Check-in la investiții

Jennifer Lopez vine vara aceasta în concert la București. Și, odată cu ea, vine și întrebarea: unde ar putea sta? Unde ar putea sta, de fapt, oricine obișnuit cu luxul discret al Rivierei? În Marbella, unde a avut unul dintre concertele  recente, J.Lo a ales un resort de cinci stele cu infinity pool și linie directă spre apusul perfect. La București,  opțiunile sunt în curs de dezvoltare. România pare că recuperează rapid, iar lipsa cronică de infrastructură turistică de top e acum cel mai bun motiv pentru investitori să parieze pe viitor. Un miliard de euro ar putea schimba radical peisajul. 

Când Beyoncé a pornit în turneul său mondial „Renaissance” în 2023, valul de energie nu s-a simțit doar pe scenă, ci și în industria ospitalității. În orașe precum Cardiff (Țara Galilor), unde artista a concertat în mai 2023, gradul de ocupare hotelieră a urcat la peste 95%, iar tariful mediu pe cameră s-a dublat, ajungând la 247 de dolari. În Köln, Germania, camerele s-au vândut cu un preț mai mare cu 80 de dolari față de media obișnuită, în timp ce în New Orleans, veniturile per cameră disponibilă (RevPAR) au crescut cu peste 260% în weekendul concertului.

Chiar și în orașe din SUA precum Charlotte, creșterea a fost vizibilă: 63% la încasările hoteliere, scrie presa internațională. În București, bugetul generos nu este singurul de care au nevoie oaspeții străini sau din alte orașe ale țării dacă își vor căuta un loc de cazare de cinci stele, ci și de noroc, ținând cont de oferta limitată: au de ales între un număr limitat de hoteluri, unde numărul camerelor este limitat, iar gradul de ocupare, în sezon, aproape complet. Iar dacă își doresc să prelungească vacanța la munte ori la mare, opțiunile nu sunt doar puține, ci adesea necorelate cu așteptările turiștilor care au experimentat deja standarde occidentale. 

Lucrurile par însă să se schimbe. Nu o spun doar promisiunile, ci și cifrele, investitorii și efervescența tot mai vizibilă din piață. România înregistrează una dintre cele mai accelerate rate de creștere a investițiilor hoteliere din Europa Centrală și de Est, iar dinamica este susținută atât de dezvoltatori locali, cât și de mari lanțuri internaționale care își consolidează prezența. „România a înregistrat o creștere de 56% a investițiilor hoteliere în 2024, un avans care plasează țara noastră tot mai aproape de a deveni una dintre cele mai dinamice destinații pentru investitori din regiune”, spune Ștefan Oană, Head of Capital Markets la Fortim Trusted Advisors, membră în Alianța BNP Paribas Real Estate, în baza unui raport publicat la începutul acestui an. 

Doar în 2024 volumul investițiilor în hoteluri din România a atins aproape 70 de milioane de euro, cu 56% peste nivelul din 2023 și reprezentând aproximativ 9% din totalul tranzacțiilor imobiliare. „Cererea e în creștere, mai ales din partea turiștilor străini. Stocul de camere de calitate este încă redus, ceea ce justifică investiții noi, mai ales pe segmentul de patru stele – o zonă unde încă e loc de crescut”, explică Ștefan Oană. Iar asta a creat premisele ca țara noastră să fie, în următorii cinci ani, drept una dintre cele mai efervescente la nivelul Europei Centrale și de Est. „În momentul de față piața hotelieră din România pare să fie una dintre cele mai dinamice piețe în special în ceea ce privește dezvoltarea de unități noi. Sunt anunțate proiecte cu o valoare de circa un miliard de euro, în diverse faze de autorizare sau construire”, observă consultantul. 

Schimbarea comportamentului de consum se vede și în cifre: 53% dintre turiști au ales hoteluri de trei stele, iar peste 32% au optat pentru patru stele, ceea ce reflectă o maturizare a pieței și o preferință tot mai clară pentru confort și servicii complete. Acest context favorabil a dus, în ultimii trei ani, la 19 achiziții de hoteluri în România, cu o valoare totală de aproape 180 de milioane de euro. Dintre acestea, 10 au fost în zone de vacanță – de la litoral până la stațiuni montane – însumând investiții de 71 de milioane de euro. Iar dinamica nu se oprește aici. Orașele mari, cu turism de business și cultural – precum București, Cluj, Iași, Timișoara – se află în topul listelor de interes pentru dezvoltări și achiziții.

În paralel, stațiunile de pe litoral și cele montane atrag investitori locali interesați să-și consolideze portofoliile. Steaua de Mare a cumpărat Palm Beach, Alexandrion Group a achiziționat Hotel Orizont din Predeal – sunt mișcări clare în direcția diversificării pieței hoteliere românești. Potrivit lui Ștefan Oană, se conturează o hartă clară a celor mai dinamice zone: București și Brașov conduc detașat în ceea ce privește hotelurile aflate în dezvoltare sau renovare, iar în prima parte din 2025 tot ele au atras cei mai mulți turiști. Pe litoral, începutul de an a venit cu o tranzacție de impact: hotelul Balada din Saturn, cu peste 200 de camere, a fost achiziționat cu 6,1 milioane de euro. Iar în culise se discută intens pe segmentul business: hoteluri afiliate la branduri internaționale, cu grad mare de ocupare, devin ținte de investiție pentru grupuri private sau fonduri cu apetit de risc mai mare. Și orașele „secundare”, dar cu potențial turistic – Oradea, Târgu-Mureș, Constanța, Craiova – intră în vizor. Ce le lipsește încă? Un stoc de cazare modern și suficient, dar și o strategie locală coerentă pentru atragerea turiștilor. „Vedem și interes pentru reconversia unor clădiri de patrimoniu în hoteluri boutique – dar aici e nevoie de o colaborare serioasă cu autoritățile, clarificări juridice și o minimă infrastructură turistică. Potențialul există, însă fără un cadru stabil și predictibil, e greu ca un investitor privat să-și asume astfel de proiecte”, explică Oană. 

5 semnale că România devine un hotspot hotelier în Europa Centrală și de Est

+56%

reprezintă creșterea investițiilor hoteliere în 2024: anul trecut, România a înregistrat un salt față de 2023, iar volumul tranzacțiilor a ajuns la 69,3 mil. euro doar în primele luni ale anului.

19 hoteluri 

au fost achiziționate în trei ani, cu o valoare totală de 71 de milioane de euro, dintre acestea 10 hoteluri  fiind cumpărate în zone de vacanță, în stațiuni montane și de pe litoral. Tot mai multe mari lanțuri internaționale intră pe piață. Proiecte anunțate sub branduri precum Radisson, Swissôtel, Marriott, Mondrian, MGallery indică o încredere în creșterea pieței locale. Cererea depășește oferta. Turiștii caută confort: 53% dintre ei preferă hoteluri de 3*, iar 32% aleg 4* – segment unde încă este loc mult de dezvoltare. 

