Cele mai inovatoare companii din România

Am început proiectul celor mai inovatoare companii din România anul trecut, cu sentimentul că am descoperit o piață nouă. Institutul de statistică informa că în perioada 2010 – 2012 – acestea fiind cele mai recente date – una din cinci companii a introdus sau implementat un produs nou, un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă și că mai bine de jumătate din firmele inovatoare și-au dezvoltat inovațiile în propria companie. 

Rezultatul a fost un primul catalog al companiilor inovatoare, o reușită cu proiecte din cele mai diverse, de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanțelor, la mari companii preocupate de economisirea de energie sau care au adoptat produse sau stategii de marketing inovatoare. Am avut companii care au reinventat banalul plic și au redus astfel cheltuielile legate de corespondență cu 30%. Am avut soluții software care asigură comunicarea dintre medic și pacient la distanță, un simulator 3D conceput la Timișora, care pregătește operatorii fabricii înainte ca aceștia să înceapă să lucreze efectiv în producție, sau Academy Plus, o școală de formare profesională în domeniul IT dezvoltată de compania IT Pitech Plus, școală care este gratuită și unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cea mai grea admitere din România.

Există și un „dar“. Același institut de statistică arată că ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale în comparație cu perioada 2008-2010. În totalul companiilor, numărul celor inovatoare practic s-a înjumătățit.
Recent, statistica a lansat un alt set de date, care arată că în anul 2014 România a cheltuit 2,5 miliarde lei, adică 570 de milioane de euro, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.  Cheltuielile reprezintă 0,38% din PIB, din care pentru sectorul public 0,22% și pentru sectorul privat 0,16%.  La sfârșitul anului 2014, își desfășurau activitatea în cercetare-dezvoltare aproape 43.000 de oameni, număr în ușoară creștere față de cel înregistrat la sfârșitul anului 2013. 

Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea în PIB ne așază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest“. Conform datelor publicate de comisie, vârful performanței în inovație a fost în 2011, iar în prezent ne situăm la capitoul inovație sub anul 2007, momentul aderării. Capitolele la care avem probleme sunt conexiunile cu cercetarea internațională și modul în care sectorul antreprenorial inovează.

Și din acest moment vin întrebările.

De ce rezultatele inovației din zona mediului de afaceri nu se regăsesc mai puternic în competitivitate, în rezultate și în nivel de trai? Știm cu toții că inovația este un driver din cele mai puternice pentru creșterea economică. Cum să determinăm companiile să gândească în termeni de inovație, de câștig și de eficiență? Pentru a răspunde la aceste întrebări, am decis să continuăm demersul nostru de a identifica cele mai inovatoare companii, analizându‑le activitatea, evidențiindu-le rezultatele și premiindu-i pe cei mai merituoși. Ba am organizat și un eveniment special, unde circa 150 de invitați au discutat despre inovație, analizând, prezentând studii de caz și idei pentru companii mari și mici.

Pe scenă au urcat Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit în cadrul Vodafone, Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, Mihai Svasta, managing partener Integrated Consulting Group România, Sorin Lăpădat, managing director Metro Systems România, Ramona Jurubiță, partener, head of tax and legal services, KPMG România, Alex Bălan, chief security researcher Bitdefender, Leonidas Anastasopoulos, managing partner Alesonor, Mihai Zamfir, director general KEI Development, Cristina Miclea, director de marketing Albalact, care au vorbit despre inovație așa cum este percepută și aplicată în companiile la care lucrează, dar au prezentat și studii de caz despre inovații și rezultatele obținute.

Înainte de orice, i-am rugat să definească inovația. Sorin Lăpădat, managing director al Metro Systems România, spune că inovația, alături de flexibilitate, reprezintă o direcție strategică în cadrul furnizorului de servicii software în domeniul retailului de aproximativ doi ani: „Am realizat atunci că trebuie să aducem valoare adăugată la nivel internațional. Inovația este o direcție nouă importantă în companie, necesară pentru a răspunde și preîntâmpina nevoile clienților noștri din retail la nivel internațional“. În cadrul Metro Systems există un grup de lucru și o platformă dedicată inovației, prin care compania colectează într-un proces organizat idei de la toți angajații firmei. Lăpădat spune că au colectat până în prezent circa 100 de idei, iar circa 7% din acestea au prins contur.

