Cine este cel mai admirat CEO din România?

S-ar putea crede că admirația e statică. Multă lume s-a întrebat ce rost are o a doua ediție a catalogului Celor mai Admirați CEO din România, disponibil pe piață din 3 octombrie. Ce s-ar fi putut schimba de anul trecut și până acum?

În rândul celor mai admirați 100 de manageri sunt 33 de nou intrați față de ediția anului trecut. Celebrul sculptor francez Auguste Rodin spunea că “admirația este un vin generos pentru spiritele nobile”. Așa cum și vinul este viu, schimbându-și în timp proprietățile, și admirația poate crește sau dispărea. Firește, o serie de ieșiri din acest catalog au fost cât se poate de naturale. Liliana Solomon de la Vodafone, ocupanta locului al treilea în clasamentul anului trecut, are acum un fotoliu în birourile de la Londra ale operatorului, iar Călin Drăgan, de la Coca-Cola HBC, a ajuns pe meleaguri japoneze.

Pe de altă parte, sunt și cazuri în care managerii au urcat spectaculos în top, chiar dacă sunt nou-intrați în mediul de afaceri din România; este cazul lui Inaki Berroeta de la Vodafone, care ocupă un loc în primul eșalon al admiraților, deși a fost numit în funcție la finalul anului trecut.

Sociologul Alfred Bulai spune că imaginea unui manager este importantă în măsura în care compania își propune cu adevărat să aibă o relație cu publicul său. Admirația, completează Bulai, are de cele mai multe ori legătură cu gradul de vizibilitate a managerului, cu încrederea generată de respectivul lider, dar și de legătura personală care există între oamenii de afaceri. “Cert e că admirația costă, iar firmele care înțeleg asta plătesc sume importante pentru ca liderul să <arate bine>”, declară sociologul.

Tot dintr-o perspectivă sociologică, Mircea Kivu spune că, odată format un brand personal puternic, în funcție de care se manifestă admirația celor din jur, managerul poate deveni cu ușurință un model pentru societate. “Practic, acești oameni întruchipează succesul și promovează valori pe care toată lumea le caută”, spune Kivu. Pe de altă parte, la nivel strict personal, odată ajuns într-o poziție de conducere a unei companii mari, majoritatea simte nevoia unui val de recunoaștere venit din exterior. “Există o categorie de oameni de afaceri excesiv de histrionici, pentru care reușita socială reprezintă vizibilitatea publică”, comentează sociologul. Tot el comentează că aceștia sunt cei care construiesc imaginea publicului despre oamenii de afaceri. “Este meteahna oricărui om nou îmbogățit, aceea de a fi recunoscut după ce se îmbogățește”, adaugă Kivu.

Din acest punct de vedere, admirația poate fi privită și drept un criteriu fără de care un conducător nu poate fi considerat un CEO de succes, punctează Ion Nestor, partener coordonator în cadrul casei de avocatură pe care a fondat-o împreună cu soția sa, Manuela Nestor, în urmă cu 20 de ani. El crede că un lider admirat poate reprezenta o motivație în plus pentru oamenii din organizație pentru a face acel “pas în plus” esențial, în ultimă instanță, pentru succesul oricărei companii. Fie că este vorba despre admirație din partea propriei echipe, fie că sfera este extinsă la nivelul partenerilor de afaceri, admirația e un bun intangibil pe care orice lider îl poate câștiga în timp, consideră avocatul. De mare ajutor sunt o serie de trăsături de personalitate native. “Este categoric însă faptul că nu există o rețetă universală a dobândirii și păstrării admirației, fiecare CEO având de îndeplinit propria sa <foaie de parcurs>”, spune Ion Nestor. El a avut, ca și Stefanos Theocharopoulos, Cornel Oprișan sau Violeta Ciurel, una dintre cele mai spectaculoase intrări în topul admirației, în primul eșalon.