Cine apără de fapt Europa

 „Cer in-sistent Europei să se asigure că tot ce face este complementar cu ceea ce facem în NATO“, a reac-ționat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, susținut de comandantul forțelor NATO din Eu-ropa (SACEUR), americanul Philip Breedlove.

Propunerea lui Juncker capătă o altă conotație dacă e privită prin prisma divergențelor dintre NATO și Bruxelles, în realitate dintre SUA și Germania, evidențiate într-un articol de-a dreptul terifiant din Der Spiegel care prezintă neconcordanțe aproape sistematice între informațiile despre situația din Ucraina culese și prezentate de NATO, respectiv de serviciile de informații germane.

Concluzia ziarului german ar fi că SACEUR exagerează mult atât amploarea luptelor, cât și impli-carea forțelor rusești în Ucraina după armistițiul Minsk 2, servind astfel cauza celor mai belicoși dintre congresmenii americani și comandanții NATO, în dauna abordării exclusiv diplomatice de către Germa-nia și UE a conflictului din Ucraina. Prin urmare, Bruxellesul ar avea astfel tot interesul să propună crearea unei armate europene care, spre deosebire de forțele NATO, să nu mai depindă de influența americană.

Deocamdată, președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că atât rebelii proruși, cât și forțele Kievului respectă în linii mari armistițiul; la rândul său, ministrul de externe german Frank-Walter Stein-meier a afirmat, în cursul vizitei la București, că violențele din estul Ucrainei s-au diminuat de la încheierea armistițiului.

Dimpotrivă, Moscova a continuat și după armistițiu să trimită armament, tancuri și vehicule blindate separatiștilor, susține Victoria Nuland, asistent al secretarului de stat american. Este, așadar, complet neclar ce șanse de a rezista are abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina, promovată de Brux-elles și Berlin. SUA au anunțat deja că vor desfășura 3.000 de militari în țările baltice în următoarele trei luni, pentru exerciții în comun cu armatele țărilor respective, iar NATO a inițiat manevre în Marea Nea-gră, cu participarea unor nave din SUA, Canada, Turcia, România, Italia și Germania. Moscova a califi-cat atât manevrele militare din țările baltice, cât și cele din Marea Neagră drept provocări care nu vor rămâne fără răspuns.