Cele două porunci ale FMI pentru România

Instituția cere Guvernului să facă o listă cu companiile unde vrea să rămână acționar și una cu celelalte, care urmează să fie vândute sau lichidate, pornind de la premisa că ponderea companiilor de stat în economie (10% din forța de muncă și 9% din PIB anual) e prea mare față de alte state din Est și grevează eficiența colectării și a cheltuirii veniturilor.

În același timp, FMI cere reforma asistenței medicale și o nouă lege a sănătății înainte de orice majorare a finanțării pentru acest sector, sugerând în context majorarea cu câte 1% a impozitului pe venit, a CASS și a TVA, pe motiv că nivelul primelor două e prea mic față de alte state din UE.

Vâlvă mare a iscat, în raportul FMI despre România, probabilitatea mai mare dată ipotezei ca evoluția PIB să varieze la anul undeva între -4 și 3% decât între 0 și 2%. FMI păstrează însă ca scenariu de bază o creștere a PIB de 0,9% anul acesta și de 2,5% la anul.

Pesimismul instituției este rezervat pentru constatarea că redresarea economică lentă de acum arată ce urme adânci a lăsat criza în România, ținând cont că performanța din 2011 a reflectat factori temporari (recolta excepțională) și nu ameliorarea PIB potențial. “Rate de creștere de 5-6% pe an vor fi dificil de atins în absența unor reforme care să crească ocuparea forței de muncă și să atragă mai multe investiții”, notează FMI.