Cercetarea, neluată în seamă chiar de ministrul ei. Ministrul educației și cercetării ignoră un raport de cercetare de 95 de pagini care arată că „bursiada“, cum o numește el, a redus absenteismul și abandonul școlar

♦ Cercetarea surprinde rolul „bursiadei“ în alt mod decât anomaliile văzute de ministrul educației: directorii (81,5%) și profesorii (74,9%) identifică reducerea absenteismului ca fiind efectul cel mai clar al burselor ♦ Primele trei categorii de cheltuieli din banii de bursă sunt îmbrăcămintea/încălțămintea, caietele, cărțile și rechizitele, mâncarea. ♦ „Păstrăm banii pentru zile negre“, spun unii copii.

Dacă România ar fi avut măcar o direcție în educație și nu zeci de miniștri vizionari, atunci sistemul actual de burse, „anormal“, „greșit“, „pervertit“, ar fi răspuns la o între­bare simplă: cum reduc absenteismul, cum aduc copiii la școală?

În țara în care aproape jumătate dintre copii se pierd pe drum între momentul clasa 0 și final de clasa a XII-a, sistemul cu burse de reziliență (medii mai mici, adaptat orașelor mici) și burse de merit (medii peste 9,50) a redus absenteismul.

„Directorii (81,5%) și profesorii (74,9%) identifică reducerea absenteismului ca fiind efectul cel mai clar al burselor“, notează autorii studiului Efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație, realizat de Institutul de Științe ale Educației la solicitarea Ministerului Educației.

Sistemul anormal de burse, după cum spune ministrul educației, pare să fi găsit răspunsul la întrebarea legată de abandonul școlar și reducerea absenteismului pentru că în toată discuția legată de bursele elevilor aceste elemente au fost complet ignorate: ca să beneficiezi de bursă nu poți să ai zeci de absențe nemotivate și trebuie să ai nota 10 la purtare. 

„Cercetarea a avut drept scop investigarea opiniilor actorilor educaționali despre bursele școlare și efectele acestora, precum și colectarea unor sugestii și recomandări din partea respondenților pentru a face sistemul de burse mai eficient, accesibil, stimulativ și echitabil“, se arată într-un raport de cercetare de 95 de pagini, elaborat de de Institutul de Științe ale Educației și coordonat de Speranța Țibu, doctor în științele educației din 2011.

Realizat chiar la comanda Ministerului Educației și Cercetării, raportul care oferă primele răspunsuri legate de sistemul de burse care era cât pe ce să ne bage țara în faliment, a fost ignorat complet în tot discursul public de către Daniel David, ministrul educației și cercetării, și Ilie Bolojan, prim-ministrul României.

În loc să prezinte concluzii și informații din raport, cei doi demnitari ne-au oferit un univers copleșitor de declarații despre pervertirea elevilor, merit care nu este merit, cerșetori de note, anomalii și bursiade.

Totul a culminat cu o declarație făcută de prim-ministrul Ilie Bolojan în Parlamentul României, acolo unde premierul ne spune că sunt clase întregi cu burse de merit care apoi „au căzut la bac“.  „Se elimină, așadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanță. Gândiți-vă că am avut clase la bacalaureat în care o bună parte erau cu burse de merit, dar unii dintre cei care au dat bacalaureatul au căzut la bacalaureat. Se pune problema: când a fost evaluarea corectă?“, a spus Ilie Bolojan într-un discurs rostit în Parlamentul României.

ZF i-a cerut premierului, dar și ministrului educației să prezinte public cifrele pe care și-a bazat declarația, dar încă nu a primit niciun răspuns la solicitare.

În toată avalanșa de declarații în care Daniel David și-a propus să „distrugă ideea de bursiadă“, o cercetare care a implicat resurse și oameni este complet ignorată. Care a fost atunci rolul ei? Cât a costat realizarea acestei cercetări? ZF a adresat și aceste întrebări, iar când va primi răspunsul, îl va publica.

Cercetarea s-a realizat pe un eșantion de 510 unități școlare, reprezentativ pentru unitățile de învățământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aproximativ 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de diriginți și învățători și 350 de directori în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025.

„Debutul studiului a coincis cu implementarea unor noi reglementări privind bursele școlare, la începutul anului școlar 2024-2025, ceea ce a impus ajustarea metodologiei de cercetare pentru a include doi ani școlari consecutivi – 2023-2024 și 2024-2025 – caracterizați de metodologii distincte în acordarea burselor“, notează autorii studiului care remarcă prin intermediul întrebărilor adresate schimbările din sistemul educațional în ultimii doi ani prin introducerea burselor de reziliență.

