Cele mai dinamice companii din energie: Ultimul an de dinaintea furtunii

Energia a rămas un teritoriu interzis riscofobilor, situația sanitară din 2020 venind într-un sector pentru care cuvântul criză înseamnă business as usual. Amorțeala de consum s-a văzut în prețuri, media de tranzacționare spot din 2020 pe bursa de energie OPCOM fiind cu peste 20% mai mică față de cea din 2019. Ce a creat această ieftinire? O oportunitate bună de creștere pentru furnizorii de energie în zorii liberalizării totale a pieței.

Spre finalul anului însă, câteva indicii din piețele internaționale, plus orientarea masivă a Bruxelles-ului spre decarbonizare au cutremurat piața.

Prețurile sunt la cer, revenirea postpandemică s-a tradus într-o bulimie de consum, resursele se dovedesc insuficiente.

Rusia zâmbește, producătorii de energie desfac șampania, verzii stau aliniați soldățește pentru noile șantiere.

Dintre toate crizele care au modelat energia, tranziția spre verde va fi cea mai profundă.

Furtuna abia acum începe.

Potrivit datelor din raportul Autorității Naționale de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), consumul intern de energie s-a redus anul trecut cu circa 3%, dar de vină a fost industria, puternic lovită de criza sanitară.

Odată cu instituirea măsurilor de carantină, cu trecerea școlii online și a aplicării la nivel național a strategiilor de muncă de acasă, consumul casnic a crescut semnificativ, cu 5% după cum arată tot datele ANRE. Astfel, consumatorul casnic a devenit vedeta sistemului energetic în 2020, munca și școala de acasă sau pasiunea descoperită pentru gastronomie ducând cererea de energie din domeniul rezidențial la volume record.

Datele mai arată că, stând acasă, românii au devenit și mai curioși în legătură cu facturile pe care le plătesc și cu serviciile pe care le pot accesa prin intermediul furnizorilor de energie, astfel că mulți au trecut în zona concurențială. Datele ANRE arată că anul trecut aproape 40% din consumul casnic a fost pe zona concurențială. Din totalul consumului la nivel național, consumul casnic reprezintă un sfert din total.

Ofertele avantajoase, susținute de scăderea prețului energiei, au făcut ca în 2020 furnizorii de utilități să aibă un an bun, marcat de creșterea numărului de clienți care au prins gustul liberalizării într-un moment propice. Astfel, cele mai multe dintre creșterile frumoase de business au venit din zona de distribuție și furnizare a energiei sau a gazului natural, cei mai noi jucători având și cele mai agresive oferte și altfel înregistrând cele mai mari rate de creștere.

La începutul anului 2021, lucrurile aveau să aterizeze brusc, creșterea galopantă a prețului, deși nu o surpriză, fiind imposibil de anticipat ca ritm de dezvoltare.

Ce s-a întâmplat?

Încă din primele luni ale anului 2021 specialiștii din domeniu au avertizat că scumpirile se vor accentua pe fondul raliului făcut de prețul certificatelor de emisii de carbon și al revenirii cererii de energie ca urmare a redresării economice. Certificatele de emisii sunt parte a mecanismului european, stabilit în 2005, privind reducerea poluării, companiile responsabile pentru emiterea de CO2 ca urmare a proceselor de producție fiind obligate să facă dovada unui astfel de instrument pentru fiecare tonă emisă. În România, cel mai afectat sector este cel de producere a energiei electrice pe baza cărbunilor, unde nu se fac alocări gratuite de certificate de CO2.

Paradoxal însă, în timp ce toată lumea vorbește despre impactul carbonului în scumpirile fără precedent, statisticile arată că România este una dintre cele mai verzi țări în materie de producție de energie, cu 57% din capacitatea instalată în hidrocentrale, eoliene sau panouri solare. Mai mult, circa 7% din toată capacitatea sistemului de producție este reprezentată de energie nucleară, dacă ne raportăm la cei 20.000 MW de pe hârtie. Polonia, cu 70% dependență de energie pe cărbuni, are un preț mai mic decât România.

Cu acest portofoliu de generare de energie electrică, în care unitățile strategice sunt deja amortizate, blamarea carbonului și a certificatelor de emisii pentru scumpirea fără precedent a energiei este mai degrabă un discurs politic menit să mascheze 30 de ani de lipsă de investiții și o decizie unică la nivel european, spargerea sistemului de producție în funcție de sursă. Astfel, în ciuda parcului de producție verde, semnalul de preț este stabilit de Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare plătitor de certificate de emisii de CO2, restul producătorilor, în proporție covârșitoare de stat, aliniindu-se după acest semnal. Totodată, deși la nivel oficial declarațiile au arătat spre partea de furnizare ca fiind principala vinovată pentru scumpiri, în realitate aproape toată producția de energie din România este concentrată în mâinile statului.