Un val de investiții estimat la 1 miliard de euro: sunt în lucru proiecte noi, reconversii de clădiri istorice și modernizări în orașe mari și destinații emergente.

În paralel, proiectele noi devin tot mai complexe: hoteluri cu facilități extinse – de la centre spa la baze de tratament sau spații de evenimente – care să atragă turiști și în extrasezon. Radisson, Swissôtel, Marriott, Mondrian, MGallery – branduri mari au anunțat dezvoltări în România, semn clar că piața nu mai este una de nișă Cât de aproape este România de a deveni cea mai dinamică piață hotelieră din Europa Centrală și de Est? „Foarte aproape – cel puțin în privința ritmului de creștere și diversificării. E adevărat că am pornit mai târziu, dar avem potențial și un val de investiții estimat la peste un miliard de euro în următorii ani. Mai trebuie să ne ținem de drum: infrastructură, predictibilitate și o imagine coerentă ca destinație”, spune Ștefan Oană.

Cerere avem. Oferim (încă) prea puțin

Piața românească este într-adevăr în creștere, datorită cererii tot mai mari și a profesionalizării și îmbunătățirii stocului,  este adevărat însă că am pornit mult mai de jos față de alte țări cu tradiție în turism, precum Bulgaria și Grecia, mai observă Ștefan Oană. Potrivit datelor citate de el, anul trecut în România au sosit 2,1 milioane de turiști străini, în creștere cu 11% față de 2023, dar în Bulgaria au venit 13 milioane de turiști străini, cea mai mare parte pe litoralul bulgăresc, în perioada de vară. „România devine însă o destinație de business și de city-break, cu multe festivaluri internaționale, turism rural și cultural și este posibil să atragă și mai mulți turiști străini pe litoral după ce vor apărea și hoteluri afiliate unor lanțuri internaționale. Un exemplu este orașul Cluj-Napoca, unde în fiecare an se organizează două mari festivaluri internaționale, Untold, cu 420.000 participanți, și Electric Castle, cu 230.000 participanți”, argumentează consultantul. Și în București există un turism festivalier, de mai mici dimensiuni, dar care va crește în 2025 după anunțarea unui festival Untold, după modelul din Cluj-Napoca. În continuare, ca și până acum, în București vor aduce anual turiști festivalurile George Enescu, 110.000 participanți, Saga Festival, cu 165.000 participanți, și Summer Well cu 75.000 participanți. „Odată cu dezvoltarea infrastructurii și intrării în Schengen, va crește și numărul turiștilor din regiunea CEE. Stocul actual de spații de cazare este de multe ori inadecvat calitativ, ceea ce creează oportunitati de investiții în dezvoltări noi și în investiții în active premium”, crede Ștefan Oană. 

 „A existat un climat politic stabil, taxe mici comparativ cu alte state din UE și multe investiții în infrastructură care, de această dată, s-au simțit și în realitate”, rezumă și Mircea Drăghici, Managing Partner, Est Hospitality, factorii care alimentează valul actual de interes investițional în ospitalitate.  În plus, intrarea în Schengen – chiar și fragmentată, în două etape – a generat o schimbare de percepție internațională importantă. Toate acestea au contribuit la un val vizibil de interes investițional în piața hotelieră românească, dar nu trebuie confundat cu o explozie de investiții efective. „Suntem percepuți ca o piață oportunistă – încă nu una matură”. Spre deosebire de alte piețe din Europa Centrală și de Sud-Est, România suferă de un deficit de active hoteliere tranzacționabile. „Nu prea avem ce tranzacționa. Nu avem o bază hotelieră suficient de interesantă în acest scop”, explică Drăghici. Investițiile greenfield sunt cele care contează acum, iar spațiul de dezvoltare real este, încă, generos. „România este cu mult în urma Bulgariei ca nivel al investițiilor în industria ospitalității. Nu se pune problema de oversupply în următorii zece ani.” El este de părere că segmentul de 2-3 stele este cel mai atractiv în acest moment, mai ales dacă este afiliat la un brand internațional cu reputație solidă. „Dacă aș avea cinci milioane de euro astăzi, i-aș investi într-un hotel de 3 stele, afiliat unui operator internațional – Ibis, Ibis Styles, Moxy, Holiday Inn Express, Hampton by Hilton.” 

În paralel, România este grav subdezvoltată pe zona de wellness & medical spa – un paradox, în contextul în care dispune de resurse naturale excelente: ape termale, nămol sapropelic, ape sărate. „Pe lângă trendul de îmbătrânire a populației din UE, avem toate resursele să dăm «ora exactă» în acest domeniu”, crede Mircea Drăghici. Turismul balnear are și un mare avantaj de sezon: poate funcționa 12 luni pe an, față de sezonalitatea clasică de pe litoral sau la munte. În privința tipologiei de investitori, piața este dominată în continuare de capitalul local. „Am remarcat îndeosebi investitori români, dar în ultimii 2-3 ani am observat mulți jucători din UE care au făcut studii aprofundate. Sunt sigur că se pregătesc să intre.” Cei mai activi investitori caută piețe urbane dinamice, dar și nișe emergente, cum ar fi unitățile rezidențiale în regim hotelier – un segment care înregistrează deja creșteri de peste 10% în marile orașe. Orașele cu cel mai mare potențial rămân Brașov, Iași și Constanța. Bucureștiul are un potențial enorm, dar este blocat administrativ: „Sunt probleme foarte mari pe zona de autorizare și investitorii sunt reticenți.” 

Lipsa unui ecosistem funcțional de reglementare și birocrația persistentă sunt două dintre principalele obstacole sistemice. Reconversia clădirilor istorice – deși des menționată ca potențial – este puțin fezabilă economic în prezent. „Nu avem clădiri istorice de dimensiuni mari, care să poată deveni hoteluri de 150+ camere. Iar costul reconversiei este prohibitiv față de rezultatul final.” Totuși, dacă autoritățile locale ar interveni – de exemplu prin scutiri de taxe sau garanții de stat pentru finanțare – s-ar putea debloca proiecte care acum rămân doar pe hârtie. Turismul intern continuă să fie coloana vertebrală a pieței. „Reprezintă 75–85% din oaspeții unui hotel și va rămâne așa. Este motivul pentru care brandurile care intră în România trebuie să fie cunoscute și de publicul autohton – ideal, din experiențe anterioare de vacanță în afară. Românii călătoresc mai mult decât în trecut, sunt mai informați și au așteptări mai clare. Cer tot mai mult pe partea de servicii și calitate. Știu exact care este raportul corect calitate-preț.” Pentru ca România să devină cu adevărat atractivă pe harta marilor branduri, trebuie acoperite două extreme: lipsesc branduri luxury autentice în Capitală, dar și lanțuri buget (2–3 stele) care pot aduce volum. Un semn de maturitate? Intrarea unor rețele care acoperă ambele capete ale spectrului – și o reglementare locală care să nu le blocheze la intrare.

