindeanu, și cel care conduce dn umbră partidul

Sorin Grindeanu a anunțat că din ”celebra” comisie de evaluare a miniștrilor cunoaște un singur membru, pe Darius Vâlcov, dar el nu e membru PSD. Grindeanu atacă modul în care a fost încheiat raportul și problemele semnalate în acesta.

Darius Vâlcov, fost primar de Slatina și fost membru al PD-L, a trecut la PSD, de unde a fost adus ca ministru al Finanțelor de către Victor Ponta.

Vâlcov a avut însă o ”viață scurtă” ca ministru, pentru că imediat au apărut câteva dosare de corupție și luare de mită, instrumentate de DNA.

Deși nu a stat prea mult în scaunul de ministru al Finanțelor, el a lăsat o impresie destul e bună în minister, experiența lui administrativă fiind combinată cu curajul unor schimbări fiscale.

El a susținut impozitul pe gospodărie și schimbările din salarizarea unică.

Înainte să treacă la PSD, Vâlcov a fost un membru destul de bază al PDL în regiunea Olteniei, fiind unul dintre personajele influente în acest partid când se afla la guvernare.

După ce a venit ministru al Finanțelor, Vâlcov a avut mai multe contre cu FMI, el fiind unul dintre cei care a susținut că România nu mai are nevoie de un program economic cu instituțiile financiare internaționale.

El a susținut reducerile de taxe, care au fost operate de guvernul Ponta începând cu 2015: reducerea TVA la alimente la 9%, și din 2016, reducerea TVA de la 24% la 20%.

El a spus că „Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziția de chelner“, adăugând ”credeți că Franța și Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o țară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanți la banchet în situația de chelner? Eu aș vrea să fim în situația de invitați.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici și să dăm o șansă României să aibă o țintă.”

Ministrul finanțelor la ZF Live: Credeți că Franța și Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele?

Planul de relaxare fiscală de circa 8 mld. euro în perioada 2015-2020 va avea ca efect o creștere economică ce ne va permite ca în 10 ani să fim peste media UE la PIB pe locuitor, iar din 2019 să fim țara europeană cu cea mai permisivă fiscalitate, cu o creștere de peste 5% din 2018, a declarat ieri la ZF Live ministrul finanțelor Darius Vâlcov.

A doua țintă a măsurilor propuse prin noul Cod fiscal și Cod de procedură fiscală este crearea de locuri de muncă prin scoaterea din economia neagră a contractelor neînregistrate și revenirea în țară a unui număr cât mai mare de români din străinătate începând cu 2018.

Impactul brut al relaxării fiscale este estimat la 16 miliarde lei în 2015 și 2016, din care 9 miliarde lei reprezintă doar impactul reducerii TVA de la 24% la 20%.

Urmăriți aici înregistrarea integrală a emisiunii ZF Live de joi, 26 februarie 2015

„Aceste calcule sunt făcute pe scenariul în care nu se întoarce nimic la buget. Dar noi estimăm că în doi ani se întorc 9 miliarde lei, inclusiv prin creșterea consumului. În plus nu am propus în planul pe 5 ani nicio derogare de la deficitul pe care îl avem stabilit pentru  următorii ani. Ne vom încadra în același deficit.“

Alte declarații ale ministrului finanțelor:

– În 2013, România a avut venituri la buget de 201 miliarde lei, în 2014 de 213 miliarde lei, iar în 2015 estimăm 226 miliarde lei. Mergem cu o creștere de 13 miliarde lei pe an.

– Reducerea TVA și a accizelor nu a fost discutată cu FMI doar în februarie, ci și în decembrie. Atunci s-a agreat doar reducerea TVA la pachetele all-inclusive din turism. Noi am propus ca reducerea de TVA de la 24% la 20% să fie aplicată din ianuarie, dar FMI nu a acceptat atunci, a vrut să vadă evoluția pe trimestre. Le-am explicat ca în primele două trimestre vom avea o creștere de 1,5 mld. lei peste veniturile asumate. În condițiile în care în 2015 am redus CAS cu 5% și avem profit reinvestit neimpozitat tot avem un plus de 13 mld. lei față de anul trecut la buget, la care experții ministerului mai estimează un plus de 8 mld. lei.