Alex Bălan, chief security researcher în cadrul Bitdefender, a remarcat că inovația reprezintă și o doză ridicată de risc. „Cred că în 2008 am avut prima discuție în cadrul companiei în care s-a solicitat un raport asupra inovațiilor realizate. Am strâns din companie peste 42 de proiecte,  iar dintre acestea cred că doar două au adus venituri directe în firmă. Inovația implică un risc, o nebunie – există două tipuri de inovație: inovația de tip catch up, în care trebuie să ții pasul cu piața, și cea de tip pionierat, care necesită mai multă asumare a riscului.“

„Domeniul imobiliar este printre cele mai atipice în care se poate inova, construim case în același mod de decenii întregi, dar prin casele inteligente din cadrul proiectului Amber Gardens am inovat și am creat un proiect superior față de ce exista deja în piață, iar acesta a fost bine primit de piață“, a subliniat Leonidas Anastasopoulos, managing partner al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, referindu-se la proiectul de locuințe inteligente și eficiente energetic Amber Gardens. „Companiile nu se gândesc, de multe ori, la transformările pe care tehnologia le poate aduce, prin urmare multe companii nu sunt pregătite pentru aceasta. Se gândesc mai ales la riscuri, dar din punctul meu de vedere, reprezintă un risc mai mare să nu acorzi atenție tehnologiei“, a conchis el.

Mihai Svasta, managing partner al Integrated Consulting România, a oferit definiția inovației printr-un citat – „Inovația face bani din cunoaștere“ (<Innovation makes money out of knowledge>) și a remarcat cele trei motive pentru care organizațiile inovează: pentru a crea ordine în haos, pentru a deveni (sau a menține) poziția numărul 1 și pentru a aduce energie pozitivă în cadrul organizației. „Capacitatea de a inova este o resursă  care există în organizație, pe care o putem folosi sau nu. Spre deosebire de alte resurse, dacă o folosim, cantitatea rămâne aceeași, sau chiar crește, este ca un bulgăre de zăpadă și cred că firmele de  pe piața locală încep să folosească din ce în ce mai mult această resursă“, a mai remarcat Svasta.

Inovația a reprezentat un rol strategic și pentru Albalact, care, potrivit Cristinei Miclea, director de marketing al companiei, a ajuns lider de piață prin intermediul inovațiilor realizate de-a lungul timpului. „Compania a ajuns lider de piață inovând – inovația are un rol strategic în cadrul Albalact, iar acest lucru presupune un risc asumat de companie, când ești un brand lider de piață, orice pas pe care îl faci reprezintă un risc“, a precizat Miclea, director de marketing în cadrul Albalact. Ea a oferit ca exemplu o inovație în comunicare – modul în care s-a adresat brandul Fulga consumatorilor în 2004, printr-o autoironie, aspect ce a schimbat modalitatea de comunicare a categoriei lactate din acel moment ori introducerea bidonului de lapte cu mâner, în spatele căruia s-a aflat o muncă de aproximativ un an. 

Marius Coman, M2M sales manager în cadrul Vodafone, a descris direcția în care  Vodafone își propune să inoveze în prezent și care reprezintă o continuare a Revoluției Industriale. „Este o transformare a tot ce înseamnă alte obiecte, contoare, mașini, echipamente frigorifice, camere video etc., transformare care duce la niște echipamente inteligente, care ajută companiile în creșterea eficienței operaționale, dar și în luarea unei decizii în ce privește partea de business, dar și creșterea eficienței comunicării cu clientul final, consumatorul“, a explicat Coman. Referitor la modul în care compania își încurajează angajații să inoveze se numără o campanie în fiecare an în care cele mai inovatoare soluții sunt transformate în produs și exemplifică prin butonul de panică adresat persoanelor vârstnice, creat de un angajat al companiei. 

Mihai Zamfir, directorul general al KEI Development, compania care dezvoltă parcul de agrement Frello în Capitală, obiectul unei investiții de opt milioane de euro, a subliniat disponibilitatea românilor de a dezvolta un proiect inovator. „Totul este dezvoltat de ingineri români, iar fiecare subansamblu, produs de o fabrică sau uzină din România. După mai bine de cinci ani de muncă, am ajuns într-un final la un produs competitiv la nivel internațional, motorul nostru este probabil cel mai eficient din lume la ora aceasta. Inovația înseamnă, din punctul de vedere al inovației tehnologice, riscuri mari, pe care trebuie să ți le asumi când pleci la drum, procesul inovației efectiv include foarte multe lucruri, nu implică doar un inginer care desenează ceva, ai nevoie de facilități, locuri în care să poți să produci, oameni care să aibă experiență în a face lucruri noi.“ El a remarcat cum companiile românești sunt deschise la lucruri noi, spre deosebire de unele companii străine din domeniul producției, axate mai ales pe producția de linie.

Ramona Jurubiță, partener, head of tax and legal services la KPMG România, a remarcat cum, în domeniul pe care activează, consultanța, inovația se desfășoară pe două paliere: inovația pe care firmele de consultanță sunt nevoite să o facă pentru clienți, cât și inovația pe care trebuie să o facă în companie, iar unul dintre riscurile pe care le percepe este legat de tehnologie. „Tehnologia ne va afecta existența și mai ales în domeniul consultanței, unde vorbim de foarte multe lucruri care sunt fie repetitive, fie standardizate, este evident că într-un interval foarte scurt de timp ele vor putea fi făcute de computere.

