CFR Călători, un colos cu 11.000 de angajați

Compania de stat CFR Călători rămâne cel mai mare transportator de persoane, cu afaceri de 2,4 miliarde de lei anul trecut, față de 2 miliarde de lei anul anterior dar cu pierderi de 176 milioane de lei, față de pierderi de 272 milioane de lei în 2021, arată datele publice. Transportatorul nu reușește să iasă de pe pierderi, deși operatorii privați care activează pe calea ferată fac profit.  Numărul de angajați în companie s-a menținut la peste 11.000, arată mfinante.ro.

Cea mai mare cerere pentru călătoriile cu trenul se înregistrează pe rutele ce leagă Bucureștiul de Constanța, rută modernizată, dar și pe cele care leagă Capitala de orașele de pe Valea Prahovei și de Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, potrivit ultimelor date.

Transportatorul de stat CFR Călători pierde teren indirect și în fața autocarelor date fiind tarifele la bilete similare cu cele de la autocare, deși durata călătoriei este de două ori mai mare pe unele rute pe calea ferată. CFR Călători concurează indirect și cu companiile aeriene low-cost. Companiile aeriene low-cost, Ryanair și Wizz Air au lansat mai multe zboruri spre și dinspre Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, la tarife ce concurează prețul biletelor de tren, avantajul fiind durata mai scurtă a călătoriei. Pasagerii aleg moduri mai eficiente de transport, care le oferă condiții mai bune, dar și o durată mai mică a călătoriei, ceea ce pentru jucătorii de pe calea ferată reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă.

În timp ce înGermania, Italia sau Franța deplasarea cu trenul a fost văzută ca o prioritate, s-au făcut investiții, iar trenurile circulă cu viteze și de peste 300 de kilometri pe oră, în România nu s-a considerat transportul feroviar ca fiind unul strategic, deși foarte mulți români folosesc trenul zilnic ca mijloc de transport către muncă (fac naveta cu trenul).

Franța deține TGV POS, cel mai rapid tren din Europa, care poate ajunge și la 575 de kilometri pe oră. Al doilea cel mai rapid tren din Europa se află în Italia, care prinde 394 de kilometri pe oră. Și România are un tren de mare viteză, deținut de compania privată Astra Trans Carpatic, care poate circula chiar și cu 200 kilometri la oră, dar care nu poate circula la această viteză pentru că nu îi permite infrastructura.

Infrastructura feroviară din România este mult sub nivelul de dezvoltare al căilor ferate din țările vest-europene. Lipsesc investițiile în modernizarea liniilor de cale ferată, dar și în parcul de locomotive și de vagoane.