Cicatricile lăsate de pandemia de COVID sunt tot mai adânci. Care este boala de care suferă tot mai multă lume, deși cazurile de COVID au fost mai puține

Petreceri cu zeci, sute de invitați. Concerte. Ieșiri la restaurant. Apoi, în 2020, liniște. Ușor-ușor, odată cu depășirea de moment a crizei sanitare, oamenii au ieșit din „cochiliile” lor pandemice și cel puțin o parte dintre ei participă la evenimentele minuțios programate. Restul au rămas însă acasă și se luptă cu agorafobia, așa cum o denumesc psihologii, adică teama de mulțime. Iar această stare de nesiguranță este unul dintre „cadourile otrăvite” ale pandemiei de COVID-19.

De la începutul pandemiei de COVID a crescut într-adevăr numărul persoanelor care suferă de forme mai ușoare sau mai grave de agorafobie sau enochlofobie. Dacă înainte de pandemie exista o anumită prevalență a tulburărilor de anxietate generate de frica de a ieși în spații deschise, după debutul pandemiei s-a adăugat acest element de frică de contaminare care a afectat mai ales expunerea în spațiile închise (magazine, bănci, instituții unde se stă la coadă)”, explică Beatrice Popescu, psihoterapeut al Clinicii Bellanima din București.

Pentru a delimita termenii, psihoterapeutul definește agoraphobia ca fiind teama de a fi singur în anumite situații sau locuri, mai ales în locuri publice, care nu pot fi părăsite imediat. Mai există însă și enochlofobia, adică frica intensă de mulțimi, care conduce la evitarea lor.

Iar media și dezvoltarea diverselor platforme sociale amplifică și întrețin starea de nesiguranță, mai spune specialistul.

,Multă lume este nesigură, înfricoșată, iar dacă această frică ajunge să îți perturbe viața, să nu faci anumite lucruri, atunci trebuie să faci o autoanaliză sau să mergi la psiholog.”
Elvira Bădiu, psihoterapeut autorizat în psihoterapie comportamentală.

Cum se manifestă teama de mulțime?

Atacul de panică este o stare des experimentată de persoanele care au teamă de mulțime. În plus, comportamentul de evitare al spațiilor cu mulți oameni este un alt mod prin care se manifestă această frică. ,,Cei cu atacuri de panică spun că au fost mai întâi la cardiolog pentru că simt că le crește pulsul, că le bate tare inima, că au stări de agitație, amețeală chiar și dificultatea de a respira. Aceste stări de atacuri de panică sunt personalizate la fiecare persoană”, explică și Elvira Bădiu, psihoterapeut autorizat în psihoterapie comportamentală.

Iar tulburările de anxietate nu fac decât să amplifice pericolul real, lucru care îi face pe oameni să rămână în confortul dat de propria locuință, de exemplu.

,,În majoritatea situațiilor în care persoane care nu au suferit anterior de anxietate devin brusc îngrozite de perspectiva expunerii la mulțimi, se produce o mutație în sistemul lor de gândire sau de referință. Uneori, această frică de mulțimi nu este monocauzală, poate fi nu numai din cauza temerii de contaminare cu SARS-CoV-2, poate fi și legată de o traumă anterioară”, mai adaugă Beatrice Popescu.

Semnele fricii de mulțime

În cazul fiecărei persoane, teama de mulțime se manifestă diferit. Există cazuri în care această frică schimbă modul în care o persoană își trăiește vița, dar și oameni care încearcă să găsească puncte de sprijin, cum ar fi vaccinarea.

,,Locurile aglomerate mă inhibă. Simt că îmi bate inima mai tare și vreau să ies cât mai repede de acolo, pentru că nu vreau să pierd controlul. La metrou mă panichez dacă e foarte aglomerat, mi șe înroșește fața și transpir, mi se înfundă urechile, mi se taie respirația. De multe ori, dacă sunt singură, aștept următorul metrou dacă primul e prea aglomerat. Nu am  mers la niciun concert mare și nu am de gând, dar asta mă împiedică să petrec mai mult timp cu prietenii”, mărturisește Florentina, o tânără din București.