Potrivit unor studii în materie, inclusiv în domeniul juridic, în cadrul unui proces de natură litigioasă soluția finală va putea să fie dată de un computer, în baza analizei unor raționamente.“ Pentru a ilustra faptul că inovația există în companiile de consultanță, a oferit ca exemplu inovația realizată de un coleg din companie care, pornind de la un proiect pentru un client de testare a sistemului de securitate al unei bănci, a inventat în doar câteva zile o mașinărie care detectează erorile de schimb valutar. „Încercăm în cadrul companiei să încurajăm și să facem cumva din cultura de zi cu zi să generăm discuții, idei, care nu au neapărat legătură cu departamentul în care activează, inovația poate să vină dintr-o idee care aparent nu spune nimic, dar dezvoltată, se poate transforma în ceva important.“

Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, a oferit ca exemplu de susținere a inovației o divizie creată de Deutsche Telekom care se ocupă de revizuirea soluțiilor și de soluții inovative inhouse precum M2M, big data, crunch data etc., care înseamnă peste 14% din cifra de afaceri a companiei. „Potrivit unor cercetări, la finalul anului 2009 numărul de dispozitive interconectate a depășit pentru prima dată numărul de locuitori ai planetei, de atunci am început să vorbim despre internetul lucrurilor, tot atunci am început să discutăm despre un volum de date care crește exponențial și care va ajunge în 2020 să lege 55 de miliarde de dispozitive între ele și aproape 5 miliarde de oameni. Datele vor ajunge să ne înconjoare, iar dacă până acum căutam informația, azi ne uităm la frigidere, ceas, ele transmit informații.“ Din perspectiva lui Deutsche Telekom, cel care va reuși să strângă toate tipurile de informații, să le securizeze și să le organizeze într-o formă structurată la îndemâna noastră ca și cetățeni, ori companii astfel încât să luăm decizii semnificative de business, aducând un raport semnificativ la profit,  vor fi câștigătorii.

Un exemplu de studiu care i-a atras atenția se referă la jucătorii din IT&C, tot până în 2020, peste 90% din aceste date care vor fi generate  de mașinăriile din jurul nostru vor fi găzduite pe mai puțin de 10 platforme din IT&C la nivel global. Potrivit OSIM, în 1990 existau în România peste 3.000 de brevete acordate, iar anul trecut numărul acestora se înjumătățise, ajungând să fie chiar mai mic decât cel din 1920. Pe de altă parte, Norvegia și-a făcut o strategie națională ce privește inovația. Potrivit Ramonei Jurubiță, la nivelul Uniunii Europene există o strategie care prevede ca până în 2020 cheltuielile pentru inovație din statele europene să ajungă la 3% din PIB, iar fiecare țară poate să aleagă diverse instrumente prin care să poată să susțină mediul privat și să stimuleze acest proces de inovare. „România a avut facilități fiscale pentru cercetare și dezvoltare, dacă până în 2002 au funcționat deduceri de 20%, procentele au crescut la 50% tocmai datorită nevoii de a ne alinia cu acest trend la nivel european și din încercarea de a crește ponderea în produsul intern brut.“

În cadrul evenimentului au fost acordate și cinci premii speciale pentru proiectele incluse în acest număr: premiul pentru portofoliul de soluții M2M, acordat Vodafone România, reprezentată de Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit al Vodafone; producătorului autohton de soluții de securitate IT Bitdefender, pentru proiectul BOX, reprezentat de Alex Bălan, chief security researcher în cadrul Bitdefender; proiectului Metro Systems Call for Innovation 2.0, reprezentată de Sorin Lăpădat, managing director al companiei. Alexandru Rizea, fondatorul Lemet, a primit un premiu pentru linia de producție de mobilier personalizat, iar Cătălin Chiș, fondatorul Active Power Solutions, pentru proiectul Doctrina. Alexandru Rizea a remarcat cum discuția despre inovația într-o fabrică se axează pe două paliere. „Putem să discutăm despre inovația în produs, dar și despre inovația în muncă, inovația în produs se reflectă în design, caracteristicile produsului, iar în muncă se poate vedea poate în preț, la noi funcționează asta puțin organizat, oamenii fac în fiecare zi inovații și noi vorbim despre inovație de mult timp.“

Cătălin Chiș consideră că crearea mediului ideal în care angajații săi să inoveze reprezintă o prioritate. „Responsabilitatea mea este de a construi și de a asigura cadre și contexte în care colegii mei să lucreze cât mai ușor și să inoveze cât mai mult, unul dintre primele proiecte de inovație derulate a fost pentru o platformă de brokeraj, cu 35.000 de utilizatori și prin care se emit polițe în valoare de peste 150 de milioane de euro în fiecare an, un alt proiect de inovație a fost anul trecut și a fost reprezentat de primul call center pediatric, prin care s-au generat economii la bugetul de stat de peste un milion de lei, iar Doctrina reprezintă un loc unde se integrează partea de educație cu partea de promovare.“

Evenimentul a fost posibil datorită partenerilor Carrefour și Vodafone, cărora le mulțumim.