Cele două învățături ale lui Mugur Isărescu pentru guvernanți

România are de acționat în două planuri, spune Isărescu. În primul rând, România are nevoie să atragă capital și investiții. “E de analizat aici partea de politici fiscale în raport cu investitorii străini și nivelul salariilor comparativ cu alte destinații investiționale, dar nu sunt de neglijat nici unele dezavantaje competitive, precum infrastructura insuficientă sau percepțiile externe referitoare la birocrație și corupție.”

Potrivit Raportului Competitivității Globale pe 2011-2012 elaborat de Centrul pentru Competitivitate Globală si Performanță al World Economic Forum, competitivitatea unei țări este dată de setul de instituții, politici si factori care determină nivelul productivității acesteia. Din această perspectivă, raportul arată că Elveția îsi păstrează titlul de cea mai competitivă țară din lume, grație continuării unei puternice performanțe în afara țării, iar Nordul și Vestul Europei domină în top 10 (cu Suedia, Finlanda, Germania, Olanda, Danemarca și Marea Britanie).

Estonia și Cehia rămân cele mai competitive țări din Europa de Est, clasându-se pe locurile 33, respectiv 38, în timp ce România se plasează după Bulgaria (74), ocupând locul al 77-lea. Indicatorul la care România stă cel mai bine este mărimea pieței, următoarele fiind educația superioară și trainingul (locul 55) si ușurința în însușirea tehnologiei (60). Cel mai prost stăm la gradul de sofisticare a afacerilor (102), instituții (99), eficiența pieței de bunuri (96), inovație și infrastructură (locul 95 în ambele cazuri).

“Dacă ne uităm, de pildă, la Estonia, vedem că se plasează pe o poziție mai slabă acolo unde stăm noi cel mai bine, adică la mărimea pieței, în timp ce, în materie de sofisticare a afacerilor și a inovației, Estonia este cu zeci de locuri mai sus în top”, remarcă guvernatorul.

În al doilea rând, România are nevoie de exporturi de bunuri și servicii, mai ales în condițiile în care criza economică accentuează competiția globală, consideră Isărescu. “Cum ne situăm la acest capitol, pe plan european sau global? Sigur, vor spune probabil exportatorii, cursul de schimb este un factor important care influențează competitivitatea exporturilor românesti, atât direct, cât si indirect. Dar cântărește acest factor mai mult decât calitatea produselor sau a serviciilor, lipsa caracterului inovator al afacerilor sau birocrația?”

Este timpul ca toate eforturile să se orienteze înspre creșterea competitivității, coroborată cu creșterea economisirii, investiții în creștere economică și nu în consum, apreciază Isărescu: în timp, aceste economii se vor duce nu în consum, ci în investiții, iar apoi, odată cu creșterea economică, va apărea posibilitatea unei creșteri pe baze sănătoase a consumului. “Nu există decât o singură soluție: să avem o strategie de dezvoltare, o perspectivă, o viziune – cu deficite rezonabile, sustenabile, care să poată fi finanțabile, să fie acoperite cu intrări de capital autonome sau mai puțin autonome – să asigurăm o creștere economică de durată, cu cât mai puține suișuri si coborâșuri – o creștere care să ne dea posibilitatea să economism mai mult, fără să consumăm mai puțin.”

În lumina acestei realități, “cred cu tărie că problema competitivității este vitală de acum înainte pentru viitorul pe termen mediu și lung al României, dar și al Europei. Esențială este maniera în care fiecare va reusi să-și găsească locul într-o piață funcțională, globală”, a conchis guvernatorul.