Cele mai dinamice companii din agricultură. În căutarea drumului care să ducă hrana de la fermă la furculiță

Agricultura este unul dintre cele mai râvnite domenii din economie, lucru care se observă în numărul mare de firme nou-înființate de la an la an, pentru că marja de profit a companiilor de profil, în special a celor care se ocupă de cultura vegetală ‒ cultivarea cerealelor, plantelor tehnice și a oleaginoaselor‒, este de două cifre. Dinamismul în acest sector se observă foarte bine la companii mici și medii, care au creșteri ale veniturilor și de peste 50% de la un an la altul. Liderii, în general, atât în producția de cereale, cât și comerțul acestora sau distribuția de inputuri au rămas în vârf în ultimii ani, însă au crescut într-un ritm lent.

În prezent, companiile din agricultură au motive să desfacă șampania, după o producție record de grâu de 11,33 milioane de tone în acest an agricol. Însă rămân încă rezervate, în așteptarea recoltelor de floarea-soarelui și porumb. Din suprafața recoltată de până acum în Câmpia Română producțiile sunt foarte bune și merg în linie dreaptă cu prognozele pentru producția agricolă totală, estimată de analiști la circa 34 milioane de cereale, o cifră istorică. Ce impact vor avea scumpirea materiilor prime, a energiei electrice și a costului de transport asupra sectorului? Ce urmează pentru acest domeniu începând cu 2023, când agricultorii vor avea acces la cele 6,7 miliarde de euro prin noul Plan Național Strategic?

Agricultura este un sector important  pentru economie, un domeniu strategic chiar, iar acest fapt s-a observat foarte bine anul trecut, când ne-a bătut la ușă pandemia de Covid-19 cu toate provocările sale. Lanțurile logistice blocate la nivel internațional au scos la lumină producătorii agricoli români, ei având materiile prime de bază pentru a produce hrană. În plus, nu putem ascunde evoluția fulminantă pe care a avut-o producția agricolă de la intrarea României în UE.

Fermierii români, în ultimii cinci ani, au menținut prima poziție la producția de floarea-soarelui din UE. Totodată, la porumb s-au luptat cot la cot cu francezii pentru prima poziție, pe care au obținut-o în 2018 și în 2019, dar au pierdut-o anul trecut din cauza secetei pedologice. Însă, cu toate că România cultivă cea mai mare suprafață cu porumb boabe din Uniunea Europeană, cu peste 50% mai mult decât Franța an de an, francezii au avantajul tehnologiei performante și al accesului la apă, infrastructura de irigații din România fiind precară, chiar dacă s-au făcut pași mici pentru îmbunătățirea sa. La grâu, rapiță, soia și cartofi, România s-a menținut în primele 10 poziții în ultimii cinci ani în UE. Astfel a devenit un jucător important în piața Mării Negre, alături de Rusia și Ucraina, și un exportator de top al UE. Totuși, Franța își menține prima poziție la producția de rapiță de câțiva ani și este înaintea României la producțiile de soia și cartofi.

Pandemia de COVID-19 nu a fost provocarea numărul 1 pentru agricultură în 2020, cum a fost pentru majoritatea sectoarelor din economie, ci seceta din iarnă, care a ținut până în primăvara, iar apoi s-a instaurat și înspre toamnă. Solul fertil și semințele de calitate însămânțate de fermieri nu au reușit să contrabalanseze calamitatea naturală, iar aportul de apă pe care ar fi trebuit să-l asigure fermierii din forțe proprii, insuficient sau deloc, în zonele în care nu se poate iriga. Astfel, la finelele anului, cu o suprafață irigată de numai jumătate de milion de hectare, din cele 3 milioane de hectare amenajate pentru irigații, producția agricolă a scăzut cu 40%, până la 19 milioane de tone de cereale, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Astfel, valoarea producției ramurii agricole, care include atât producția vegetală, cât și cea animală, dar și serviciile agricole – semnănat, întreținere recolte, cules etc.  – a scăzut cu 15,4% în 2020 față de anul trecut, arată datele de la Institutul Național de Statistică. Aceasta s-a cifrat la 81,4 de miliarde de lei.

Pentru anul agricol 2021, analiștii estimează o recoltă de circa 34 de milioane de tone de cereale, ceea ce înseamnă un nou record pentru România și recâștigarea pozițiilor pierdute la grâu și porumb în 2020. Recolta de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, conform datelor de la Ministerul Agriculturii, iar din primele suprafețe recoltate de fermieri și producțiile de porumb și floarea-soarelui sunt bune.

„În Brăila, la floarea-soarelui avem o producție medie de 2,4-2,5 t/ha, iar la porumb de 8 t/ha. La mine în fermă producția medie este de 12 t/ha. Pentru toată lumea este un an bun”, spune Vasile Datcu, fermier și președinte al Asociației Producătorilor Agricoli (APA) din Brăila.

