Cercetătorii au descoperit de unde vine de fapt apa. Ea nu ar fi fost de pe planeta noastră la momentul când s-a format

Apa acoperă trei sferturi din suprafața Pământului și a fost crucială pentru apariția vieții, dar originile sale au rămas un subiect de dezbatere activă în rândul oamenilor de știință.

O rocă veche de 4.6 miliarde de ani, care s-a prăbușit anul trecut pe aleea unei familii din Gloucestershire, a furnizat unele dintre cele mai convingătoare dovezi de până acum că apa a ajuns pe Pământ de pe asteroizi din sistemul solar exterior.

Meteoritul Winchcombe, unul dintre “cele mai imaculate” disponibile pentru analiză, a oferit oamenilor de știință “o privire ispititoare înapoi în timp până la compoziția originală a sistemului solar de acum 4.6 miliarde de ani”, a declarat Dr. Ashley King, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra și autor al unei noi lucrări despre această rocă spațială.

O teorie predominantă este aceea că Pământul era uscat atunci când s-a format, deoarece regiunea interioară a sistemului solar era prea fierbinte pentru ca apa să se condenseze. Limita regiunii în care se putea forma gheață în sistemul solar timpuriu este cunoscută sub numele de linia de îngheț și se află în centura de asteroizi modernă. Oamenii de știință cred că apa ar fi putut ajunge pe Pământ mai târziu, plouând cu meteoroizi înghețați și impacturi mari, potrivit The Guardian.

Cu toate acestea, există teorii concurente, inclusiv aceea că apa a fost adusă de comete, alcătuite în principal din gheață și praf, sau de alte corpuri similare.
Analiza meteoritului Winchcombe
Cea mai recentă analiză adaugă greutate teoriei conform căreia asteroizii au avut o contribuție principală la apariția apei pe Pământ. Cea mai mare parte a meteoritului Winchcombe a fost recuperată la doar câteva ore după ce spectaculoasa sa minge de foc a luminat cerul Regatului Unit în februarie 2021. Una dintre cele mai mari bucăți a fost descoperită pe aleea de acces la casa familiei Wilcock, iar câteva bucăți mai mici au fost găsite în grădinile din apropiere.

Este primul meteorit de condrită carbonacee, cea mai veche clasă de meteoriți, care conține materiale prezente în timpul formării sistemului solar, care a fost găsit în Marea Britanie. În mod crucial, a fost colectat la câteva ore după ce a fost detectat, înainte de orice precipitații, și a fost analizat aproape imediat, ceea ce îl face un specimen rar necontaminat.

De asemenea, meteoritul a fost înregistrat de 16 camere video dedicate meteoriților, precum și de numeroase camere video cu sonerii și camere de bord, ceea ce înseamnă că oamenii de știință au putut produce o traiectorie precisă a locului de unde a venit în sistemul solar. În schimb, majoritatea celor 70.000 de meteoriți cunoscuți au fost găsiți fără ca impactul lor să fie înregistrat, în unele cazuri, la milioane de ani după ce au aterizat. „Sunt doar roci aleatorii care au venit la noi din spațiu”, a declarat King.

Analiza, publicată în revista Science Advances, concluzionează că meteoritul provine de la un corp asteroidic aflat undeva în apropierea lui Jupiter. De asemenea, cercetarea a constatat că raportul dintre izotopii de hidrogen din apă seamănă foarte mult cu compoziția apei de pe Pământ.

„Meteoriții precum Winchcombe se potrivesc destul de bine [cu] apa din oceanele Pământului și sugerează că asteroizii au fost principala sursă de apă”, a declarat King.

Extractele din meteoritul Winchcombe conțin, de asemenea, aminoacizi extratereștri, molecule prebiotice care sunt componente fundamentale pentru originea vieții.

Deoarece compoziția meteoritului Winchcombe este atât de bine conservată, analiza sugerează că asteroizi similari au jucat un rol important în furnizarea ingredientelor necesare pentru a da startul oceanelor și vieții pe Pământul timpuriu.