Cine e mai vulnerabil? AI sau angajații?

Mimțim cu toții că uneori este necesar să punem gadgeturile pe silențios sau ne lovește dorința acută de a ne ascunde într-o cameră secretă, fără niciun fel de acces la internet, pentru a ne izola de valurile de mesaje, solicitări, anunțuri sau informări de tot soiul. Doar pentru a reuși să ducem la bun sfârșit o treabă. Ceea ce nici măcar nu mai are legătură cu mediul – acasă, la birou, în tren, avion ori șalupă. Firește, colegul copilot sau orice tip de AI folosit de companii nu obosește, nu este stresat, nu se îmbolnăvește, nu are urgențe. În mod normal. Dar ce se va întâmpla în cazul penelor de curent, mai scurte sau mai lungi? Este evident că setea de energie pentru menținerea în funcțiune a rotițelor AI-ului este tot mai mare și estimările de creștere a consumului sunt atât de ridicate încât marile puteri ale lumii nu investesc accelerat doar în dezvoltarea AI, ci și în infrastructura necesară pentru alimentarea cu curent a acestei tehnologii.

Nu e chiar neobișnuit să rămânem fără curent – mai ales vara, când unitățile de AC duduie în relație directă cu gradele din termometre. Nu des, dar suntem atât de obișnuiți cu tot confortul pe care îl avem încât lipsa oricărei facilități – de la gaz și internet până la apă și căldură – provoacă o gamă largă de emoții negative intense. La fel de adevărat este că în momentul în care prizele sunt doar de decor, majoritatea celor care au nevoie de unelte tehnologice nu prea au mare lucru de făcut. Poate sunt norocoși și laptopurile sau tabletele pe care le folosesc au baterii generoase încărcate la maximum. Altminteri, o pană de curent, indiferent ce o provoacă – de la o avarie în rețea, până la o neinspirată decizie a vreunui vecin sau lucrător de tip Dorel – pune cei mai mulți white collars în situația de a căuta cea mai apropiată priză funcțională la care se pot cabla.

Ce se va întâmpla însă dacă, cumva, la un moment dat (nu peste prea mulți ani) nu va fi suficientă energie și aceasta va trebui drămuită? Pare un exercițiu de imaginație greu de acceptat, dar la fel de neverosimilă părea pesemne în urmă cu vreun secol limitarea consumului de apă. În România – o țară bogată în ape – nici acum nu pare reală limitarea consumului de apă, dar astfel de măsuri se iau, iar Grecia și California sunt doar câteva exemple.

Până una alta, AI-ul este cap de listă de priorități. 91% dintre liderii de business din Europa se așteaptă la o creștere a veniturilor în 2026, în contextul intensificării investițiilor în inteligență artificială, arată o nouă cercetare a Accenture publicată în raportul Pulse of Change, înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos. Potrivit studiului, executivii europeni intră în 2026 cu un nivel ridicat de optimism, chiar dacă 82% dintre aceștia anticipează un grad mai mare de schimbare la nivel economic, geopolitic, tehnologic și social. Inteligența artificială rămâne o prioritate strategică majoră pentru organizațiile europene. 84% dintre acestea intenționează să își majoreze investițiile în AI în 2026, cu cele mai ridicate niveluri de optimism în Irlanda (94%), Italia (92%) și Germania (87%). Totodată, 80% dintre liderii europeni consideră că AI va genera mai multă valoare prin creșterea veniturilor decât prin reducerea costurilor, semn al maturizării utilizării acestei tehnologii.

Și toată lumea pare interesată cum să facă să ia spuma de pe prăjitura promisă de AI. „Cel mai recent raport Pulse of Change confirmă ceea ce auzim de la clienții noștri din întreaga Europă: dorința de a accelera investițiile în AI este foarte puternică. Însă cercetarea transmite și un semnal de alarmă clar, dacă nu îi implicăm pe oameni în acest proces, valoarea completă a AI va rămâne inaccesibilă. Nu este vorba doar despre competențe tehnice, ci și despre mentalitate și cultură organizațională. Adevărata divizare nu este între cei calificați și cei necalificați, ci între cei care folosesc AI și cei care sunt izolați de ea”, a declarat Mauro Macchi, CEO al Accenture pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

În mod evident, noua revoluție tehnologică care are loc va aduce deopotrivă lucruri bune și mai puțin bune, dar mai ales noutăți pe care încă nici nu ni le imaginăm cei mai mulți dintre noi. Pesemne că AI-ul ne va lua joburile celor mai mulți dintre noi. Dar s-ar putea ca acesta să fie unul dintre răurile cele mai acceptabile.  

Într-un balon de sticlă

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin și ZF investighează care sunt factorii care alterează cel mai mult concentrarea la birou, cu efect direct asupra productivității.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Magazin