Cele mai importante evenimente economice dintre tururile de scrutin pentru prezidențiale

Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la ședința CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbește în numele BNR „așa cum a vorbit deseori în numele justiției“, încălcând astfel independența băncii centrale. Predoiu confunda evident ideea de antepronunțare ori de încercare de influențare a justiției prin declarații politice cu expectațiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectații care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociației Analiștilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconștienței fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menționa guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat și el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul țării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

Aceste exemple dau măsura calității discuțiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte și după alegeri, iar cea de față nu face excepție. Înainte de turul al doilea al prezidențialelor, la 14 noiembrie, INS va anunța datele evoluției PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 și T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, așa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieși că T1 a fost de fapt pe plus și că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziției, în timp ce o infirmare sau depășire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidați pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esențial e că oricum rămâne în vigoare creșterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziției, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că niște date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opțiuni electorale deja formate.

Depășind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creștere a PIB pentru anul acesta și anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 și de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutățirii situației din economia zonei euro.