Camere cu vedere la profit

În România, volumul investițiilor în hoteluri a cumulat 69,3 milioane de euro în 2024, mai mare cu 56% față de 2023, potrivit monitorizării realizate de compania Fortim Trusted Advisors, membră în Alianța BNP Paribas Real Estate. Hotel Orizont, din Predeal a fost in 2024 obiectul celei mai mari tranzacții imobiliare pe segmentul hotelurilor de vacanță, prețul plătit de N.S. & Sons Global Investments fiind de 10,5 milioane de euro. Hotelul are 139 camere, piscină acoperită, spa & welness și un centru de conferințe. La mare, Hotelul Palm Beach, fostul Muntenia, din Olimp s-a vândut cu puțin sub 10 milioane de euro, fiind cea mai mare tranzacție de pe litoral. Hotelul are 210 camere și piscină și va funcționa în rețeaua Steaua de Mare, în regim all-inclusive. În ultimii trei ani, investitorii români și străini au cumpărat 14 hoteluri în orașe, în București, Cluj-Napoca, Oradea, Târgu-Mureș, Brașov și Constanța. Interesul pentru astfel de proprietăți a crescut odată cu dezvoltarea turismului de business și de city break.

De la business trip la city break: Bucureștiul reinventează cazarea în ECE

Deși România a pornit dintr-o poziție modestă în competiția regională pentru atragerea turiștilor, Bucureștiul devine liderul regiunii CEE în ceea ce privește dezvoltarea de spații hoteliere noi. Potrivit unei analize realizate de Cushman & Wakefield Echinox, capitala României va înregistra între 2024 și 2026 o creștere de 5,8% a ofertei hoteliere, cea mai mare rată dintre capitalele Europei Centrale și de Est. Cu alte cuvinte, vor fi livrate peste 2.400 de camere noi, într-un ritm care depășește cu mult media regiunii CEE-6, de 3,2%. „Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, care au urmat pandemiei, respectiv 2020–2024, în România au fost construite aproximativ 100 de hoteluri de 3, 4 și 5 stele”, explică Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox. Dintre acestea, 15 au fost de cinci stele, cele mai multe – 58 – de patru stele, restul fiind unități de trei stele. „Aceste cifre indică o activitate intensă pe piața hotelieră, atât în București, cât și în orașele regionale și stațiunile turistice”, subliniază el.

La finalul lui 2024, România număra 47 de hoteluri de cinci stele, față de 32 în 2020 – un semnal clar de evoluție pe segmentul premium. Iar perspectiva rămâne optimistă: doar în București sunt anunțate investiții care vor aduce peste 1.000 de camere noi până în 2027. Totuși, în ciuda acestui val investițional, piața tranzacțiilor rămâne timidă, crede reprezentantul Cushman & Wakefield Echinox. „Vedem o activitate destul de susținută cu tichete mici și medii, dar mai puține produse mari sau portofolii hoteliere scoase la vânzare. Ultima tranzacție mare rămâne cea din 2017, când a fost vândut complexul Radisson Blu din București”, mai spune Moga.

În ultimii cinci ani, hotelurile tranzacționate în România au însumat aproximativ 240 de milioane de euro, adică 6% din volumul total al investițiilor imobiliare din această perioadă. În lipsa unor dealuri de referință, volumul anual al tranzacțiilor cu active hoteliere s-ar menține între 50 și 100 de milioane de euro. Cine sunt investitorii? Potrivit lui Cristi Moga, apar din ce în ce mai clar două categorii: vest-europeni interesați de achiziții și de contracte de management sau închiriere și investitori din Orientul Mijlociu, care prospectează proprietăți „trofeu” în București. În același timp, antreprenorii locali își îndreaptă atenția spre destinațiile turistice consacrate – munte, litoral, orașe cu tradiție – acolo unde cererea e stabilă, iar investițiile pot fi scalate organic. „Kempinski, Hyatt, Swissotel, Mondrian, The Crest Collection, Sofitel sau AC by Marriott sunt printre brandurile care se pregătesc de intrarea pe piața locală, după recenta inaugurare a primului hotel Corinthia. Prin prisma evenimentelor culturale, sportive și de business, Bucureștiul atrage o clientelă tot mai sofisticată, obișnuită cu un anumit standard în industria ospitalității, care poate fi în prezent întâlnit în prea puține unități hoteliere.”

București, Constanța, Brașov: Radisson se pregătește să deschidă ușile

„În cadrul regiunii balcanice extinse, România are cel mai mare potențial pentru dezvoltarea de hoteluri noi în zonele urbane, la munte și la mare. Motivația noastră de a accelera expansiunea vine, parțial, dintr-un nou focus intern asupra regiunii, dar și din interesul crescut al investitorilor pentru brandurile noastre. România este, fără îndoială, o prioritate pentru Radisson Hotel Group atunci când vine vorba despre extindere. În regiunea Europei Centrale și de Est, se află cu siguranță în top, alături de Germania și Polonia, ca direcție strategică pentru noi”, spune David Jenkins, Vice President Business Development pentru Europa Centrală și de Est în cadrul Radisson Hotel Group. El descrie direcția ambițioasă a unuia dintre cei mai mari jucători din ospitalitatea românească menționând o țintă clară: „Vrem să trecem de la opt hoteluri în operare și în pipeline la un total de douăzeci în România, în următorii cinci ani”. 

Radisson a fost unul dintre primii investitori internaționali care au intrat în România, încă din 2008, odată cu deschiderea Radisson Blu în București. De atunci, grupul a continuat să crească, dar acum revine cu un suflu nou. „România a fost întotdeauna pe radarul nostru, însă în acest moment vedem o oportunitate reală de accelerare. Ne concentrăm pe regiune și, în același timp, vedem un interes crescut din partea investitorilor locali pentru brandurile noastre”, spune Jenkins. În prezent, Radisson operează patru hoteluri în România, însumând 956 de camere – Radisson Blu și Park Inn în București, Radisson Blu Aurum în Brașov și Radisson Blu Cluj. Însă în următorii ani, portofoliul se va extinde cu încă patru unități și peste 1.000 de camere: o extindere de 161 de camere la Radisson Blu București, un hotel în Timișoara, un proiect în cadrul dezvoltării Lagoon City din București, un resort montan în Cristian, lângă Brașov, și un nou hotel de coastă – Radisson Blu Hotel & Residences în Constanța/Mamaia, anunțat recent. Pe lângă extinderea numerică, grupul vizează o diversificare a portofoliului de branduri. „Ne dorim să lansăm în România brandul nostru de lifestyle upscale, Radisson RED, începând cu Bucureștiul. De asemenea, Radisson – brandul nostru cu cea mai rapidă creștere în Europa – poate fi replicat în toată țara. Iar Radisson Collection, colecția noastră premium, ar fi o completare firească pentru Capitală. n paralel, vom aduce Prize by Radisson, brandul nostru midscale de lifestyle, în marile orașe.” 

