Ceva este în neregulă în economia Ungariei: banca centrală folosește cu disperare cele mai agresive creșteri de dobânzi din UE pentru a lupta cu inflația, dar degeaba, iar forintul se duce în jos. Retailerii de carburanți anunță penurii, în timp ce Orban aruncă cu taxe și discursuri extremiste în stânga și în dreapta

Banca centrală a Ungariei a dus dobânda de politică monetară în doar doi ani de la 0,6%, una dintre cele mai scăzute cote din regiune, la 10,75%, unul dintre cele mai ridicate niveluri, aproape niciodată folosit de băncile centrale moderne. În 2020 trebuia combătute presiuni deflaționiste puternice. Anul acesta inflația accelerează și a scăpat de sub control chiar dacă guvernul a plafonat prețurile energiei și carburanților.

Pentru că rămâne fără bani, cheltuiți cu generozitate în campania electorală din 2022, executivul de la Budapesta restrânge treptat plafonările de prețuri, dar îi asigură pe unguri că plătesc cea mai ieftină energie din Uniunea Europeană, avertizându-i, totodată, că Europa a intrat într-o eră a crizelor.

Între timp, retailerii de carburanți anunță probleme de furnizare și producție și că există pericolul apariției unor penurii de benzină și motorină dacă nu sunt înlesnite importurile și dacă guvernul nu renunță la a mai plafona prețurile. Importurile sunt scumpe, ceea ce ar însemna presiuni mai mari pe buget și pe vânzători dacă limitele de preț sunt menți­nute. Forintul a ajuns în urmă cu câteva luni una dintre cele mai slabe monede din lume. O monedă națională în de­preciere înseamnă infla­ție mai puternică.

Presa străină scrie cum ungurii își pierd în­crederea în forint și trec la euro. În unele sec­toa­re economice, com­panii­le au început să-și ancoreze prețurile de moneda unică eu­ropeană, deși guvernanții unguri nici nu vor să audă de adoptarea euro, notează Reuters. Premierul Viktor Orban, în schimb, își radicalizează discur­surile populiste și extremiste, neliniștindu-și vecinii, dar și atrăgând atenția lumii asupra sa.

Premierul maghiar a ajuns cel mai cu­nos­cut lider politic est-european. Orban a preluat conducerea guvernului în 2010, stabilind ca obiectiv principal crearea de locuri de muncă și reindustrializarea economiei. Ungaria i-a atras astfel, printre alții, pe toți marii con­structori auto germani, devenind o economie concentrată pe sectorul auto.

Aceștia au ajutat la crearea a zeci de mii de locuri de muncă, dar o mare parte din ele sunt subvenționate de stat.  De asemenea, Orban a încurajat creșterea economică pe dato­rie, prin credit ieftin, și prin ex­porturi, ajutate prin devalori­za­rea forintului. Din 2010, mo­neda ungurească și-a pier­dut mai mult de jumătate din valoare, în timp ce deficitul bu­getar și cel comercial au crescut.

Analiștii avertizează că dacă plafoanele de preț cedează, inflația va exploda. Site-ul de știri independent Válasz Online scrie, citând doi economiști maghiari de prestigiu, că în 2023 Ungaria va avea cea mai rapidă inflație din Europa.

Instabilitatea forintului este pe măsura instabilității prețurilor. Banca centrală este prima din UE care a început în actualul puseu inflaționist să majoreze do­bânzile. Cea mai recentă majorare a fost de un punct procentual, un pas enorm, la 10,75%, un nivel extrem, rar folosit de băncile centrale în era modernă, arată Budapest Business Journal.

Inflația „extraordinar de puternică“ face ca moneda de 5 forinți să valoreze mai mult ca materie primă decât ca instrument de plată. De aceea, un politician maghiar a cerut re­tragerea ei din circulație. Guvernul a încercat să tempereze șocul inflației asupra puterii de cumpărare prin plafonări de prețuri la unele alimente și servicii de bază.

Cu energia și gazele naturale este mai ușor, pentru că sectoarele de profil sunt controlate de stat.

Însă situația este complicată și se complică și mai mult pe piața carburanților. Acolo, numărul de beneficiari ai plafonărilor a fost restrâns treptat, prioritari fiind populația și agricultorii.

Mai multe benzinării independente mici s-au plâns că astfel de politici le vor duce în faliment. Mai recent, cel mai mare producător de carburanți, Mol, care asigură în totalitate consumul din Ungaria, a anunțat că trebuie să-și închidă de urgență rafinăria pentru reparații și a atenționat că pot să apară penurii dacă pe piață nu vor ajunge benzină și motorină din import.

Guvernul a intervenit prin dispunerea eliberării a un sfert din rezervele strategice de carburanți, dar acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea cererii interne.

Dacă actualele plafonări de preț sunt menținute, nimeni din Ungaria nu va importa carburanți, au avertizat oficialii de la Mol. Luna trecută, lanțul de benzinării al grupului a înjumătățit limita de cantitate  de carburanți cu care poate fi alimentată o mașină pe zi.

Ca răspuns la problemele de aprovizionare, gigantul occidental Shell a închis activitatea la cinci benzinării.

Plafonările ar trebui să dureze până în octombrie, dar guvernul rămâne fără bani. Pentru a face rost de noi resurse financiare, Budapesta a reformat rapid codul fiscal pentru a putea taxa mai mult afacerile mici. Este supraimpozitat și Mol. Analiștii avertizează că dacă plafoanele de preț cedează, inflația va exploda. Site-ul de știri independent Válasz Online scrie, citând doi economiști maghiari de prestigiu, că în 2023 Ungaria va avea cea mai rapidă inflație din Europa. O salvare pentru guvernul lui Orban ar fi bani din fondurile europene, dar pentru a-i primi trebuie să pună capăt disputei cu Comisia Europeană privind protejarea valorilor democratice în Ungaria. Sunt semne că Orban cedează.

Dacă actualele plafonări de preț sunt menținute, nimeni din Ungaria nu va importa carburanți, au avertizat oficialii de la Mol. Luna trecută, lanțul de benzinării al grupului a înjumătățit limita de cantitate  de carburanți cu care poate fi alimentată o mașină pe zi.