Cine a făcut "gluma de la Bruxelles" cu postul de comisar pentru Ajutor Umanitar atribuit României

Klaus Iohannis, liderul PNL, a făcut uitată scrisoarea de contestare a candidaturii lui Crețu pe care a trimis-o la Bruxelles împreună cu Vasile Blaga, preferând o reacție ușor pasiv-agresivă, cu sugestia că atât vechea CE, cât și noua CE sunt de fapt dominate de politicieni de dreapta și cu concluzia: “Ca viitor președinte al Dreptei voi face să se audă la Bruxelles vocea României!”. Secretarul general al PMP, Cristian Petrescu, s-a grăbit să atribuie președintelui Traian Băsescu meritul pentru portofoliul obținut de Corina Crețu și să susțină că dacă ar fi fost “în baza d-lui Ponta”, Crețu ar fi primit doar portofoliul Ajutor Umanitar.

Varianta în care România primea portofoliul Ajutor Umanitar a fost inițial vehiculată pe o listă datată 30 august și publicată la 3 septembrie pe un blog al Financial Times, unde apărea însă numai numele lui Dacian Cioloș, actualul comisar pentru agricultură, nu și numele Corinei Crețu, și legat de care jurnalistul care a publicat-o, Peter Spiegel, își exprima multiple îndoieli, din cauza improbabilității ca anumite portofolii să fie atribuite unora dintre numele de pe listă (îndoielile nu aveau însă legătură cu portofoliul Ajutor Umanitar).

După o zi, pe un blog al publicației Euractiv a apărut o altă listă așa-zis intermediară a portofoliilor, care modifica în mai multe puncte lista publicată de jurnalistul Financial Times și unde pentru același portofoliu Ajutor Umanitar apăreau, urmate de mai multe semne ale întrebării, numele lui Dacian Cioloș și al Corinei Crețu. Această variantă a fost însă publicată clar cu titlu de glumă, jurnalistul care a publicat-o scriind de la bun început că i-a fost comunicată de un “individ straniu”. Unii comentatori și ziariști occidentali sau estici s-au scandalizat, acuzând absurditatea unora dintre atribuirile de portofolii, alții au înțeles imediat gluma, a cărei țintă era Jean-Claude Juncker și birocrația uneori de neînțeles a structurilor de la Bruxelles, nicidecum o țară anume sau un nume dintre cele de pe listă. Ulterior, chiar ziaristul care a publicat-o, Georgi Gotev, s-a amuzat pe Twitter de lista respectivă și de cadrul fotografiei listei, unde la loc de cinste, în chip de presspapier, apărea o scrumieră (Juncker este un fumător înrăit).

“Individul straniu” la care tot în glumă făcea referire Gotev era posesorul unui cont fals al șefului de campanie al lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, iar contul fals făcea parte dintr-o rețea de conturi similare care parodiază conturile unor comisari europeni și oficialități de la Bruxelles, în buna tradiție de umor pe Twitter care se dezvoltă de obicei în jurul celebrităților sau al politicienilor. Atât ziariștii acreditați la Bruxelles, cât și oficialii europeni înșiși au cunoștință de existența unor astfel de conturi și uneori chiar comunică cu posesorii lor, ca să se amuze sau ca să le câștige bunăvoința (deși umorul promovat pe conturile respective este benign și niciodată vulgar). În alte cazuri, oficialii respectivi au cerut eliminarea de pe Twitter a unor astfel de conturi, pentru a nu se crea confuzie, așa cum s-a întâmplat cu Jonathan Hill, nominalizat pentru portofoliul Serviciilor Financiare, al cărui purtător de cuvânt a comunicat oficial că un anumit cont creat în scop de parodie nu îi aparține lui Hill.

La noi, lista de pe blogul Financial Times a trecut aproape neobservată, în schimb cea de pe blogul Euractiv a generat o adevărată explozie de indignare la televiziuni și în presă: atât vocile opoziției, cât și premierul Victor Ponta au părut să ia de bună lista, din motive diferite: primele – în numele ideii că Juncker nu dă doi bani pe o Românie guvernată de PSD sau pe competențele Corinei Crețu și de aceea îi atribuie acesteia un portofoliu mărunt, al doilea – pentru că putea să facă astfel legătura între schimbarea portofoliului promis Corinei Crețu, Politica Regională, și intervenția la Bruxelles a lui Iohannis și Blaga în defavoarea ei, respectiv să-l acuze pe președintele Traian Băsescu că subminează interesele României la CE. Mai departe, atât președintele Băsescu, cât și ziariștii apropiați acestuia au dus mai departe atacul strict electoral, dând de înțeles că lista jurnalistului de la Euractiv a fost “o glumă de la Bruxelles” care nu doar că l-ar fi avut ca țintă pe Victor Ponta, dar că ar fi fost chiar concepută de Juncker și de oamenii lui anume ca să-și bată joc de Ponta.

După ce a devenit cert că europarlamentara PSD va primi Politica Regională, președintele Băsescu a subliniat însă, corect, importanța pentru UE a portofoliului Ajutor Umanitar, deținut în actuala legislatură de bulgăroaica Kristalina Georgieva, un oficial european extrem de respectat. Această apreciere a aruncat involuntar în ridicol toate comentariile de până atunci ale vocilor opoziției (dar și ale puterii) conform cărora primirea acestui portofoliu de către Corina Crețu ar fi fost o rușine națională.

În calitate de comisar pentru Politici Regionale, Corina Crețu va administra un buget de 351,8 mld. euro, reprezentând o treime din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, care va alimenta fondurile structurale și de coeziune destinate reducerii inegalităților de dezvoltare dintre statele membre și investițiilor în infrastructură, utilități, educație, sănătate, integrarea șomerilor pe piața muncii.