În spatele acestei expansiuni stă o strategie adaptabilă: o combinație între contracte de management și francize, în funcție de specificul fiecărui proiect. Jenkins subliniază că Radisson este atent la parteneriate și își alege colaboratorii cu rigurozitate: „Este esențial ca partenerii noștri să aibă soliditate financiară și un istoric clar în dezvoltări imobiliare. Totuși, analizăm fiecare proiect în parte – vrem să ne asigurăm că există o compatibilitate între viziunea noastră și ceea ce își dorește investitorul.” Întrebat despre apetitul pentru investiții hoteliere în România, Jenkins este optimist. „Vedem un interes constant și solid, în ciuda provocărilor din regiune. România are o infrastructură bună, multe orașe mari și zone turistice atractive – de la litoral și munte, până la orașe istorice ca Brașov, Cluj sau Craiova. Totuși, Jenkins nu ignoră dificultățile: „Obținerea finanțării este adesea dificilă și costisitoare în România, ceea ce presupune contribuții de capital mai mari din partea investitorilor. În plus, procesul de autorizare în București rămâne o provocare serioasă, care a frânat unele dezvoltări.” 

În ceea ce privește alegerea zonelor, Radisson analizează multiple criterii – de la proximitatea față de aeroporturi și zone de business la fluxul turistic, infrastructura MICE și vizibilitatea urbană. „Pentru hotelurile urbane, ne interesează apropierea de zone administrative, atracții turistice sau cartiere de afaceri. În cazul resorturilor montane, contează distanța față de pârtii și accesibilitatea. La mare, contează evident apropierea de plajă și distanța față de aeroport.” Perspectiva lui David Jenkins asupra dezvoltării industriei ospitalității în România este optimistă, chiar și când vine vorba despre celelalte orașe ale țării: „Cred că orașele din România sunt deja pe drumul cel bun! Multe dintre marile orașe au deja hoteluri de brand în operare sau în curs de dezvoltare. Pentru o creștere sustenabilă, accesibilitatea este esențială – mai multe zboruri directe pentru vizitatorii internaționali ar fi un început excelent”. De asemenea, crede el, autoritățile locale din turism trebuie să își intensifice eforturile de promovare a orașelor și regiunilor lor la nivel global: „Este clar că, atunci când un brand de renume precum Radisson deschide un hotel într-un oraș – fie că vorbim despre Brașov sau Cluj – se generează automat un anumit nivel de cerere”.

Hilton mizează pe lifestyle: România se transformă într-o piață a experiențelor, nu doar a cazării

Creșterea clasei de mijloc, evoluția preferințelor turistice și oportunitățile neexploatate din orașele secundare plasează România tot mai sus pe harta strategică a Hilton în regiunea Europei Centrale și de Est. „Bucureștiul are un PIB per capita care depășește multe orașe din vestul Europei. Vedem o clasă de mijloc în plină expansiune și clienți cu venituri mari, care caută experiențe premium, de lifestyle, nu doar cazare standard. Brandurile noastre precum Canopy by Hilton, Tempo by Hilton sau Motto by Hilton sunt vibrante, cu design îndrăzneț și oferte culinare remarcabile – exact ce caută călătorii moderni. Vrem să contribuim la crearea acestor locuri pline de energie și în România”, spune Malgorzata Morek, Senior Director Development Central & Eastern Europe, Hilton. Hilton are în prezent 23 de hoteluri în România – 10 în operare și 13 în pipeline –, acoperind cinci dintre cele mai importante branduri ale sale: Hampton by Hilton, Hilton Garden Inn, DoubleTree by Hilton, Hilton Hotels & Resorts și Curio Collection by Hilton. Prezența Hilton a crescut constant în ultimii ani, nu doar în Capitală, ci și în orașe cu potențial turistic sau economic, precum Cluj, Brașov, Timișoara sau Oradea.

La finalul anului trecut, grupul a inaugurat Tresor Le Palais, Curio Collection by Hilton, în Timișoara, marcând intrarea brandului de lifestyle în România. În Craiova, un nou hotel Hilton Garden Inn urmează să fie inaugurat în curând, consolidând prezența lanțului american în sudul țării și aducând o ofertă modernă pentru o piață în expansiune, alimentată de investiții industriale și infrastructură în creștere. „Apetitul investitorilor pentru România este în continuă creștere. Sunt dezvoltatori care aleg să construiască mai mult de un hotel sub umbrela Hilton – ceea ce spune foarte multe despre încrederea în această piață. Comparativ cu alte țări din regiunea CEE, România are încă un grad relativ scăzut de penetrare a brandurilor internaționale, deci spațiul de creștere este considerabil”, explică Morek. Pe lângă București și orașele deja consacrate, Hilton vizează activ piețe emergente și locații cu potențial ridicat de transformare turistică, precum Craiova, Sibiu, Iași sau Bacău – acolo unde lipsa hotelurilor de lanț este resimțită, iar cererea din partea segmentului de business și a turiștilor internaționali este în creștere.

Pe lângă dezvoltările de la zero, Hilton evaluează constant proiecte de reconversie – o tendință tot mai prezentă pe piața locală. „Analizăm clădiri de patrimoniu cărora proprietarii vor să le ofere o a doua viață, dar și foste clădiri de birouri, pentru care cererea a scăzut postpandemie. Lucrăm îndeaproape cu investitorii pentru a transforma aceste spații în hoteluri cu identitate, integrate în comunitate.” Pentru proiecte noi, cele mai potrivite branduri sunt Hampton by Hilton și Hilton Garden Inn, în timp ce DoubleTree, Curio sau Tapestry Collection sunt preferate în cazul conversiilor. „Modelul de business – franciză sau management – se stabilește în funcție de proiect. Ce e îmbucurător e faptul că în România au apărut tot mai multe companii profesioniste care oferă servicii de operare la standarde internaționale”, adaugă Morek. Succesul Hilton în România se bazează și pe colaborări solide cu parteneri locali – fie dezvoltatori, arhitecți sau operatori. „Este esențial să lucrăm cu specialiști locali pentru a oferi experiențe autentice. În plus, colaborăm cu furnizori români pentru produse și servicii sustenabile, ceea ce reduce amprenta ecologică și contribuie la un turism responsabil.” Această abordare integrată este susținută și de dinamica economică a țării. „România este o piață importantă pentru Hilton. Oferă o combinație rară de atractivitate turistică, oportunități de business și spațiu real de dezvoltare. Iar performanțele hotelurilor din regiune, inclusiv România, au depășit în multe cazuri nivelurile de dinaintea pandemiei”, încheie Malgorzata Morek.

