Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Tranziția nu se va produce peste noapte, așa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiționali. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ

♦ OMV Petrom intră în cea mai intensă fază de investiții din istoria sa, cu un buget estimat pentru următorii trei ani de zile la circa 8 mld. lei, o dublare față de fondurile alocate anual în perioada 2017-2021 ♦ De la gazul din Marea Neagră, proiecte de energie verde, mobilitate electrică până la hidrogen, totate sunt pe radarul OMV Petrom în contextul în care tranziția energetică nu mai este o temă de dezbatere, ci o certitudine. Singurul lucru care poate varia este ritmul acestei schimbări, dar ca potențial, în acest nou context, România pare a avea toate cărțile în mână. Cum le va juca? Aceasta poate fi singura necunoscută și provocare.

OMV Petrom a anunțat recent un profit net de 1,4 mld. lei pentru T1/2024, în scădere cu 6% față de aceeași perioadă a anului precedent, și afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%.

Într-un interviu realizat special pentru noua ediție a anuarului ZF Energie, Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, vorbește despre strategia de dezvoltare a companiei în perioada în care investițiile grupului ajung la un nivel istoric, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.

Vedem în ultimele luni o scădere puternică a prețului energiei și gazului. Este ceva de durată? Cum poate afecta acest trend investițiile?

„Prețurile mărfurilor pot fi foarte volatile, fiind influențate de dinamica cererii și ofertei, geopolitică, progrese tehnologice, politici guvernamentale etc. În ceea ce privește România, în ultimele luni, am intrat într-o iarnă blândă cu niveluri foarte ridicate de gaz în depozite, poziție bună de aprovizionare cu gaze și, de asemenea, disponibilitate bună a capacităților de generare de electricitate. Toate acestea au dus la scăderea prețurilor spot. Mergând mai departe, este dificil de prezis nivelul prețurilor, totuși estimăm ca tendința descendentă pe care am observat-o la sfârșitul anului 2022 și pe tot parcursul anului 2023 să continue și în 2024. În ceea ce privește cererea de gaze și energie electrică în România, ne așteptăm ca aceasta să fie mai mare în 2024 față de anii precedenți. Pentru următorii ani, vedem o cerere solidă pentru aceste produse, aceasta fiind baza strategiei și investițiilor noastre.“

Care sunt proiectele majore pe care le are OMV Petrom pe agendă anul acesta? Cu câți MW în energie verde credeți ca veți termina anul?

„Conform Strategiei noastre 2030, noi, la OMV Petrom, suntem pe un parcurs de transformare și, pentru a sprijini această transformare, am intrat în cea mai intensă perioadă de investiții din istoria companiei. Pentru perioada următoare de 3 ani, am planificat investiții medii anuale de aproximativ 8 miliarde lei. Este mai mult decât dublu față de media de 3,5 miliarde de lei pentru perioada 2017-2021, înainte de a lansa Strategia 2030. Anul trecut a fost unul decisiv în ceea ce privește execuția strategiei. Neptun Deep a intrat în faza de dezvoltare și am înregistrat progrese semnificative în construirea unui portofoliu de proiecte de energie regenerabilă. Anul acesta, continuăm să implementăm strategia noastră. La Neptun Deep ne concentrăm pe activitățile de autorizare și începerea construcțiilor în pregătirea forării primei sonde în 2025. Așteptăm prima producție de gaz în 2027. În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, ne așteptăm să finalizam tranzacțiile de fuziuni și achiziții anunțate și să începem treptat producția. în ceea ce privește mobilitatea electrică, ambiția noastră este de a multiplica de patru ori numărul de puncte de încărcare si sa ajungem la 1.000. Pe hidrogen verde am anunțat semnarea a două contracte de finanțare prin Planul Național de Recuperare și Reziliență pentru a construi la rafinăria Petrobrazi două unități de producție de hidrogen verde, cu o capacitate totală de 55 MW. Este un plan ambițios și foarte captivant, va fi un 2024 încărcat și așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm toate aceste proiecte.“

Anul trecut a fost primul în care la nivel de grup numărul de angajați a rămas relativ constant. Ținând cont de multiplele proiecte pe care le aveți în dezvoltare, dar și de bugetul de investiții record pentru următorii ani, este posibil să reluați recrutările?

„Există un flux constant de nou-veniți și persoane care se pensionează sau urmăresc oportunități în afara companiei, nu avem nicio țintă în ceea ce privește numărul de angajați. Acesta depinde de nevoile afacerii. Cu toate acestea, contextul în schimbare, evoluțiile tehnologice și noile domenii de activitate necesită forță de muncă calificată și noi abilități de conducere.“

„Prin urmare, avem o strategie de dezvoltare a oamenilor care acoperă domenii de la funcțional/tehnic, la afaceri, leadership, precum și abilități personale. Digitalizarea joacă un rol important în călătoria noastră de dezvoltare. De asemenea, ne concentrăm pe dezvoltarea abilităților necesare cu liderii noștri, datorită factorului de multiplicare.“

Unde vedeți oportunitățile de consum pentru gazul care va fi extras din Marea Neagră? Pentru OMV Petrom este interesantă dezvoltarea portofoliului în direcția identificării de consumatori (achiziția de companii de distribuție și furnizare a gazului, de exemplu) sau o investiție comună cu Romgaz pe zona de chimie?

