Cine are dreptate cu privire la inflație, BCE sau Fed? Sunt creșterile de prețuri trecătoare sau nu?

Banca Centrală Europeană ezită în continuare să renunțe la poziția potrivit căreia creșterea inflației este una temporară, spre deosebire de banca centrală americană (Fed). Dife­rența de opinie dintre cele două bănci centrale generează nesiguranță pe piață, analiștii și economiștii încer­când să determine cine are dreptate.

Unii analiști consideră că ambele bănci au dreptate având în vedere contextele lor diferite, deși BCE este mai expusă riscului unei politici greșite în următoarele luni, scrie Kathimerini.

Divergența de direcție a politicii monetare este justificată, cel puțin pe baza dovezilor actuale, consideră Fabio Balboni, economist HSBC. Acesta explică faptul că în SUA redresarea este într-o fază mai avansată, presiunile inflaționiste s-au acumulat mai rapid, și mai important, dinamica de pe piața muncii duce la presiuni mai puternice asupra salariilor. Până acum în Europa, există dovezi limitate ale unui impact al inflației ridicate asupra salariilor, iar ajustarea pieței muncii este mai graduală decât în SUA. Iar aceasta reduce riscul materializării unui ciclu vicios între salarii și inflație.

„În plus“, adaugă Balboni, „BCE trebuie să aibă grijă de 19 țări, unele dintre care sunt în faza incipientă a redresării și au nevoie în continuare de susținere“.

„Întrebările reale sunt dacă inflația va începe să scadă la începutul anului viitor și la cel nivel se va stabiliza în această lume nouă“, notează Frederik Ducrozet, global strategist în cadrul Pictet Wealth Mana­gement. „Cred că ambele bănci centrale vor continua să aștepte ca inflația să se tempereze la un anumit punct în prima jumătate a anului viitor, și amândouă vor avea dreptate“.

Acesta arată că se așteaptă ca inflația din zona euro să atingă un vârf în noiembrie și să scadă puternic în ianuarie. Există totuși un risc ridicat ca BCE să se înșele cu privire la inflație, adaugă Ducrozet. Lucrurile stau puțin diferit pentru Fed. Vârful inflației va veni la începutul anului 2022, existând riscul ca inflația să persiste vreme mai îndelungată decât se anticipase.

Salomon Fiedler, economist Berenberg, spune că atât Fed-ul, cât și BCE „pot avea dreptate cu privire la caracterul tranzitoriu al inflației, într-un sens. Actualele rate foarte ridicate ale inflației de ambele părți ale Atlanticului conțin cu siguranță mari componente tranzitorii“.

Zsolt Darvas, economist Bruegel, invocă trei factori ce sugerează că BCE ar trebui să fie mai prudentă decât Fed-ul: stimulentele fiscale au fost mai ample în SUA decât în zona euro, caracteristicile structural ale economiei zonei euro sunt diferite de cele din economia americană, ultimul indicator de bază al inflației este de 4,1% în SUA, în timp ce în zona euro se situează la 2,6%.

Potrivit lui Hans-Werner Sinn, fost director al institutului german ifo, strategia BCE a dobânzilor ultrascăzute și achizițiilor de obligațiuni va declanșa o creștere puternică a inflației.

Din cauza nesiguranței privind traiectoria inflației, americanii pun bani la saltea.

Potrivit Fitch Ratings, grație nivelului ridicat al economiilor acumulate în pandemie, pozițiile financiare ale gospodăriilor din Europa și SUA rămân favorabile.