– La discuțiile despre creșterea economică, FMI a spus la sfârșitul anului trecut că România va avea un avans de 2%. La începutul anului 2015 experții Fondului au venit și au spus că vom avea o creștere de 2,9%. În decembrie au zis că pentru 2015 vom avea o creștere de 2,4%. În februarie au zis ca va fi 2,7%. Nu ne prinde toamna și Comisia Europeană și FMI vor veni și vor zice 3%.

– Stadiul informatizării ANAF nu este unde ar trebui. Avem ambiții mari, trebuie să unim bazele de date ale instituțiilor statului. Termenul maxim este 2018, dar eu sper ca în 1-1,5 ani să definitivăm această problemă. În acest moment  80% din tehnica aflată în dotarea ANAF e mai veche de anul 2005.  Avem doar câteva mii de contribuabili care plătesc online.

– În ceea ce privește nivelul colectării TVA, în 2012 eram la o diferență de 44% în­tre ce trebuia să strângem și ce reușeam să strân­gem, adică 8,8 mld. euro pierduți. Acum, diferența este de 37%. Practic pierdem 6-7 mld. euro pe an din neîncasarea TVA.

– Bugetul consolidat se află acum la 32-33% din PIB. Unde ne ducem după reducerea fiscalității? Toate aceste reduceri de taxe îți scad nivelul, dar crește conformarea voluntară și mărirea bazei de impozitare așa că vom avea venituri suplimentare. E suficient dacă rămânem la nivelul actual după măsurile de relaxare fiscală.

Ce se întâmplă cu contractele de tip PFA, PFI și drepturi de autor?

În România există 828.000 de contracte PFA, PFI și drepturi de autor, din care PFA sunt 300.000.

Am făcut o analiză cât ar plăti o persoană pe drepturi de autor după aplicarea măsurilor din Codul fiscal, iar impactul este în fiecare an favorabil. La un venit de 1.000 de lei vor avea anul viitor 54 de lei în plus, iar peste doi ani 70 de lei, în condițiile în care va crește contribuția.

La un venit de 100 mil. lei, anul viitor vor avea 536 lei în plus, iar peste doi ani 687 lei. Pentru că micșorăm suma impozabilă de la 80% la 60%.

La PFA nu se mai plătesc contribuțiile de asigurări sociale și la angajator și la angajat, ci rămân doar cele ale angajatului. Astfel, pe un contract PFA, la venit de 1.000 lei, vor plăti cu 3,5 lei mai mult anul viitor. La venit de 100 mil. lei venit, suma suplimentară va fi de 201 lei anul viitor și 101 lei în 2017. Acesta e impactul măsurilor.

În cazul drepturilor de autor, trebuie să fim atenti dacă este vorba de o activitate independentă sau nu. Dacă veniturile sunt nivelate și fixe pe 12 luni, nu prea arată a activitate independentă.

Schimbările din sistemul de impozitare în cazul microîntreprinderilor

Microîntreprinderile reprezintă 78% din numărul total de companii, dar au doar 2,4% din totalul cifrei de afaceri pe economie.

Avem acum aproape 300.000 de microîntreprinderi fără niciun salariat și vrem să-i determinăm prin măsuri de relaxare fiscală să vină în zona firmelor cu 1-2 angajați. E clar că acești angajați există, dar sunt plătiți la negru. Practic, dacă ai un IMM cu venituri de 100 lei, plătești un leu la stat la 2 angajați. La un singur angajat plătești 3% din CA.

Vrem să scoatem un milion de locuri de muncă din zona neagră în zona fiscalizată. Eliminăm multe taxe și încurajăm firmele să aibă afaceri cu angajați. Dacă nu vrei să ai angajati, fă-ți un PFA sau un PFI.

Situația investițiilor publice și a cheltuielilor de personal

A existat în ultimii ani regula ca cheltuielile masive pentru investiții să fie alocate în decembrie. Am schimbat această regulă și cele mai mari alocări vor fi în trimestrele 2 și 3, când este și perioada în care poți să faci astfel de investiții, în sezonul primavară-toamnă.

Sunt de acord că nu suntem în cea mai bună situație la modul în care sunt cheltuiți banii publici comparativ cu alte țări europene și trebuie să facem niște reguli. Vrem să introducem normativele de cost în administrația locală și centrală, astfel încât un pahar de apă să coste la fel peste tot.