Dragoș Telehuz, președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Ialomița, este în asentimentul lui Datcu. „La noi, producția medie la porumb este de 6-11 t/ha, dar în fermele comerciale este mai mare de 8 t/ha, iar la floarea-soarelui, cea mai slabă producție este de 2,5 t/ha, iar cea mai bună de 3,5 t/ha”, a afirmat acesta.

Însă, chiar și anul trecut, în pofida provocărilor fermierilor, pandemia de COVID-19 a generat un boom de apariții în zona platformelor online cu legume și fructe, care au văzut oportunitatea de a livra produse proaspete zi de zi la ușa clienților din Capitală, în timpul stării de urgență și nu doar.

De altfel, sunt companii cu vechime care au crescut semnificativ anul trecut, pentru că în vocabularul lor, primordial a fost cuvântul adaptare. Cătălin Grigoriu, antreprenorul care deține împreună cu frații Pavăl afacerea Moldova Farming din domeniul cultivării cerealelor și distribuției de inputuri agricole, din Bacău, spunea că anul agricol 2020 a fost foarte dificil, din cauza secetei care a redus semnificativ producțiile la toate culturile, dar acest lucru i-a determinat să investească într-un sistem propriu de irigații, pentru a fi pregătiți pe viitor. Mai mult, antreprenorul afirma că pentru a se menține pe piață la nivel de management au decis să vândă terenuri agricole, au apelat la împrumuturi bancare, au redus suprafața de teren pe care o lucrăm și au devenit extrem de atenți și precauți. Rezultatul s-a văzut în cifra de afaceri, care a ajuns anul trecut la valoarea de 147,5 milioane de lei, în creștere cu 233% față de anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanțe. Astfel, a devenit cea mai dinamică companie din sectorul agricol. Ce au făcut alte companii autohtone ca să crească?

„Am făcut investiții în 2020 pentru a crește, care au constat în crearea unor noi canale de vânzare, cum sunt online-ul, exportul, și am făcut noi parteneriate IKA (International Key Accounts pentru a lista produsele în supermarketuri – n. red.)”, spune Rareș Florea, CFO al producătorului de vinuri Domeniile Averești din zona Moldovei, deținut de Constantin Duluțe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români. Duluțe a vândut în 2018 Agricost, cea mai mare fermă din România după suprafața cultivată, arabilor de la Al Dahra, într-o tranzacție estimată la vremea aceea la 200 de milioane de euro.

Compania Vinicola Averești 2000, care deține brandul Domeniile Averești, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de
23,8 milioane de lei, în creștere cu 61,1% față de anul anterior.

Executivul spune că direcția de investiții a fost una portivită, pentru că în 2021 oamenii se uită foarte mult la calitate și la preț versus calitate. „Anul 2022 va însemna adaptabilitate. Cine se adaptează va supraviețui și va crește. Ar trebui să ne obișnuim cu asta și să acceptăm că nu ne vom mai întoarce la ceea ce a fost înainte”, a mai afirmat el.

Florin Florea, antreprenorul care a pus pe picioare acum aproape două decenii businessul Albatros Gold, producător de ouă din județul Alba, spune că, la rândul său, a investit pentru a crește, mai ales că producea hrană, necesară pentru oameni și animale.

„Societatea noastră, încă de la început, a lucrat pe un plan de investiții menit să ne crească producția. Planul de investiții pentru anul 2020 a fost făcut din 2019 și a însemnat investiții de 1 milion euro, pe care le-am făcut din surse proprii, chiar dacă a fost pandemie. Am făcut investiții în creșterea producției, iar creșterea producției s-a văzut la final în creșterea cifrei de afaceri”, a povestit antreprenorul.

Compania Albatros Gold a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de de 50,4 milioane de lei, în creștere cu 41,9% față de anul anterior, arată datele publice. Florin Florea spune că și în 2021 a investit, dar diferența este că în acest an s-a ocupat de consolidarea businessului și nu de creșterea producției, prin scăderea costurilor, dar și prin găsirea unor surse suplimentare de venit.

„Anul 2020 a însemnat o creștere fantastică de costuri de producție, iar în 2021 prețul îngrășămintelor s-a dublat. Prețul oleaginoaselor, cum sunt uleiul de floarea-soarelui, semințele de floarea-soarelui sau șrotul de soia, crescut, de asemenea, iar la energia electrică avem creșteri de 300% și la ambalaje de 100%. Ne-a crescut prețul de cost al unui ou cu 100% și cred că prețul va exploda ca în 2017, când a fost criza fipronilului”, susține Florin Florea. El precizează că a crescut cu 10% prețul ouălor în retail și comerțul clasic, unde sunt prezenți, dar va fi nevoit să crească și mai mult.