Și investitorii români au ieșit la cumpărături în Europa

Potrivit analizei publicate de Fortim Trusted Advisors, apetitul crescut pentru active hoteliere nu este un fenomen izolat: și la nivel european, investițiile au atins 20,5 miliarde de euro, în creștere cu 70% față de anul trecut, ceea ce plasează sectorul hotelier pe primul loc în rândul claselor de active imobiliare – cel puțin din perspectiva evoluției anuale. Între timp, piața s-a resuscitat, iar investitorii au început să migreze de la birouri – un segment încă în suferință – către active mai dinamice, printre care hotelurile, care au început să strălucească din nou. Unul dintre exemplele spectaculoase vine chiar din România: Pavăl Holding, în parteneriat cu lituanienii de la Apex Alliance, a achiziționat Waldhaus Flims Wellness Resort din Elveția – un complex istoric, inaugurat în 1877, evaluat la peste 70 de milioane de euro. Tot Pavăl Holding a mai cumpărat, în 2023, Grand Hotel Gardone din Italia. Investitorii români ies la cumpărături în Europa – dar încep tot mai mult să se uite și către piața internă.

România intră și pe radarul Hyatt: Până acum, nu s-au aliniat condițiile

„De fapt, Hyatt a căutat oportunități de a veni în România de mulți ani. Pentru a putea stabili o prezență, totuși, este nevoie de un investitor dispus, un proiect de dimensiune potrivită într-o locație potrivită și un produs și un model de afaceri care să răspundă atât așteptărilor investitorului, cât și cerințelor pieței – cumva acești factori nu s-au aliniat pentru Hyatt în trecut”,  răspunde Takuya Aoyama, vicepreședinte dezvoltare pentru Europa, Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Vest al Hyatt International, referindu-se la interesul arătat pieței locale recent de gigantul cu origini americane. Hyatt și-a anunțat oficial intrarea pe piața din România odată cu semnarea, pe 28 octombrie 2024, a unui contract de franciză pentru Hyatt Regency Aro Palace Brașov – primul hotel din țară operat sub umbrela grupului american. 

Acordul a urmat unei scrisori de intenție încheiate la începutul aceluiași an, în februarie, și marchează începutul unei transformări majore a emblematicului hotel din centrul Brașovului, care va intra într-un amplu proces de renovare începând cu 2026. Redeschiderea sub brandul Hyatt Regency este programată pentru anul 2027. În paralel, grupul american pregătește extinderea în București, printr-un parteneriat cu Nusco Imobiliara, în cadrul proiectului Nusco City. Aici vor fi dezvoltate două unități hoteliere – Hyatt Place și Hyatt House – care vor totaliza 270 de camere și vor beneficia de o investiție estimată la peste 42 de milioane de euro. „Obișnuiam să aud oameni spunând că Hyatt este prea scump pentru piața românească și cred că această percepție – pe lângă faptul că este un fel de legendă urbană, având în vedere că abordarea Hyatt față de proiecte este destul de flexibilă – s-a schimbat pe măsură ce economia românească a crescut și investitorii au devenit mai încrezători”, mai spune Aoyama. 

Hyatt privește România nu doar ca o piață de destinație, ci și ca un teren fertil pentru dezvoltări multiple, sub diferite branduri din portofoliul său global. Bucureștiul este considerat o locație firească pentru extindere, iar grupul are în vedere aici branduri precum Hyatt Regency, Grand Hyatt, dar și concepte lifestyle precum Andaz sau Thompson – mărci care mizează pe design contemporan, servicii personalizate și o experiență sofisticată, adaptată stilului de viață al noilor generații de călători. „Mi-ar plăcea să văd Hyatt Regency, Hyatt Place sau unul dintre brandurile noastre soft și în alte orașe mari din România, cum ar fi Cluj, Iași, Timișoara, Constanța și Craiova”, spune Aoyama. În viziunea sa, aceste dezvoltări pot lua forma unor contracte de management sau francize, în funcție de specificul fiecărei piețe și de partenerii locali. În plus, România oferă un teren promițător și pentru proiecte de tip resort, într-o piață în care combinația dintre natură, tradiție și infrastructură modernă poate genera un avantaj competitiv puternic. „Cred că România s-ar descurca foarte bine în zona de leisure – oportunitățile pentru resorturi nu ar trebui ignorate.”

Întrebat despre ce a fost cel mai dificil în procesul de intrare pe piața românească, Aoyama recunoaște: „Trebuie să convingi piața să meargă cu o companie care nu are încă un istoric local. Este greu când competitorii tăi sunt cu 20 de ani înainte – ei au avut timp să învețe piața, să-și construiască echipe și relații.” Totuși, avantajele nu lipsesc. Hyatt beneficiază de o imagine de brand solidă, cunoscută și apreciată de clienți, dar și de parteneri din industrie. „Vizitez România încă din anii ’90, așa că mi-ar plăcea să cred că știu câte ceva despre această țară.” Pe termen mediu și lung, rolul Hyatt în România se conturează în două direcții: atragerea și formarea de talente locale și creșterea vizibilității României pe scena internațională. „Dacă România continuă să își dezvolte economia și să câștige importanță ca jucător în afacerile euro-atlantice, așa cum face Polonia, atunci sectorul ospitalității ar trebui să se bucure de o creștere susținută. Doar că, fiind vorba de România, nu știi niciodată cu adevărat!”, spune Takuya Aoyama. Într-o regiune în continuă transformare, Hyatt pare gata să joace un rol din ce în ce mai activ – cu România în prim-plan.

Hotelul potrivit la momentul potrivit: cum și-a propus Mogotel să redefinească ospitalitatea românească

„The right product to the right customer at the right time for the right price” – este expresia fundamentală după care se ghidează industria hotelieră modernă, spune Robert Eșanu, director de dezvoltare pentru România și Moldova al brandului Mogotel. Acesta este, de altfel, și principiul central în strategia de dezvoltare a brandului cu origini letoniene în România. În acest moment, toate segmentele de piață sunt pe radarul investitorilor și al turiștilor, de la economy și midscale la lifestyle, upper upscale și luxury. Eșanu subliniază că diversificarea este cuvântul-cheie în Europa – și din ce în ce mai mult și în România și, într-adevăr, un segment care crește rapid este cel al hotelurilor „lifestyle”, preferate de călătorii care caută mai mult decât un pat – vor experiențe autentice, servicii personalizate și o atmosferă diferită de cea a hotelurilor tradiționale. „În anii ce vor urma, numărul de hoteluri lifestyle din Europa – și implicit din România – cu siguranță va crește”, afirmă el. 

În același timp, hotelurile din categoriile economy, midscale și affordable luxury rămân populare, mai ales pentru turiștii atenți la buget, iar reprezentantul Mogotel estimează că ele vor reprezenta aproximativ 40% din toate investițiile hoteliere din România în 2025. Mogotel este un operator hotelier internațional cu sediul central în Letonia și o prezență în nouă țări europene, inclusiv Germania, Suedia, Polonia, Ungaria și Bulgaria. Grupul operează în prezent 21 de hoteluri sub branduri internaționale precum Hilton, Accor, Marriott, IHG, Radisson și Hyatt, dar și cu mărci proprii. „Față de alți operatori care oferă doar un contract de management, noi venim cu o gamă largă de modele: management cu garanții, chirie fixă, chirie variabilă sau formule hibride. Ne diferențiem prin flexibilitate și adaptabilitate”, explică Robert Esanu. 