Datele bursei de energie OPCOM arată că în luna septembrie, tranzacțiile pe piața spot s-au încheiat la un preț mediu de 134 de euro pe MWh, nivel istoric pentru România. Nivelul este de trei ori mai mare față de cel din luna septembrie a anului trecut și în creștere cu 16% față de august, mai arată datele de pe bursa de energie OPCOM.

Mișcările de pe piețele unde se tranzacționează certificatele de emisii, cu impact direct în prețul energiei, dau și ele puține motive de optimism. Datele publicate pe European Energy Exchange (EEX) privind tranzacțiile la termen cu emisiile de CO2 arată că pentru primul trimestru de anul viitor achizițiile se fac la 63 de euro pe certificat. Nivelul este cu 25% mai mare decât media celei de-al doilea trimestru de anul acesta și dublu față de prețul certificatului de CO2 de la începutul anului. Acesta fiind contextul, acum nu există motive pentru detensionarea situației din piața energiei.

În timp ce anul trecut a fost cel al furnizorilor de energie, 2021 este fără dubiu anul producătorilor.

Astfel, cel mai scump an din istoria energiei din România se transformă în cel mai bun an pentru Hidroelectrica, perla statului în acest domeniu strategic. Hidroelectrica și-a bugetat pentru anul acesta
1,12 miliarde de lei, dar ar putea încheia anul cu 2,5 – 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estimărilor ZF. Calculele au fost făcute pornind de la bugetul de venituri și cheltuieli al companiei, prețurile medii estimate pentru 2021 pentru energia vândută pe contractele la termen și estimările privind evoluția producției. Rezultatul net estimat este dublu față de cel de anul trecut și de 2,5 ori mai mare față de cel bugetat, la o producție prognozată de 17 TWh, cu 16% mai mare față de cea din 2020. La Nuclearelectrica, estimările din acest moment indică tot rezultate record. Astfel, compania ar putea termina anul cu un profit net de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro), potrivit estimărilor ZF, făcute pe baza datelor publice și prognozelor legate de evoluția prețului mediu pe contractele la termen. Producătorul de energie nucleară a avut după primele șase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), profitul net bugetat pentru întreg anul fiind de 562 de milioane de lei (115 milioane de euro).

Dincolo de anul record pentru producătorii de energie verde, 2021 mai înseamnă ceva și anume revenirea în forță a investitorilor în domeniul energiei regenerabile.

„Suntem foarte optimiști și credem într-o perspectivă fantastică în acest domeniu. Suntem iarăși foarte norocoși. Sunt 30.000 de MW în dezvoltare (întreg sistemul energetic local are o capacitate de circa 20.000 MW, de exemplu) la nivel național. Este fenomenal. Suntem siguri că vom avea de lucru“, a spus ștefan Gadola, unul dintre cei trei fondatori ai grupului EnergoBit. EnergoBit este un business cu 700 de angajați de 60 milioane de euro care livrează soluții complete pentru proiecte energetice.

Ce se întâmplă acum pe piața energiei verzi amintește de perioada 2009-2014, când România a devenit una dintre cele mai căutate destinații la nivel global pentru proiectele de energie verde. De altfel, la nivelul anului 2012, România era văzută ca a zecea țară din lume în funcție de potențialul eolian. Ceea ce a stat la baza acestui succes răsunător a fost o schemă de sprijin pentru investitori extrem de generoasă. Ulterior, schema a iscat multiple controverse, astfel că în 2014 aceasta a fost modificată semnificativ, piața de energie verde intrând într-un blocaj total.

La finalul celor cinci ani de creștere spectaculoasă, România avea peste 3.000 MW montați în energie eoliană și 1.340 MW în proiecte de energie solară. Acum însă, pe fondul planului major de decarbonizare al UE pentru 2050 și al țintei intermediare de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030 cu 55% față de anul 1990, energia verde este la începutul unui nou boom. La nivel oficial, estimările prevăd montarea a încă 6.000 MW, eolian și solar, până în 2030, dar aceste estimări ar putea fi prudente în contextul în care unii specialiști cred că potențialul real ar fi de 10.000 MW.