Numărul de salariați din sectorul public a crescut în decembrie 2014 față de iunie 2014 pentru că s-a dat drumul în Sănătate la angajări. Unele dintre blocajele acceptate o perioadă nu au fost cele mai fericite. S-a ajuns în situații în care nu avem suficienți doctori la urgențe.

O altă problemă se referă la diferențele de salarizare. șeful meu de cabinet are salariul mai mare decât mine. E o nebunie în toată societatea, nu doar în ministere. Prin legea salarizării din 2011 s-a stabilit nivelul de salarizare pe instituții, nu pe profesii. Trebuie reglată situația și să găsim un respiro în care să aplicăm altă metodă de calcul. Fără să reducem salariul unuia, ci ridicându-l pe celelălt. Acum, președintele țării are salariul sub secretara de la Hidroelectrica. E nevoie de o reformă.

Redevențele la petrol și gaze au rămas la nivelul de acum 10 ani și trebuie să vedem ce au făcut alte țări în acest sector. România a încasat 850 mil lei din redevențe anul trecut. Dar nu doar nivelul redevenței contează, ci și pe ce punem redevența. Dacă extragem o cantitate mai mică sau mai mare de țiței; redevența trebuie să fie corespunzătoare cu nivelul zăcământului.

Săptămâna viitoare, secretarul de stat care coordonează scrierea legii redevențelor va pleca în Norvegia pentru a încerca să învățăm din experiența lor.

„Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziția de chelner“

Credeți că Franța și Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o țară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanți la banchet în situația de chelner? Eu aș vrea să fim în situația de invitați.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici și să dăm o șansă României să aibă o țintă.

Comisia Europeană a inclus România în rândul țărilor cu procedură de dezechilibru macroeconomic, alături de Belgia, Olanda, Marea Britanie, Suedia și Finlanda. Nu avem ce căuta acolo. în cazul nostru, comisarul UE spune că România are nevoie doar de monitorizare și acțiuni în planul politicilor. Ei spun de fapt că România va ieși din acord la sfârșitul acestui an și își pun întrebări dacă vom continua linia pe care am început-o sau nu. Nu doar că o vom continua, ci o vom accentua și îmbunătăți.

Pierre Moscovici e francez. Franța ne spune nouă: România du-te la deficit de 1,8%, dacă se poate să avem chiar excedent. Dar Franța s-a dus la 4,3% deficit. Marea Britanie a avut și 4% deficit din PIB.

Ca ministru de Finanțe al României eu spun câ România nu are ce căuta în această grupă de țări.

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, reținut de DNA în dosarul în care este acuzat de trafic de influență Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov a fost reținut, miercuri după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au decis să emită o ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

Judecătorii instanței supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reținerea și arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

La DNA a fost, tot miercuri, și primarul din Slatina, Minel Prina, care este cercetat în arest la domiciliu în același dosar.

Cererea DNA privind încuviințarea reținerii și arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” și cinci abțineri.
Direcția Națională Anticorupție a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

DNA a cerut un nou aviz, marți, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informații obținute când a fost primar, senator și ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură. Procurorii susțin că aceste firme erau deținute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuși.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obținut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat Renoir, un tablou inscripționat Jean Cocteau și o pictură pe lemn, inscripționată Aurel Acasandrei, precum și sumele de 90.000 de dolari și 1.323.850 de lei. Anchetatorii susțin că banii și bunurile au fost depozitate într-un seif.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanțelor.

Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcția de ministru al Finanțelor, dar Ponta a precizat, inițial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunțat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunțat că a aprobat demisia lui și că va prezenta în cel mai scurt timp președintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanțelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov și cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanțelor.

DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante, pentru a câștiga licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în orașele Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.

În final, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

“Administratorul societății și suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăți în contul societății”, potrivit procurorilor anticorupție.

În același dosar mai sunt urmăriți penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanța supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum și Lucian Petruț Sușală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanța supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracțiunea de trafic de influență, în timp ce Sușală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influență, evaziune fiscală și spălare de bani.

Anchetatorii au dispus, în același dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte și a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectați de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracțiunea de trafic de influență, evaziune fiscală și spălare de bani.

În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina și omul de afaceri Lucian Petruț Sușală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i dați în tranșe cuprinse între 400.000 și un milion de lei, suspecți din dosar afirmând că au fost situații în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar și în cimitir.

Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov și-a anunțat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcția de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunțat la funcție câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.