Cinci riscuri care pot afecta afacerile

Profesionistii in domeniul contabil implicați în studiu au identificat și primele cinci riscuri pe care capitalul natural le aduce în activitatea sectorului privat, și anume:
• Riscul reputațional (68%)
• întreruperea activității (61%)
• Raritatea și costul crescut al resurselor (50%)
• Riscul ce afectează lanțul de aprovizionare (47%)
• Riscul finanțării (46%)

Andreia Stanciu, Head of ACCA Europa de Sud-Est, consideră că profesioniștii din domeniul financiar- contabil ar trebui să se bazeze pe competențele lor și pe experiența în contabilitate pentru a contribui la dezvoltarea unor metodologii contabile referitoare la capitalul natural, care să ajute la cuantificarea și gestionarea factorilor externi companiilor. De asemenea, aceștia ar putea apela la asociațiile contabile pentru a oferi îndrumări cu privire la modul de abordare a capitalului natural în cadrul rapoartelor anuale și în conturile companiei, precum și în rapoartele de dezvoltare durabilă. Ei trebuie să inițieze sau să încerce să aplice metodologii contabile pentru capitalul natural împreună cu clienții lor, acolo unde este cazul, și să folosească această experiență pentru a lucra cu autoritățile de reglementare cu privire la raportare și la practicile de asigurare.

”Pentru profesia contabilă provocarea va fi de a determina când pierderea capitalului natural va necesita o mai bună înțelegere și abordare din punct de vedere al evaluării riscurilor pentru afaceri și din punct de vedere al raportării corporative. Procedând de această manieră, dar prea tarziu, se poate ajunge la greșeli atunci când se anticipează viitoarele riscuri și costurile asociate lor, pentru mediul de afaceri, a mai adăugat Andreia Stanciu”.

“Un număr tot mai mare de companii integrează raportul lor anual financiar-contabil și raportul privind dezvoltarea durabilă. Integrarea decurge din creșterea gradului de conștientizare în rândul multor companii asupra valorii și necesității raportării cu privire la impactul social și asupra mediului, alături de performanțele financiare”, a afirmat Aura Giurcaneanu, partner, head of audit and assurance, KPMG in Romania. Ea considera că această cale ar trebui luată serios în considerare, atât din perspectiva managementului, cât și din punct de vedere al comunicării.

Având în vedere că, în ultimii ani, un procent nesemnificativ dintre companiile din topul Global Fortune 250 raportau într-o manieră integrată, practica actuală demonstrează că gândirea în acest domeniu a suferit transformări. Deși în România nu se observă încă această tendință, este evident că trendul este stabilit de către companiile de top și, mai devreme sau mai târziu, va fi urmat de multe altele. Dacă în 2006 doar 24% din primele 100 de companii din România, ierarhizate în funcție de cifra de afaceri, au raportat cu privire la dezvoltarea durabilă, în prezent, numărul lor a crescut semnificativ, demonstrând interesul sporit al companiilor românești în a publica informații referitoare la dezvoltarea durabilă.

“În contextul economic actual, în care o mai mare transparență privind riscurile este necesară, riscurile non-financiare sunt considerate ca făcând parte din domeniul financiar, datorită implicațiilor lor financiare. Companiile românești au conștientizat că publicarea informațiilor referitoare la dezvoltarea durabilă este foarte apreciată de către clienți, investitori și alte părți interesate responsabile”, a adăugat Giurcaneanu.

Integrarea raportării trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Aceasta nu ar trebui privită pur și simplu ca un raport “toate într-unul”. “Numai dacă integrarea este susținută printr-o corelare reală și profundă a proceselor de management, inclusiv a guvernanței și controalelor, raportarea poate fi considerată credibilă și solidă. Prin urmare, vorbim mai degrabă despre raportare integrată – mijloace diferite pentru persoane diferite”, a concluzionat Giurcaneanu.

Gordon Hewitt, consilier pe probleme de dezvoltare durabilă la ACCA și autor al raportului a spus: “Capitalul natural, care este cantitatea de capital derivată din resursele naturale, cum ar fi diversitatea biologică, ecosistemele și serviciile oferite de acestea, se află în declin la nivel global. Pierderea capitalului natural expune companiile la o gamă de noi riscuri și oportunități care poate avea un impact asupra profitului, valorii activelor și fluxurilor de trezorerie.” Acest document a fost realizat în urma unui studiu la care au luat parte peste 200 de profesioniști contabili.

Acesta a fost prezentat și în raportul internațional al ACCA, KPMG și Fauna & Flora, “Este capitalul natural o problemă importantă?”. Raportul inițial, care a fost realizat anul trecut, a investigat conceptul de prag de semnificație, modul în care acesta este utilizat pentru a identifica diverse aspecte necesare pentru management și prezentarea informațiilor și măsura în care acesta reflectă în prezent importanța capitalului natural ca aspect în cadrul afacerilor.

Profesionistii din domeniul contabilitatii care au participat la studiu erau conștienți de legătura dintre valoarea corporativă și capitalul natural și de faptul că tendințele actuale ale capitalului natural reprezintă o varietate de riscuri pentru companii, riscuri ce pot să crească în decursul timpului. Cu toate acestea, această conștientizare nu a avut drept rezultat acțiuni ample la nivel corporativ, deoarece o mare parte dintre respondenti lucrează pentru companii care nu raportează capitalul natural. Principalele piedici pentru o mai mare implicare sunt lipsa îndrumărilor, a metodologiei de evaluare și a înțelegerii.

În România și Republica Moldova, KPMG își desfășoară activitatea în cadrul celor șase birouri din București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajați și parteneri, atât cetațeni români, cât și străini.