,,Locurile aglomerate mă inhibă. Simt că îmi bate inima mai tare și vreau să ies cât mai repede de acolo, pentru că nu vreau să pierd controlul. La metrou mă panichez dacă e foarte aglomerat, mi șe înroșește fața și transpir, mi se înfundă urechile, mi se taie respirația. De multe ori, dacă sunt singură, aștept următorul metrou dacă primul e prea aglomerat. Nu am  mers la niciun concert mare și nu am de gând, dar asta mă împiedică să petrec mai mult timp cu prietenii.”

Florentina, o tânără din București

Prin stări stresante a trecut și Bianca, însă odată cu începerea vaccinării, ea a reușit să mai elimine din frici.

,,Odată cu începerea pandemiei, am evitat interacțiunea cu ceilalți, de teama de a nu lua COVID și de a-i îmbolnăvi pe cei dragi. Am resimțit un nivel ridicat de stres și anxietate pe tot parcursul anului 2020, până când am avut acces la vaccin. Din momentul în care m-am vaccinat, am avut un confort emoțional. Însă chiar și așa, nu am revenit la nivelul de încredere de dinainte de pandemie. Spre exemplu, nu am mai folosit niciun mijloc de transport în comun din martie 2020, ci doar rideshare”, a povestit Bianca.

Ce pârghii sunt pentru a domoli stările de anxietate și stres?

Oamenii încearcă să controleze reacțiile corpului sau ale minții, însă, în cazul unor stări care se repetă pe o perioadă mai mare de timp, problemele nerezolvate cu ajutorul unui specialist se pot agrava.

Și pentru că nu există un tipar al oamenilor afectați de teama de mulțime, cei care se confruntă cu această problemă trebuie să apeleze la un psiholog.

,,Această stare netratată poate aduce și depresie, este stadiul cel mai avansat. Multă lume este nesigură, înfricoșată, iar dacă această frică ajunge să îți perturbe viața, să nu faci anumite lucruri, atunci trebuie să faci o autoanaliză sau să mergi la psiholog”, precizeaza Elvira Bădiu.

,,Odată cu începerea pandemiei, am evitat interacțiunea cu ceilalți, de teama de a nu lua COVID și de a-i îmbolnăvi pe cei dragi. Am resimțit un nivel ridicat de stres și anxietate pe tot parcursul anului 2020, până când am avut acces la vaccin. Din momentul în care m-am vaccinat, am avut un confort emoțional. Însă chiar și așa, nu am revenit la nivelul de încredere de dinainte de pandemie. Spre exemplu, nu am mai folosit niciun mijloc de transport în comun din martie 2020, ci doar rideshare.”

Bianca, București

Specialiștii au diverse metode la dispoziție pentru a reuși, alături de clienți, să îi determine pe oamenii afectați de teama de mulțime să iasă din cercul vicios în care au intrat după o perioadă incertă, așa cum nu au mai trăit, odată cu venirea pandemiei.

,,În psihoterapie se evaluează modalitățile de coping anterioare, se evaluează intensitatea cognițiilor generatoare de astfel de emoții puternice și se încearcă restructurarea cognitivă, cu focus pe evaluarea pericolului real, nu a celui imaginar. Uneori pericolul perceput (imaginat) este mai mare decât cel real, iar persoana are senzația falsă că nu îi poate face față, în timp ce adevărul ar putea fi foarte diferit”, a mai spus Beatrice Popescu.

Din datele Ziarului Financiar, unu din cinci pacienți din clinicile private avea anul trecut programare la psiholog. Consultațiile psihologice au crescut cu până la 40% în rândul primilor trei operatori privați de sănătate după primele luni de pandemie, lucru care arată nevoia din piață.

Din datele Ziarului Financiar, unu din cinci pacienți din clinicile private avea anul trecut programare la psiholog. Consultațiile psihologice au crescut cu până la 40% în rândul primilor trei operatori privați de sănătate după primele luni de pandemie, lucru care arată nevoia din piață.

,,De la începutul pandemiei de COVID a crescut într-adevăr numărul persoanelor care suferă de forme mai ușoare sau mai grave de agorafobie sau enochlofobie. Dacă înainte de pandemie exista o anumită prevalență a tulburărilor de anxietate generate de frica de a ieși în spații deschise, după debutul pandemiei s-a adăugat acest element de frică de contaminare care a afectat mai ales expunerea în spațiile închise (magazine, bănci, instituții unde se stă la coadă).”
Beatrice Popescu, psihoterapeut al Clinicii Bellanima din București.