Neptun Deep are rezerve estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi care, odată produse, vor transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeana. Anul trecut am luat decizia de investiție, împreună cu partenerul nostru Romgaz, și ne așteptăm la prima producție de gaze naturale în 2027. Vom investi împreună până la 4 miliarde de euro pentru dezvoltare, iar producția va fi împărțită în mod egal. Totuși, comercializarea gazelor se va face separat, fiecare dintre parteneri având propria strategie de comercializare a gazelor. Când vine vorba de cererea de gaze, va continua să reprezinte o pondere robustă în consumul de energie primară și va începe să scadă în următorul deceniu. Odată cu scăderea producției actuale, în absența gazelor din Marea Neagră, importurile ar putea crește la 50% până în 2030. UE rămâne un importator net de gaze cu un deficit din cauza scăderii puternice a producției locale și a întreruperii furnizării de gaze rusești. Pentru noi, la OMV Petrom, România este o piață atractivă datorită proximității, totuși, deoarece piața de gaze operează la scară europeană, explorăm activ toate opțiunile disponibile în Uniunea Europeană.

Până în 2030 care sunt cele mai mari provocări pentru România, dar și pentru regiune pe calea tranziției energetice?

Procesul de tranziție energetică a început cu ani în urmă, traiectoria lui nu mai poate fi dezbătută. Ritmul acestuia însă va depinde de dezvoltarea tehnologică, disponibilitatea finanțării, voința politică și dorința clienților de a adopta noile tehnologii. Provocările vin cu oportunități, iar acest lucru este valabil și pentru tranziția energetică. Trecerea la un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon implică implementarea pe scară largă a noilor tehnologii, modernizarea infrastructurii energetice actuale pentru a permite o pondere mai mare a surselor de energie regenerabilă și integrarea acestora în rețea, precum și o interconectare îmbunătățită între statele UE. Pe lângă transformarea sectorului energetic, trebuie să luăm în considerare măsurile de utilizare a energiei în cel mai eficient mod. Banca Mondială a estimat că pentru perioada 2022– 2050 investițiile necesare pentru ajustarea sistemului energetic, transporturilor și clădirilor reprezintă 3% din PIB.

România se află într-o poziție bună pentru a valorifica tranziția energetică, datorită mixului său energetic divers și a rezervelor de gaze naturale. În acest context, maximizarea utilizării finanțării UE va stimula creșterea și va decarboniza țara. La OMV Petrom avem un plan de investiții foarte ambițios de 11 miliarde de euro până în 2030 și suntem hotărâți să ne jucăm rolul în tranziția energetică a țării. Pentru a permite acest lucru, este important ca România să rămână competitivă din punct de vedere normativ și fiscal, astfel încât investitorii precum noi să poată furniza energia de care avem nevoie pentru azi și pentru mâine.

Cum poate arăta România din punct de vedere energetic la finalul anului 2030?

Evoluțiile sunt determinate de cerere și vedem că oamenii doresc acces neîntrerupt la surse de energie cu emisii mai mici la prețuri accesibile. Tranziția nu se va produce peste noapte, așa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiționali, combinată cu o cerere în creștere pentru energie regenerabilă, precum și pentru mobilitatea electrică. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ. Cu multiple oportunități de utilizare, de la încălzire și generarea de electricitate până la mobilitate, gazele naturale reprezinta o soluție de reducere a emisiilor de carbon ale României prin trecerea de la cărbune la gaze naturale și de a sprijini țara în atingerea obiectivelor de mediu.

Se așteaptă ca sursele de energie regenerabilă, cum ar fi solară, eoliană și hidro, să își continue creșterea rapidă. Progresele în tehnologie și scăderea costurilor fac sursele regenerabile din ce în ce mai competitive.

Mixul de generare a energiei este de așteptat să se schimbe, determinat de o scădere a utilizării cărbunelui și de o creștere a capacităților eoliene, solare și de biomasă. Gazele naturale vor fi importante în acest mix, jucând un rol critic în compensarea volatilității capacităților regenerabile. Această energie disponibilă ar putea fi folosită în continuare în lanțul valoric al hidrogenului, având în vedere că estimăm că cererea de hidrogen va crește semnificativ în România, mai ales în următorul deceniu, hidrogenul jucând rolul de pilon cheie al decarbonizării industriei. Eficiența energetică merită, de asemenea, o atenție continuă și aici România are un potențial mare care ar putea duce la moduri mai sustenabile de utilizare a energiei. în general, până în 2030, peisajul energetic din România ar trebui să fie mai sustenabil, mai curat, mai rezilient și mai susținut de inovație. Atingerea acestor obiective va necesita eforturi concertate din partea factorilor de decizie, a părților interesate din industrie și a societății în ansamblu.