China a inventat un nou tip de export: statul care te urmărește și știe totul despre tine

Odată cu noul Drum al Mătăsii, o rețea de legături comerciale și de infrastructură de transport și energie răspândită în toată lumea, China creează și un „Drum al Mătăsii digital pentru secolul XXI”, după cum spune chiar președintele chinez Xi Jinping. Nerăbdătoare să pășească pe acest drum sunt state cu tendințe autoritare, cărora China le exportă tehnologie ultramodernă de supraveghere a populației. Compania Huawei joacă un rol important în inițiativa Beijingului.

Analiștii se tem că astfel China își construiește o poziție dominantă în sectorul informațiilor și cel al tehnologiei inteligenței artificiale. Mai multe state din jurul României se visează porțile de intrare a comerțului chinezesc în Europa. Guvernul Serbiei vrea să folosească tehnologia pentru a îmbunătăți siguranța publică în capitala Belgrad și a ales să implementeze „Soluția pentru un oraș sigur” a Huawei – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de supraveghere. Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a fost ministrul de informații al dictatorului Slobodan Milosevici.

În ultima vreme, mai multe ziare și publicații au scris despre „statul supraveghetor” pe care în construiesc și îl exportă conducătorii de la Beijing. The New York Times și revista Newsweek sunt unele dintre ele. Poveștile lor i-au atras atenția lui Zak Doffman, contribuitor la Forbes specializat în supraveghere și securitate cibernetică.

„Sub conducerea președintelui Xi Jinping“, scrie New York Times, „guvernul chinez a extins considerabil supravegherea internă, alimentând o nouă generație de companii care produc tehnologie sofisticată la prețuri tot mai mici. O inițiativă globală de infrastructură răspândește această tehnologie mai departe.“

Ziarul american s-a concentrat pe cazul Ecuadorului, care are un sistem de supraveghere instalat din 2011, „o versiune de bază a unui program de control computerizat pe care Beijingul a cheltuit miliarde de dolari pentru a-l construi de-a lungul unui deceniu de progres tehnologic. Potrivit guvernului din Ecuador, camerele video furnizează imagini poliției pentru examinare. „Investigația ziarului a constatat că filmările ajung și la temuta agenție de informații interne a țării, care, în timpul președintelui anterior, Rafael Correa, a avut o lungă istorie de urmărire, intimidare și atacare a adversarilor politici.“ Sistemul Ecuador“, se arată în articolul din The New York Times, „se numește ECU-911 și a fost făcut în mare parte de două companii chinezești controlate de stat, CEIEC și Huawei“. Huawei a informat ziarul printr-un comunicat că „furnizează tehnologii pentru a sprijini programele pentru orașe inteligente și orașe sigure din întreaga lume. În fiecare caz, Huawei nu se implică în stabilirea politicii publice în ceea ce privește modul în care este utilizată această tehnologie“.

Între timp, un articol din Newsweek s-a concentrat pe dezvoltarea de sisteme de supraveghere bazată pe inteligență artificială, de multe ori cu investiții și colaborări din SUA, inclusiv cu companii precum Microsoft, Google și universități americane. „În statele cu instituții care nu pot fi trase la răspundere și cu abuzuri frecvente în ceea ce privește drepturile omului“, arată Newsweek, „sistemele AI vor produce, cel mai probabil, pagube mai mari.“ China este un exemplu deosebit pentru că liderul său a îmbrățișat cu entuziasm tehnologiile AI și a creat cel mai sofisticat stat supraveghetor din lume în provincia Xinjiang, urmărind mișcările zilnice ale cetățenilor și utilizarea smartphone-urilor.

Articolul explică faptul cum „companiile chinezești precum Huawei și ZTE construiesc orașe inteligente în Pakistan, Filipine și Kenya cu o tehnologie de supraveghere cuprinzătoare încorporată“ și, deși „vânzarea de echipamente avansate pentru profit este diferită de utilizarea tehnologiei cu un scop geopolitic expres, aceste noi capabilități pot să planteze semințele supravegherii universale: întrucât guvernele devin din ce în ce mai dependente de tehnologia chinezească pentru a-și gestiona populația și pentru a-și păstra puterea, acestea se vor confrunta cu presiuni mai mari pentru a se alinia la agenda Chinei.

