Cine a condus topul constructorilor în ultimul deceniu? O companie străină s-a menținut la vârf 7 ani, însă liderul cu capital românesc a fost de cele mai multe ori altul de la an la an

În șapte din ultimii zece ani, austriecii de la Strabag au dominat topul constructorilor prezenți în România, cu afaceri care nu mereu au depășit miliardul de lei, ba chiar uneori s-au îndepărtat considerabil de această bornă, arătând dinamica pieței construcțiilor din perioada 2011-2020.

Pe de altă parte, datele centralizate de ZF din anuarele Cei mai mari jucători din economie, realizate anual de Ziarul Financiar, arată că, în contrast, constructorii-lider cu capital românesc au alternat în ultimul deceniu, clasamentul acestora fiind unul mult mai fluctuant.

Într-un singur an din ultimii zece, liderul absolut a fost și cel autohton, și anume în 2018, când Bog’Art și-a adjudecat prima poziție în top, cu afaceri care s-au apropiat considerabil de un miliard de lei, oprindu-se totuși la 926 de milioane de lei.

Anul 2020 a adus „la cârma” constructorilor români pentru prima dată o companie controlată de familia Umbrărescu – Spedition UMB, cu afaceri de 1.025 de milioane de lei, care depășesc recordul anterior raportat de un constructor local în ultimii zece ani, de 1.002 milioane de lei, rezultatul Hidroconstrucția în 2011.

Strabag a fost un ocupant fidel al locului întâi în clasamentul constructorilor cu activitate în România în perioada 2011-2017, dar ceea ce atrage atenția este faptul că cifra de afaceri care l-a adus în această poziție a fluctuat foarte mult. Astfel, dacă în 2012 Strabag devenea lider cu un business de 1,4 miliarde de lei, cinci ani mai târziu nu părăsea această poziție, deși rezultatul era de doar 623 de milioane de lei, așadar mai puțin de jumătate.

Aceste topuri reflectă efervescența construcțiilor și evoluția lor de la un an la altul, amploarea investițiilor și apetitul dezvoltatorilor pentru proiecte noi. Din acest punct de vedere, anul 2020 a fost unul bun, deși a fost marcat de pandemia de Covid-19. Așa se explică faptul că italienii de la Astaldi s-au menținut, pentru al doilea an la rând, în fruntea constructorilor, businessul depășind pragul de un miliard de lei, până la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Ultima dată când liderul a sărit de acest nivel a fost în 2015, când Strabag raporta afaceri de aproape 1,1 miliarde de lei.

Hidroconstrucția, Straco Grup, Bog’Art, CON-A, Construcții Erbașu sunt companiile românești care s-au perindat la vârful clasamentului constructorilor locali în ultimii zece ani, raportând afaceri de la 501 milioane de lei (Bog’Art în 2016) la peste un miliard de lei (Hidroconstrucția în 2011 și Spedition UMB în 2020).

Ce arată această volatilitate a topului constructorilor români? Dependența lor de contractele de achiziții publice, contracte încheiate cu statul, care nu în fiecare an are aceeași disponibilitate pentru investiții, culoarea politică de la guvernare influențând evoluția întregului sector.

„Cifrele anului 2021 vor fi apropiate celor din 2020, iar anii următori ne vor aduce creșteri semnificative în cazul în care anul 2021 chiar va fi unul de relansare a investițiilor în România”, spune Cristian Erbașu, proprietarul Construcții Erbașu, compania care a ocupat locul întâi între constructorii locali în anul 2019.

Straco Grup, de pildă, compania care a stat pe primul loc doi ani la rând, în 2012 și 2013, a ajuns, de la 873 de milioane de lei din 2012, la numai 47 de milioane de lei în 2020, iar numărul de angajați a ajuns la minimul istoric, adică 60, după ce, în cel mai bun an din existența companiei în ceea ce privește personalul, Straco Grup avea peste 1.000 de oameni.

„Compania s-a dezvoltat crescând cifra de afaceri an de an, de la înființare până la nivelul anului 2019, când o serie de contracte aflate în derulare cu beneficiarii – consilii locale, consilii județene, PMB (Pri­măria Municipiului București – n. red.) – au fost limitate/suspendate ca urmare a votării cu întârziere a Legii bugetului 2019”, spuneau recent reprezentanții Straco pentru ZF.

Anul 2020 a venit să agraveze și mai mult lucrurile, pe fondul pandemiei de COVID-19, majoritatea contractelor fiind suspendate. Straco se află acum în reorganizare judiciară. Printre cele mai importante proiecte din portofoliul Straco Grup se numără varianta de ocolire Deva – Orăștie, proiec­tarea și execuția unui lot din autostrada Orăștie – Sibiu, lucrări de amenajare a râului Dâmbovița, modernizarea drumului național 73, între Pitești și Brașov și altele.

În 2011, Hidroconstrucția figura pe primul loc în ierarhia celor mai mari constructori cu acționariat românesc în funcție de cifra de afaceri, cu peste 1 miliard de lei, dar ulterior rulajul a început să scadă. Mai mult, în anul 2000 Hidroconstrucția se număra printre cele mai mari 50 de companii din România din perspectiva cifrei de afaceri, potrivit informațiilor ZF.

De-a lungul timpului, compania a terminat baraje, centrale hidroelectrice (precum amenajarea hidroenergetică Porțile de Fier 1 și 2 sau barajul Vidraru), dar și peste 500 de kilometri de drumuri, poduri, proiecte de infrastructură de mediu, lucrări de construcții civile și industriale. Când proiectele publice au întârziat să mai apară, businessul a scăzut.

O excepție este Bog’Art, care abia acum dezvoltă un de­partament nou în cadrul organizației, pen­tru servicii de construcții în sectorul de infrastructură rutieră, până acum concentrându-se îndeosebi pe investiții private. Printre proiectele pe care Bog’Art le are în portofoliu se regăsesc clădirea de birouri Global­worth Square din Capitală, magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din București, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge, cumpărat de frații Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square, dez­voltate de Vastint (parte a Ikea) și birourile Expo Business Park, dezvoltate de Portland Trust. Totuși, pe segmentul public, Bog’Art a lucrat la aero­portul internațional Brașov și aeroportul Băneasa.