Printre companiile românești cu creșteri importante se numără și o companie cu capital străin și anume compania Campo D’Oro, parte a grupului danez Ingleby. Compania a crescut cu 68,3%, până la
89 de milioane de lei. Acesta este cel mai mare salt făcut de companie de la înființare, din 2001, până acum. Ingleby s-a remarcat rapid în România prin achiziția „de azi pe mâine” a mai multor companii din agricultură, pritre care a fost și preluarea societății Campo D’Oro de la investitorul italian Giovanni Roncato. Aceasta este printre cele mai mari companii care exploatează teren agricol din România. Grupul Ingleby Farms este familia miliardarului de origine suedeză Hans Rausing și prin firma Campo D’Oro din județul Timiș exploatează 12.155 de hectare de teren, conform datelor de pe site-ul companiei. Grupul mai are în România 7.261 de hectare de pădure, situate la 100 de kilometri distanță de București, în județul Argeș, și o cultură de 200 de hectare de afine, fiind una dintre cele mai mari din țară.

Un domeniu mult dorit

În primul semestru din acest an, au fost înființate peste 10.000 de companii noi cu activități în agricultură, silvicultură și pescuit, de cinci ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, chiar dacă 2020 a fost unul dintre cei mai dificili pentru agricultorii români, arată datele de la Registrul Comerțului. Specialiștii din domeniu spun că factorul determinant a fost producția foarte bună, căci „din 5 ani, 4 sunt siguri buni pentru agricultură și într-unul suntem la mâna ploii”. În plus, ei menționează că agricultura este rentabilă, pentru că primești subvenție pe suprafață, ai acces facil la fonduri europene, iar noul Plan Național Strategic va începe în 2023 cu un buget de 6,7 miliarde de lei, prețurile cerealelor sunt istorice și se așteptă o producție record de cereale în 2021. 

Agricultura a fost al doilea cel mai râvnit sector după comerț, dar în fața construcțiilor și transporturilor în acest an, mai arată datele de la Registrul Comerțului. Ovidiu Bucătaru, CFO în cadrul Grup Șerban Holding, care operează în prezent mai multe linii de business în agricultură, spunea că terenurile sunt la fel de valoroase ca un start-up în domeniul IT, dar riscul este mai mare în IT decât în agricultură, de aceea mulți investitori o preferă pe cea din urmă.

Salarii dublate într-un deceniu, dar (prea) mici în comparație cu media economiei

Agricultura este domeniul în care cea mai mare parte din forța de muncă din România își desfășoară activitatea. Potrivit statisticilor europene peste 20% din români lucrează în agricultură, acesta fiind cel mai mare procent din UE. În 2020, companiile din agricultură, care domeniu care cuprinde și activitățiile de pescuit și silvicultură, au avut o cifră de afaceri totală de 43,7 miliarde de lei și aproape 120.000 de angajați, de la un număr de 25.000 de firme, arată datele de la Registrul Comerțului. Salariul mediu net al angajaților din domeniu a fost de 2.513 lei,
sub media economiei, dar în creștere cu 125% față de acum zece ani, adică față de 2011, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS. De altfel, dacă luăm în calcul salariul mediu net până la final de iulie al acestui an, salariul mediu net a crescut cu 137% față de 2011.

Însă hiba agriculturii românești este faptul că circa 2 milioane de persoane fac agricultură de subzistență, nu au contracte de muncă sau unii dintre ei mai lucrează cu contracte de zilieri, dar numai aproximativ 800.000 sunt fermieri cu acte în regulă. În România, predomină fermele foarte mici, majoritatea acestora fiind ferme de subzistență sau semisubzistență, ale căror venituri sunt extrem de fluctuante, printre altele din cauza riscurilor climatice. În plus, acestea folosesc producția pentru propriul consum, ci nu pentru a o comercializa.

Organizațiile, federațiile, mediul asociativ, cât și fermierii cred că acestă situație se poate îndrepta prin investiții în învățământul agricol liceal, care s-a degradat în ultimele două decenii. De exemplu, numărul liceelor cu profil preponderent agricol a scăzut de la 120 al 57. De altfel, în ultimii ani, numărul absolvenților de licee agricole a scăzut, ceea ce duce la nivelul general scăzut de instruire al administratorilor exploatațiilor agricole, astfel că doar 0,4% dintre administratorii de ferme au o formare agricolă completă, în timp ce majoritatea covârșitoare a acestora au doar experiență practică, conform celor mai recente statistici europene. Dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă se află într-un stadiu incipient, dar acesta ar putea conduce la creșterea fermelor mici sau dezvoltarea fermelor de familie, un concept des întâlnit în vestul Europei.