Zilele trecute, ZDNet a raportat că „Serbia vrea să utilizeze tehnologia pentru a îmbunătăți siguranța publică în capitala Belgrad. În acest scop, guvernul a decis implementarea soluției Huawei Safe City – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de securitate“. Huawei a elaborat un studiu de caz în privința Serbiei, care, potrivit ZDNet, „a dispărut în mod misterios“ când jurnaliștii au început să pună întrebări. În acest caz, Huawei a pretins că este „singurul furnizor care poate oferi o soluție completă pentru un oraș sigur. În prezent, Huawei a implementat sistemele Safe City în 230 de orașe pentru mai mult de 90 de guverne naționale sau regionale“.

Huawei s-a concentrat mai mult în ultima vreme pe lumea strălucitoare a rețelelor viitorului, 5G. SUA fac presiuni pentru a împiedica implementarea tehnologiei Huawei 5G în rețele din țările aliate. Argumentul său este că echipamentele chinezești pot conține dispozitive care fie facilitează colectarea de informații, fie permit un atac asupra rețelei. În plus, autoritățile americane susțin că Huawei are legături puternice cu guvernul de la Beijing și este obligată să-și prezinte ofertele. Toate acestea sunt negate în mod vehement de partea chineză.

Potrivit celor de la The Times, CIA a prezentat informații înalților oficiali britanici la începutul acestui an care susțin suspiciunile că Huawei „a primit finanțare de la ramuri ale aparatului de securitate al Beijingului. Serviciile americane de informații au dovedit Marii Britanii că Huawei a luat bani de la Armata de Eliberare a Poporului, de la Comisia Națională de Securitate a Chinei și de la o a treia ramură a rețelei de informații chineze“.

The Times susține că informațiile au fost furnizate „numai celor mai înalți oficiali din Regatul Unit“ și că CIA a acordat materialului „o clasificare de certitudine puternică, dar nu absolută“. Ziarul a scris, de asemenea, că o a doua sursă spune că există o opinie în interiorul comunității de informații din SUA că „ministerul chinez al siguranței – principala organizație de securitate și spionaj a Chinei – a aprobat finanțare guvernamentală pentru Huawei“.

În ciuda acestui fapt, Marea Britanie a decis să includă Huawei în rețeaua sa 5G, restricționându-i accesul doar la sistemele esențiale.
Marea Britanie nu este singura care ignoră avertismentele din SUA. Recent, Huawei a anunțat că „a semnat 40 de contracte comerciale pentru rețele 5G cu operatori de top la nivel mondial și că a livrat mai mult de 70.000 de stații de bază 5G pe piețele din întreaga lume“.

Potrivit companiei, aceasta „a ajutat peste 160 de orașe din peste 40 de țări și regiuni să implementeze proiecte pentru orașe smart. Huawei a jucat un rol activ în dezvoltarea standardului național chinez pentru orașe inteligente. Intelligent Operation Center (IOC), o soluție dezvoltată de Huawei cu rol de «creier» al orașului inteligent, a fost desfășurată în mai mult de 10 orașe din întreaga lume și a devenit liderul domeniului IOC global“.

Există numeroase referințe, chiar dacă studiul de caz din Serbia a fost șters. „Soluțiile Huawei pentru orașe sigure sunt implementate acum în peste 700 de orașe din peste 100 de țări și regiuni“, susține compania, „inclusiv în Brazilia, Mexic, Serbia, Singapore, Spania, Africa de Sud și Turcia. În Africa de Sud și Thailanda, Government Cloud Solution a Huawei ajută guvernele să administreze resursele, să integreze datele și să crească în mod continuu adoptarea ICT (Information and Communications Technology – tehnologia informației și comunicării). În Brazilia, serviciul Huawei de e-taxe a contribuit la dublarea numărului de facturi electronice emise și a ajutat țara să-și implementeze reformele fiscale.“

Un documentar recent al BBC susține că o soluție pentru orașe sigure aplicată de Huawei în Pakistan ascundea carduri Wi-Fi suplimentare” în incintele sistemelor de supraveghere video care reprezentau o posibilă amenințare latentă, de tipul backdoor. Dispozitivele au fost cercetate și apoi eliminate. „Cu soluția noastră“, arată Huawei, „în orașul Lahore a scăzut timpul mediu necesar pentru a răspunde la incidentele de siguranță publică de la 30 de minute la 10 minute și a fost redus timpul mediu în care ofițerii de politie rezolvă un caz de la 45 de zile la 2 zile.”