Pe piața din România, grupul plănuiește o extindere accelerată. „Este o piață emergentă, cu un potențial semnificativ. Populația de peste 20 de milioane și existența a cel puțin zece orașe cu peste 300.000 de locuitori reprezintă un argument solid.” Eșanu adaugă că România are avantajul unui cost operațional mai redus decât alte piețe din Europa de Vest și un apetit în creștere din partea turiștilor internaționali – chiar dacă timid deocamdată. Grupul mizează pe o creștere a numărului de turiști străini cu 7–10% în 2025, iar acest trend este așteptat să continue. Primele două hoteluri sub operarea Mogotel urmează să fie deschise anul acesta. Până în 2030, grupul vizează între 10 și 15 noi deschideri, cu un obiectiv pe termen mediu de până la 30 de hoteluri în orașe mari precum București, Timișoara, Brașov, Constanța, Cluj, Iași, Craiova și în destinații emergente precum Pitești, Călimănești, Târgoviște, Olimp sau Techirghiol. „Vedem o lipsă clară de hoteluri afiliate la branduri internaționale în multe dintre aceste locații – iar noi vrem să acoperim această nevoie.” 

Modelul de finanțare al grupului este flexibil și adaptabil fiecărui parteneriat în parte: combină capital propriu, împrumuturi bancare și atragerea de capital privat. În același timp, Mogotel urmărește evoluția legislației privind REIT-urile (vehiculele de investiții imobiliare) și ia în calcul crearea unuia dedicat investițiilor în România. „Ne dorim parteneriate solide cu dezvoltatori locali și investitori internaționali. Suntem deschiși la formule diverse, atâta timp cât viziunea este comună și pe termen lung.” În ceea ce privește criteriile de selecție pentru zonele alese pentru dezvoltare, Mogotel caută hoteluri cu minimum 100 de camere, restaurante bine poziționate și săli de conferințe, într-un context urban cu accesibilitate bună și potențial de business și turism. Accentul cade pe orașe care oferă un echilibru între cererea de cazare business și cea de leisure – un mix care devine tot mai căutat în epoca „bleisure”, unde turistul de afaceri își prelungește șederea cu câteva zile pentru relaxare. 

„Industria hotelieră din România are șanse reale de creștere în următorii ani, mai ales în segmentele de wellness, aventură, affordable luxury și aparthoteluri. Totodată, există un interes crescut pentru proiecte de tip branded residences, unde componentele hoteliere sunt integrate cu spații rezidențiale de lux – un concept din ce în ce mai atractiv pentru investitori.” Comportamentul turistului român și internațional s-a schimbat vizibil postpandemie, observă el, iar oaspeții sunt mai exigenți, caută flexibilitate în rezervări și experiențe care depășesc standardul clasic. „Turiștii sunt mai atenți la calitatea serviciilor și apreciază inovația – fie că vorbim de check-in automat, de sustenabilitate sau de personalizarea experienței.” Din lecțiile ultimilor ani, Mogotel a învățat că industria hotelieră este una dintre cele mai reziliente. „Imediat ce cce se îmbunătățesc, oamenii reîncep să călătorească – în scop de afaceri sau pentru vacanțe. Ceea ce înseamnă că hotelurile redevin o necondițiile economiesitate. Flexibilitatea, viteza de reacție și investițiile în tehnologie sunt cheia.” Robert Eșanu transmite un mesaj clar către dezvoltatorii locali: „România are un potențial uriaș. Îi încurajăm pe investitori să colaboreze cu noi pentru a aduce împreună mai mulți turiști străini în această țară extraordinară.”

Din real estate la hoteluri

„Piața din România este suficient de matură și are nevoie de branduri de cinci stele. Iar județul Constanța nu avea niciunul.” Așa începe, simplu și direct, motivația Nicoletei Manea – antreprenoare cu experiență în real estate de lux – pentru unul dintre cele mai ambițioase proiecte hoteliere ale momentului: Radisson Blu Hotel & Residences, Mamaia. După doi ani de pregătiri, studii și negocieri, compania fondată de Nicoleta și Alexandru Manea – Monarc Properties – a semnat contractul de franciză cu Radisson Hotel Group și a demarat autorizarea celui care va fi primul hotel de cinci stele din județul Constanța. Proiectul are o componentă dublă: hotel și branded residences – un concept nou în România, care combină serviciile hoteliere premium cu beneficiile rezidențiale. „Am vrut să îmbinăm zona de leisure cu cea de business. Așa s-a născut ideea să construim și cea mai mare sală de conferință din județ, dar și un balneo spa și un infinity pool funcțional tot anul.” Investiția totală este estimată la peste 75 de milioane de euro, susținută printr-un mix de capital propriu, fonduri de investiții și credite bancare. „Avem două bănci interesate de finanțare, două fonduri care susțin proiectul și noi venim cu aportul în teren, evaluat la circa 15 milioane de euro.”

Vânzarea apartamentelor din componenta de branded residences va începe treptat, după obținerea autorizației de construcție, cu un avans estimat de 10% și livrare la finalul proiectului. Obiectivul este clar: un hotel deschis 12 luni pe an, în acord cu cerințele internaționale și cu noile comportamente ale călătorilor. „Am gândit fiecare detaliu astfel încât să creeze un circuit complet. Să nu trebuiască să ieși din hotel pentru a te bucura de experiență. De la business la relaxare, totul e integrat.” Nicoleta Manea spune că România are o oportunitate reală de a se poziționa pe harta ospitalității europene – dar doar dacă abordarea devine mai profesionistă și mai curajoasă. „Brandurile internaționale sunt interesate de România. Nu spun asta doar pentru că noi am adus Radisson (în Mamaia n.red.), ci pentru că s-au făcut multe studii, iar potențialul e real.” 

Tot ea observă că hotelurile de pe litoral pot deveni o alternativă pentru team buildinguri și conferințe în extrasezon, mai ales în contextul creșterii prețurilor la munte în sezonul de iarnă. „Zona de mare e mai accesibilă iarna și poate aduce trafic dacă este gândită corect. Acesta e și motivul pentru care vom construi și cea mai mare sală de conferințe din județ – cu 700 de locuri.” Conceptul de branded residences, deși nou pe piața locală, oferă investitorilor un produs diferit, dar sigur. „Spre deosebire de un rezidențial clasic, aici ai operare unificată, property management inclus și un sistem de revenue sharing. E un produs de portofoliu, pentru investitori care caută stabilitate și randamente bune.” Spațiile vor fi gestionate de un operator internațional specializat, dar și Radisson este în cărți pentru această componentă. „Noi nu vrem să reinventăm roata. Vrem să lucrăm cu profesioniști care au deja know-how. Important este ca hotelul să ajungă pe profit încă din primul an.” Întrebată despre obiectivul personal, Nicoleta Manea răspunde fără ezitare: să arate că se poate. „România este țara tuturor posibilităților – dacă ești serios, implicat și smart. Diferența se face prin nivelul de implicare.”