Estimările celor mai mari jucători din domeniu prevăd o capacitate nouă de circa 200-300 MW în primii doi ani, startul fiind preconizat pentru 2022, pentru ca apoi instalările să ajungă la circa 500 MW. De asemenea, tehnologia va fi nouă, astfel că vor fi aduse în România turbine noi, de 5-7 MW, cu o înălțime de 150 de metri, o eficiență de 32-40%. În acest moment, randamentul mediu al eolienelor din România este de 20-30%, cele mai mari turbine montate fiind de 3 MW. Totodată, odată cu îmbunătățirea randamentelor, costurile pentru realizarea acestor proiecte au scăzut semnificativ. Potrivit informațiilor din piață, pentru a ridica 1 MW într-un proiect eolian sunt necesare acum investiții de 0,8 milioane de euro, față de cele 1,5 milioane de euro necesare în perioada 2009-2014, în timp ce costul proiectelor solare a ajuns la circa 0,6 milioane de euro pe MW.

Astfel, acest nou potențial creat i-a adus din nou la linia de start pe cei mai mari jucători globali din energia verde. Siemens Energy, gigantul de soluții energetice desprins din grupul german Siemens, cu peste 90.000 de angajați, face din București cel mai mare centru de recrutare la nivel global. Datele sunt publicate pe site-ul global al Siemens Energy, Bucureștiul fiind astfel cel mai fierbinte punct de recrutare la nivel global în funcție de numărul de poziții libere. Anunțurile de joburi au fost lansate recent, unele chiar luna aceasta, în total Siemens Energy având pentru România 96 de joburi disponibile la acest moment. Cel mai mare dezvoltator local de proiecte eoliene, grupul Monsson, controlat de omul de afaceri suedez Emanuel Muntmark, a anunțat că are 2.500 MW, solar și eolian, în dezvoltare în următoarea decadă. Din acest portofoliu, italienii de la Enel Green Power deja au preluat o capacitate de 1.000 MW împărțită în mod egal în proiecte eoliene și solare. Verbund (Austria), EDPR sau ENGIE sunt câteva dintre numele care au anunțat intenția de a reveni în piața de energie verde cu proiecte mari. Electrica, cel mai mare jucător local din piața distribuției de energie, a cumpărat la rândul său un portofoliu de proiecte eoliene și solare de 207 MW de la Monsson.

Antreprenorii locali sunt la rândul lor atenți la piață. Teofil Mureșan, de exemplu, proprietarul grupului E-INFRA, a anunțat la rândul său planuri pentru proiecte de energie solară, iar frații Pavăl, fondatorii Dedeman, analizează piața și ei.

Vestea bună este că, dacă în primul val verde investitorii au depins de schema de sprijin pusă la dispoziție de stat, în al doilea val această așteptare nu mai este necesară. Vestea proastă acum este, însă, că noile proiecte depind de infrastructură mai mult ca niciodată, de stabilitatea legislativă, criza forței de muncă fiind, de asemenea, un obstacol major pentru viitoarele proiecte.

Enel Green Power, primul la startul în noul val

Enel Green Power România, divizia de energie verde a italienilor de la Enel, a semnat, la începutul anului 2021, un acord pentru dezvoltarea unui portofoliu de proiecte regenerabile de peste 1.000 MW cu Monsson Alma, companie membră a grupului Monsson, lider în dezvoltarea de astfel de proiecte în România și în sud-estul Europei. Construcția parcurilor va începe în următorii trei ani și va viza instalarea de centrale eoliene cu capacități însumate de 500 MW și de centrale fotovoltaice cu peste 500 MW. Pe lângă construcția parcurilor, acordul de dezvoltare semnat între cele două companii prevede și dezvoltarea de soluții de stocare a energiei în baterii (Battery Energy Storage Systems – BESS), o tehnologie care va contribui la tranziția către un mix sustenabil de energie în România.

Primul pas major făcut de Electrica spre verde

Electrica a intrat anul acesta în sfârșit în clubul producătoriilor de energie prin achiziția a trei proiecte „marca“ Muntmark. Tranzacția, anunțată în iulie, s-a ridicat la circa 13 milioane de euro, dar suma va fi plătită eșalonat în funcție de gradul de realizare a proiectelor. Astfel, un contract prevede achiziția a 100% din părțile sociale ale proiectului eolian Crucea Power Park. Valoarea contractului este de 8,47 milioane de euro, compania de proiect având în dezvoltare un parc eolian cu o capacitate de 121 MW, în Constanța. Parcul are și o componentă de stocare a energiei. Un alt contract prevede achiziția Sunwind Energy, pe o sumă de 1,48 milioane de euro. Această companie de proiect dezvoltă un parc eolian de 27 MW, în vecinătatea orașului Satu Mare. Cea de-a treia tranzacție a vizat preluarea companiei New Trend Energy, la un preț de 3,24 milioane de euro. Aceasta are în dezvoltare un parc solar de 59 MW, tot în apropiere de Satu Mare. Tranzacția a fost cel mai important pas în direcția diversificării făcut de la listarea Electrica În 2014, proces prin care în vistieria companiei au ajuns 400 de milioane de euro.