Cheltuieli și facturi „ascunse“ prin sertare de 45 de miliarde de lei: guvernul Bolojan trebuie să reducă un deficit bugetar care în realitate pornește de la 11% din PIB

Guvernul Bolojan a rezistat, de fapt premierul Bolojan a rezistat, pentru că el este principala țintă, celor patru moțiuni de cenzură votate duminică, plus o moțiune de cenzură anterioară.

Acum, guvernul trebuie să reziste presiunilor și protestelor sociale, unele deja în plină derulare, altele, care se anunță.

Cred că am ajuns la cinci pachete fiscale aprobate și probabil că vor mai urma.

Situația bugetară este în continuare complicată, iar rezultatele încă nu se văd la orizont. Mulți se întreabă când se vor vedea rezultatele măsurilor fiscale – creșterea TVA, introducerea CASS la pensii, reducerile de cheltuieli, reducerile de personal – 10% efectiv – sau ce reduceri vor urma, restructurarea unor instituții publice, comasarea altora, etc.

După ce au apărut rezultatele execuției bugetare din iulie, care la nivelul cheltuielilor nu a arătat vreo îmbunătățire – chiar și premierul se întreba cum de au ajuns să crească cheltuielile de personal cu 7%, când ele ar fi trebuit să scadă cu 5% – mulți s-au întrebat de ce nu se vede la final, în deficit, vreo îmbunătățire.

Toată lumea se raportează la bugetul prezentat și aprobat la începutul anului, care prevedea un deficit de 7% din PIB, respectiv 134,6 miliarde de lei, la un PIB de 1.912 miliarde de lei, bazat pe o creștere economică de 2,5%.

La jumătatea anului, creșterea economică este de numai 0,3%, iar în semestrul 2 lupta va fi mai degrabă pentru evitarea recesiunii, adică intrarea creșterii economice într-un teritoriu negativ, decât pentru atingerea unei creșteri economice de 2,5%, imposibil de atins în acest moment.

Dar problema cea mai mare nu este legată de creșterea economică, care va fi mult mai redusă, cu un PIB mai redus, ci faptul că deficitul bugetar a fost făcut din pix de guvernul Ciolacu 2, ca să iasă bine în poză.

Multe lucruri nu au fost incluse în bugetul pe 2025, iar acestea au început să vină la scadență și produc efecte.

Dacă la nivelul veniturilor, al încasărilor la buget, cifrele se apropie de plan și chiar s-ar putea să fie peste, la nivelul cheltuielilor lucrurile nu stau deloc bine, pentru simplul fapt că au fost cheltuieli “ascunse” și care acum afectează bugetul, pentru că ele încep să iasă la suprafață, pentru că trebuie asumate.

Dacă se iau în considerare aceste cheltuieli care nu au fost incluse într-un mod evident la aprobarea bugetului în primăvară, deficitul bugetar nu este 7% din PIB, nu este 7,6% din PIB, nu este 8% din PIB, nu este 9,3% din PIB (cât a fost în 2024), ci se duce spre 11% din PIB.

De unde vin aceste cheltuieli, costuri, care nu au fost incluse într-un mod evident în buget:

– 5 miliarde de lei – rambursări de TVA cu o scadență mai mare de 60 de zile;

– 5 miliarde de lei – licitații, cheltuieli aprobate de CNI și care nu au fost evidențiate clar;

– 12 miliarde de lei – supracontractarea din programele de investiții;

– 10 miliarde de lei – cofinanțare din PNRR;

– 13 miliarde de lei – cheltuieli suplimentare cu dobânzil (În realitate, cheltuielile cu dobânzile vor ajunge în acest an la 55 de miliarde de lei, față de 42 de miliarde de lei, cât au fost incluse în buget; deja la iulie cheltuielile cu dobânzile erau de 31 de miliarde de lei).

Aceste cheltuieli care erau ascunse în sertar și care au apărut acum înseamnă 45 de miliarde de lei.

De fapt, guvernul Bolojan are de plătit mult mai multe cheltuieli decât cele din bugetul aprobat în primăvară de guvernul Ciolacu și de aceea, când au venit datele și când vor veni în următoarele luni, mulți ar spune că nu se întâmplă nimic la nivel de cheltuieli.

De fapt, reducerea deficitului bugetar începe în realitate de la 11% din PIB, dacă se iau în considerare toate cheltuielile și facturile ascunse prin sertare și care acum apar la suprafață.

Măsurile din pachetele fiscale 1, 2, 3, 4, 5 și câte vor mai urma vor produce o creștere de venituri și o reducere de cheltuieli, dar care nu se raportează la deficitul din pix, ci la cel care este real. Pentru că cheltuielile care erau ascunse apar la suprafață mai devreme sau mai târziu, de exemplu dobânzile, și trebuie plătite.

În cea mai bună situație, deficitul bugetar se duce în acest an spre 8,3-8,4% din PIB, pentru că pornește de la o altă realitate.

Când premierul Bolojan a vorbit în interviul acordat Bloomberg despre o posibilitate reală a României de a ajunge la situația unei incapacități de plată, el vorbea având pe masă cifrele reale, despre care nu putea să vorbească.

Acum o săptămână, premierul a lăsat să se înțeleagă că nu vede cum s-ar putea ca deficitul să fie sub 8% din PIB, ceea ce era mai mult decât 7,3%, cât se vehicula, în creștere de la 7%, cât este acum deficitul în acte, pentru că rectificarea bugetară încă nu a avut loc.

Progresele în execuția bugetară, pe baza măsurilor din pachetele fiscale introduse, se vor vedea, dacă se raportează la situația reală a bugetului, la situația reală a costurilor, la situația reală a facturilor ascunse prin sertare.

Ce a lăsat în urmă guvernul Ciolacu 1 este de neimaginat, dezastrul bugetar fiind mult mai mare, iar guvernul Ciolacu 2 a încercat să mascheze această situație.

Deficitul bugetar este de fapt mult mai mare, pentru că au fost ascunse multe “facturi”.

Guvernul Ciolacu 2 a prezentat un buget cu un deficit în scădere, dar care și el avea multe facturi ascunse prin sertare.  

Nu știu cât va reuși să plătească guvernul Bolojan din aceste facturi, plus altele care se vor mai acumula, dar nu ajută pe nimeni ca situația bugetară reală să fie ținută în sertare, pentru că la un moment dat tot vor apărea aceste facturi la plată și nu vor ieși datele.  

Iar piețele financiare penalizează imediat acest lucru.

România continuă să se împrumute la dobânzi foarte mari pentru că are o rigiditate mare a bugetului, cheltuielile nu pot fi reduse imediat (cheltuielile cu salariile, pensiile și cu plata dobânzilor la datoria publică depășesc 80% din totalul încasărilor) și pentru că nu ies datele la socoteală atunci când analiștii externi și interni analizează bugetul.

România a scăpat, cel puțin acum, de “junk”, prin faptul că a adoptat aceste pachete fiscale, care ar trebui să ducă la o îmbunătățire a situației fiscale.

În acest moment nu există alternativă la aceste pachete fiscale (poate altele mai dure), nu există alternativă la actualul guvern și chiar nu există alternativă la actualul premier, care își asumă să meargă înainte cu aceste pachete fiscale și de restructurare extrem de contestate.

Nu există alternativă la programele cu Comisia Europeană care asigură și finanțare, pe care România nu ar avea de unde să o ia din altă parte.

Dincolo de protestele sociale, de moțiunile de cenzură, de părerile fiecăruia, finalul tot se închide la bani, pe care guvernul trebuie să-i împrumute, să-i obțină de undeva.