Pentru Lucian Azoiței, CEO al Forty Management, extinderea din real estate rezidențial spre domeniul ospitalității nu a fost un salt, ci o evoluție naturală. Lagoon City, unul dintre cele mai ample proiecte mixte din România, este o dovadă în acest sens. Include componentă rezidențială, comercială, de divertisment – și, în centrul său, un hotel ce va purta un brand nou în portofoliul Radisson: Radisson Lagoon. „Existența unei facilități absolut excepționale, precum o lagună urbană, poziționează un hotel cu acces la aceasta într-o situație unică, care îl scoate în evidență în orice competiție”, spune Azoiței. În spatele alegerii unui partener internațional s-a aflat o licitație internațională, care a atras un interes „peste așteptări”. Conceptul integrat, unic în Europa, a fost înțeles rapid de marii operatori hotelieri, iar Radisson a devenit partenerul oficial. Un semn că ospitalitatea este mai mult decât o funcțiune în plus – este un magnet urban. „Hotelurile nu mai sunt doar pentru turiști. Sunt un cumul de experiențe, amintiri și stări. Oamenii vin la hotel ca să iasă din rutină, nu doar să doarmă într-un pat.” De aici vine și logica de a include o componentă hotelieră în proiectele mixed-use. 

Minivacanțele urbane, escapadele spontane și turismul de eveniment fac ca astfel de destinații să fie tot mai căutate, chiar și de localnici. „Laguna e un loc unic. Iar oamenii au nevoie de locuri care creează întâmplări noi.” Pentru Forty Management, hotelul este o „cheie de boltă” în arhitectura unui micro-oraș. „Poți avea sute de apartamente locuite și tot să nu simți energie. Hospitality-ul aduce oameni noi. Și odată cu ei, viață.” Acest tip de vibrație este, în opinia lui Azoiței, diferența dintre un proiect locuit și un proiect viu. În ciuda potențialului evident, România suferă de un deficit cronic de hoteluri. Azoiței face o comparație grăitoare: „Sevilla are 6 milioane de nopți de cazare anual și 20 de hoteluri de cinci stele. Bucureștiul are doar 4 milioane de nopți și doar 15 hoteluri de cinci stele, multe mici.” Dar nu e vorba doar de cifre. E vorba de lipsa unor componente esențiale de entertainment și de pachete turistice integrate. „Delta Dunării, de exemplu, ar trebui să fie vârf de lance. Dar noi am avut mai mulți vizitatori la Lagoon Park decât întreaga Deltă anul trecut.” 

Un alt blocaj e la nivel administrativ. „Când am propus în București să transformăm o zonă abandonată într-un resort urban care să atragă turiști și localnici, nu doar că nu ne-au sprijinit, dar ne-au luat în râs.” În schimb, în alte orașe unde Forty dezvoltă Lagoon City, proiectul a fost primit cu brațele deschise. Dincolo de obstacole, Azoiței rămâne un optimist pragmatic. Consideră că România are toate premisele pentru a atrage investitori internaționali – dar e nevoie de mai multe hoteluri, de resorturi autentice și de proiecte de regenerare urbană care să integreze cu adevărat componenta de ospitalitate. „Un hotel sustenabil trebuie să fie un vector de promovare a dezvoltării durabile. Astăzi, este obligatoriu.” Iar integrarea sa într-un ecosistem urban coerent este, mai mult decât un ideal, o necesitate strategică. Despre viitorul pieței hoteliere din România, Azoiței este ferm: „Cu siguranță vom avea mai multe proiecte smart, integrate, cu branduri internaționale. Dar, din păcate, nu în ritmul cerut de piață”. 

Destinații Made in Romania: noul val de antreprenori care mizează pe turismul de experiență

România nu mai este doar o piață de consum pentru turism internațional, ci pare că devine tot mai mult și un teren fertil pentru inițiative locale ambițioase – care pun pe hartă destinații noi, aduc concepte inedite și contribuie la transformarea pe termen lung a industriei ospitalității. „Totul a început cu două căsuțe și o idee apărută într-un moment de criză. Era pandemie, iar oamenii fugeau de orașe și de aglomerație. Izolarea devenise o nevoie reală, nu doar o opțiune de vacanță. Am fost, cumva, deschizători de drumuri. Oamenii erau panicați. Primele două luni nu a mers deloc, dar apoi cererea a explodat”, povestește Cristian Brînză, cofondatorul Moon Resorts, un grup de resorturi de vacanță care s-au transformat rapid într-un reper pentru turismul premium aproape de București, în Comarnic și Bușteni.  

După un început timid, a urmat o extindere accelerată: de la 2 la 10, apoi 70 de căsuțe, în trei resorturi distincte. Iar planurile nu se opresc aici – încă 20 de unități sunt în construcție. Modelul de creștere a fost construit pe parteneriate strategice, fiecare resort fiind susținut de un grup dedicat de investitori: „La fiecare resort avem câte patru asociați. Nu suntem toți aceiași în fiecare proiect, ci în funcție de cum s-au putut face investițiile.” Cel mai ambițios proiect de până acum este Masseria, un spațiu care urmează să fie inaugurat în mai, în Comarnic. Inspirat de fermele din sudul Italiei – „masserii” – și reinterpretat într-o cheie modernă și minimalistă, proiectul propune o alternativă autentică la destinațiile internaționale. „Cred că asta e cel mai interesant – că încercăm să inovăm un domeniu destul de greu de reinventat: zona de evenimente. Poate mai sunt și alte idei similare, dar al nostru este cu adevărat diferit.” Resortul va include o sală de evenimente pentru 140 de persoane la interior și alte 140 în aer liber, un spa complet, cinema în aer liber și o estetică inspirată de peisajele din Toscana, dar construită în Muntenia. Fiecare unitate de cazare va purta numele unei regiuni italiene, iar interioarele vor păstra un „nest minimalism” cald, alb, luminos. 

Investiția totală în Masseria se ridică la circa 3 milioane de euro, iar proiectul va fi dezvoltat pe un teren de peste 42.000 mp, într-o zonă cu peisaj nefragmentat și poziționare strategică – „înainte de aglomerația de pe DN1, dar suficient de aproape de București încât să devină o destinație de weekend”. Resortul completează rețeaua deja existentă, din care face parte și Moon Village, cu 26 de căsuțe și capacitate de 100 de persoane. Împreună, cele două locații creează un ecosistem pentru evenimente ample, retreaturi sau teambuildinguri. Pentru Cristian Brînză, turismul nu a fost prima linie de business. Totul a pornit în 2013, cu Momento – prima companie din România care oferea poze pe magneți – și cu o agenție de marketing în real estate. 