Primele trei categorii de cheltuieli menționate în utilizarea burselor sunt: îmbrăcăminte/încălțăminte (66% dintre elevi și 43% dintre părinți), caiete, cărți și rechizite (45% dintre elevi și 38% dintre părinți), mâncare (36% dintre elevi, 19% dintre părinți). Elevii din rural utilizează în mai mare măsură bursa pentru caiete, cărți și rechizite sau îmbrăcăminte/încălțăminte.

„Există o probabilitate mai mare ca beneficiarii bursei să fie atât elevul, cât și familia, în cazul elevilor din rural, care provin din familii vulnerabile, unde bursa devine o sursă de sprijin pentru întreaga familie, nu doar pentru elevul care o primește. Dintre elevii care au menționat alte tipuri de utilizări ale banilor din bursa școlară, peste o treime (33 din 89 elevi aflați în această situație ) declară că banii nu au fost utilizați efectiv, fiind „păstrați pentru zile negre“, se arată în raportul de cercetare.

În anul școlar 2024-2025, numărul  burselor de merit acordate elevilor de gimnaziu și de liceu din România este mai mic cu 36% față de cel din anul anterior și chiar sub nivelul înregistrat în 2022, arată un răspuns al Ministerului Educației la o solicitare a ZF.

Este pentru prima dată când aceste cifre sunt publice de când măsura tăierii burselor de merit, a anulării complete a burselor pentru olimpici și a celor de reziliență a fost anunțată de ministrul educației Daniel David.

ZF a întrebat și care este ponderea elevilor care au luat bursă de merit în numărul total de elevi la care se face raportarea, dar nu a primit răspuns. Pe baza datelor publice, ponderea este sub 25%.

În același an școlar au fost acordate și 171.000 de burse de reziliență, 2024-2025 fiind primul an în care ele s-au acordat.

Creșterea prezenței elevilor la ore este cel mai substanțial impact al burselor școlare, în viziunea directorilor (81,5% dintre respondenți), urmat de creșterea motivației elevilor pentru învățare (62,5%), de îmbunătățirea rezultatelor școlare (47,5%) și de reducerea abandonului școlar (47,2%), se mai arată în studiu.

Deși ministrul educației spune că nu s-au văzut schimbări spectaculoase în prezența la bacalaureat de când s-a schimbat sistemul de burse și copiii au început să primească și alte tipuri de burse în afară de cele sociale și de merit, datele analizate de ZF arată altceva.

În 2023-2024, procentul elevilor care nu au ajuns să susțină bacalaureatul a fost de 39,7%, cel mai mic din ultimii 11 ani. Cu un an înainte, a fost tot sub 40%. În 2022, anul de referință pentru ministrul educației, ponderea era de aproape 44%. Este, deci, o îmbunătățire. Nu spectaculoasă, dar reală. Și cu atât mai importantă într-un sistem unde aproape 100.000 de copii dintr-o generație dispar de pe parcursul educațional înainte de examenul de bacalaureat.

În ciuda acestor cifre, Daniel David și-a propus să „distrugă bursiada“ pentru a repune educația pe principii sănătoase. Prin programul de guvernare, bursele de reziliență dispar, dispar și cele pentru olimpici, iar cele de merit se acordă pentru maximum 15% dintre elevii unei clase cu condiția de a avea minimum media 9. Despre absențe sau media la purtare nu s-a spus încă nimic.

În câțiva ani, cifrele ignorate acum ne vor arăta și rezultatele viziunii lui Daniel David privind educația din România.

Opinii privind pragul de 30% stabilit pentru acordarea burselor de merit și de reziliență

► Majoritatea respondenților consideră că acest criteriu este corect (73% dintre directori, 72% dintre diriginți, 72% dintre elevi, 73% dintre părinți). Este apreciat efectul stimulativ al acestui prag, considerat ca încurajator pentru competiție și motivația pentru învățare. Metodologia 2024-2025 este văzută ca un pas înainte față de cea anterioară, datorită introducerii unui prag de medie care restricționează primirea bursei de către elevii cu medii mici, care nu depun un efort de învățare consistent.

► Există și un procent de respondenți care consideră pragul incorect (16% dintre directori, 21% dintre profesori, 17% dintre elevi, 22% dintre părinți), părinții din mediul urban și diriginții cu vechime de peste 20 de ani fiind cei mai critici, considerând acest procent ca fiind incorect.