„Iar în China, de unde Huawei își obține doar puțin peste 50% din veniturile din ce în ce mai mari, compania a participat la peste 60 de proiecte pebtru orașe smart, inclusiv în Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenzhen, Suzhou, Jilin, Yiyang și Gaoqing (orașe cu populații cât ale unor țări – n.r.). Am folosit cele mai noi tehnologii cum ar fi 5G, cloud computing și IoT pentru a ajuta clienții să construiască noi tipuri de guvernare, care să permită o administrare mai inteligentă a orașului și să promoveze un mediu mai prietenos cu oamenii și cu afacerile.”

Zak Doffman, specialistul în supraveghere și securitate cibernetică care scrie pentru Forbes, crede că toată această poveste se poate reduce la experimentul Xinjiang, de opresiune permisă de sistemele de supraveghere. Xinjiang ar fi parte dintr-un program mult mai amplu din China, chiar cea mai extremă parte a acestui program. China a dezvoltat acolo un laborator de supraveghere ferit și nelimitat. Xinjiang este o provincie cu o populație mai mare decât 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Inteligența artificială se hrănește cu date de instruire brute, în condiții de siguranță. Tehnologia poate fi îmbunătățită fără constrângeri.

În mai 2018, Departamentul de Securitate Publică al Regiunii Autonome Xinjiang și Huawei au semnat un acord de cooperare strategică pentru un laborator comun de inovare. Un reprezentant al Huawei la ceremonia de semnare a declarat că organizația „va integra resursele, va oferi produse și servicii de top și va coopera pe scară largă cu întreprinderile locale de tehnologie înaltă pentru a construi o societate mai sigură și mai inteligentă împreună cu departamentul de securitate publică al regiunii autonome“.

Apoi, în august 2018, Huawei Urumqi DevCloud a fost lansat pentru a „promova dezvoltarea industriei de informații și software în district și în tot Urumqi“.

Laboratoarele de tehnologie pe care China le-a dezvoltat (opresiv) în Xinjiang și (mai sensibil) în metropolele ei uriașe sunt exportate necontenit printr-un efort susținut de stat pentru obținerea unei poziții dominante în sectorul securității. Prin achiziționarea acestei tehnologii subvenționate de statul chinez și prin participarea la runde de investiții nechibzuite pentru unicornii AI, Occidentul este un participant voluntar la acest effort, notează Doffman.

Și, așa cum a explicat New York Times, „împrumuturile de la Beijing au pus la dispoziția guvernelor tehnologii de supraveghere pe care nu și le puteau permite în trecut, în timp ce sistemul autoritar chinez a diminuat transparența și responsabilitatea utilizării“, adăugând că „start-up-urile chinezești, susținute în parte cu investiții americane, concurează pentru a construi soluții de poliție automată.

Nadege Rolland, asociat la Biroul Național de Cercetare Asiatică din Washington, a declarat pentru Deutsche Welle că este important să se acorde atenție „componentelor intangibile“ ale Drumului Digital al Mătăsii, cum ar fi promovarea de către Beijing a versiunii sale de norme de guvernanță pentru internet. „Pentru țările semiautoritare din întreaga lume, dintre care un număr mare se află sub umbrela Inițiativei Belt and Road (BRI), modelul chinez de supraveghere digitală a populației pare, probabil, destul de atrăgător“, a spus Rolland, fost consilier al guvernului francez pentru strategie în privința Chinei.

„Deoarece țările BRI devin dependente de China pentru internet, ele deschid posibilitatea pentru Beijing de a monitoriza și de a deturna traficul de date, ajutând astfel la colectarea de informații de către China și la progresele tehnologice în domenii precum AI“,
a adăugat ea.