„Le-am închis pe amândouă în 2020, ca să mă pot concentra pe resorturi. Azi, investiția cumulată în toate proiectele noastre trece de 10 milioane de euro. Eu dețin 25% din business, alături de alți trei parteneri.” Este un moment bun pentru turismul românesc? Cristian Brînză rămâne realist, dar încrezător: „E încă greu. Dar dacă vii cu un produs autentic, bine făcut, care răspunde unor nevoi reale, cred că ai șanse reale de succes. Oamenii nu mai caută doar cazare – caută experiențe, relaxare, intimitate și design. Noi exact asta vrem să le oferim.”

Iar dacă în sudul Munteniei Cristian Brînză construiește experiențe mediteraneene sub brandul Moon Resorts, în inima Transilvaniei, la doar zece minute de centrul Clujului, Darius Mârza a creat un univers aparte – un resort care îmbină echitația cu telescaunul, pădurea cu designul de cinci stele, iar natura cu viziunea antreprenorială. Totul a început dintr-o frustrare transformată în ambiție. La 21 de ani, după ce a fost nevoit să închidă prima sală de evenimente pe care o administra – „era între blocuri, plouau reclamațiile” –, Darius a decis să construiască un loc fără vecini, fără constrângeri. „Atunci am zis: trebuie să construiesc un loc fără vecini, în natură.” Așa a apărut Wonderland Resort, un complex care astăzi primește peste 260.000 de vizitatori anual și integrează funcțiuni multiple: hoteluri de patru și cinci stele, centru spa, restaurant, echitație, activități în pădure, zonă de gaming și chiar un telescaun. Totul construit etapă cu etapă, într-un efort susținut care a durat mai bine de un deceniu. „Clujenii mă știu din evenimente. Dar vreau să schimb asta – să-i conving că pot să-și facă un city break la ei în oraș, să vină cu familia, cu copiii, doar pentru experiență.”  

Deși construcția a început în 2012, investiția totală a atins pragul de aproape 50 de milioane de euro abia în 2023. Iar cea mai mare parte din capital a venit din reinvestirea propriului profit. „Inclusiv casa mea am vândut-o pentru proiect. Nu m-a ajutat nimeni din afară. Tot ce am făcut a fost din muncă și din visul de a crea un loc diferit, viu.” Povestea lui Mârza este cea a unui antreprenor care și-a croit drumul în ciuda predicțiilor pesimiste. „Mi-au spus toți că mă mănâncă industria. Că-i mafie, că n-am șanse. Dar am muncit nonstop și am învățat un lucru simplu: dacă ești corect și real în slujba clientului, succesul vine. Nu imediat, dar vine.” Iar când vine vorba de ospitalitate, are o viziune directă: „Suntem pe un drum bun. Dar e greu când fiecare client poate să-ți dea o stea dintr-o greșeală. Ar trebui să existe un «permis de recenzie». Să înțelegi ce e în spatele unui loc și câtă muncă presupune fiecare detaliu.” 

Alți antreprenori români pariază, de asemenea, pe experiențe locale autentice. Potrivit Ziarului Financiar, Simion Mureșan, acționar al companiei Electrogrup, dezvoltă un hotel de cinci stele care va fi amplasat la crama La Salina, în județul Cluj. Noul hotel, numit Issa Resort, va avea 100 de camere, trei restaurante, saune, piscine și un centru ecvestru. Investiția, începută în urmă cu trei ani, vine să completeze o pensiune deja funcțională pe domeniu și răspunde cererii tot mai mari din zona de enoturism. Întregul ansamblu turistic a ajuns la o investiție cumulată de circa 50 milioane de euro. „Aceste facilități și hotelul cel nou vor funcționa în paralel pentru că se adresează unor nișe diferite de clienți. În felul acesta ne dorim să acoperim nevoile și cerințele mai multor categorii de oaspeți și turiști“, explică Mureșan. În plus, centrul ecvestru recent lansat adaugă o dimensiune sportivă și recreativă ofertei turistice din zonă. 

Cu investiții anunțate de peste un miliard de euro pentru următorii ani, cu branduri internaționale care deschid sau revin în România și cu antreprenori locali care pariază pe experiențe integrate, pare evident că ospitalitatea românească are premisele să intre într-o nouă eră. Întrebarea este: când va putea J.Lo – sau oricare alt vizitator cu așteptări ridicate – să aleagă România nu doar pentru un concert, ci și pentru o vacanță memorabilă?  

Cele mai recente tranzacții și investiții hoteliere anunțate în România

Hotel Grand du Boulevard, București

Reinvestiție finalizată: 2024

Operator: Corinthia Hotels (Grup Niro)

Palat istoric restaurat, repoziționat în zona de ultra lux.

Hotel Ambasador, București

Tranzacție: 2023

Cumpărător: Julius Meinl (Austria)

Un simbol interbelic din centrul Capitalei, care urmează să fie transformat în The Julius Bucharest.

Hotel Palm Beach, Olimp

Tranzacție: 2024

Cumpărător: Steaua de Mare Group

Rebrand: all-inclusive

Parte dintr-o strategie de extindere și profesionalizare pe litoral.

Hotel Orizont, Predeal

Tranzacție: 2024

Cumpărător: Alexandrion Group

A doua achiziție a grupului pe segmentul montan.

Hotel Balada, Saturn

Tranzacție: 2025

Preț: 6,1 mil. euro

Cumpărat de un investitor privat. Peste 200 de camere, situat în stațiunea Saturn. Investiții greenfield și dezvoltări anunțate

Hyatt Regency Aro Palace, Brașov

Contract de franciză semnat: februarie–octombrie 2024

Operator: Hyatt Hotels Corporation

Intră în renovare în 2026 și va fi redeschis în 2027.

Hyatt Place & Hyatt House, București (Nusco City)

Anunț: octombrie 2024

Investiție estimată: 42 mil. euro

Două hoteluri care vor totaliza 270 de camere, parte dintr-un proiect mixed-use.

Radisson Lagoon, București (Lagoon City)

Anunț: 2024

Investitor: Forty Management

Parte dintr-un proiect mixt cu lagună urbană, poziționat ca destinație de city break & lifestyle.

Radisson Blu Hotel & Residences, Mamaia

Anunț: 2024

Investiție estimată: 75 mil. euro

Investitor: Monarc Properties (Nicoleta și Alexandru Manea)

Primul hotel de 5 stele din județul Constanța, cu branded residences și centru de conferințe.

Issa Resort, Crama La Salina, județul Cluj

Lansare anunțată: mai–iunie 2025

Investitor: Simion Mureșan

Hotel de 5 stele cu 100 de camere, 3 restaurante, spa și centru ecvestru, în cadrul unui complex