Cele două afaceri de familie de la București
Incorect, congresul PPE de la București a fost privit doar ca o reflectare a luptelor politice de la București și o formă de a ne ghici cumva în (cele 12) stele viitorul.
În realitate, importanță n-a avut nici alegerea Ancăi Boagiu ca vicepreședinte al PPE, nici complimentele adresate de Angela Merkel curajului lui Traian Băsescu de a-i da înainte cu reformele nepopulare și nici politețurile șefului PPE, Wilfried Martens la adresa PDL, iar în chestiune nu era “familia popularilor” reunită la București, ci familia cea mare a zonei euro în plină luptă de a câștiga susținerea rudelor mai sărace din Est pentru proiectul ei de uniune financiară și politică europeană, fără a le ceda însă acestor rude drepturile pe care acestea le cer.
Președintele CE, Jose Durao Barroso, a insistat la Victor Ponta pentru ameliorarea administrării fondurilor europene și a sistemului judiciar nu atât ca să dea apă la moară PDL în dauna USL, cât pentru a arăta României că are ea însăși destule de făcut ca să merite să-i fie auzite la Bruxelles pretențiile, exprimate clar de președintele Băsescu, ca piața unică europeană să fie într-adevăr unică (deschiderea pieței muncii, politica de coeziune bugetară și unificarea regulilor de navigație). Că așa au stat lucrurile a ilustrat-o perfect discursul premierului polonez Donald Tusk, care a acuzat de ipocrizie sloganul PPE “Mai multă Europă”, atâta vreme cât birocrația de la Bruxelles acționează de fapt pentru perpetuarea decalajelor economice între zona euro și restul statelor UE.
Frecvent a fost făcută și comparația între congresul PPE, menit pe plan intern să susțină Alianța România Dreaptă, și mitingul-mamut de lansare a candidaților USL de pe Arena Națională, în principal pentru că ambele evenimente au fost organizate în aceeași zi. Mitingul a fost asemuit cu manifestările ceaușiste, spre a contura un contrast între “forțele trecutului” (USL) și “forțele viitorului” (ARD).
Modelul mitingului USL a fost însă altul decât cele ceaușiste, și anume mitingul gigantic convocat de Vladimir Putin pe stadionul Lujniki din Moscova în ajunul alegerilor prezidențiale din martie, câștigate, după cum știm, de Putin. Actualul președinte rus a citat acolo poezii patriotice, și-a întrebat compatrioții dacă iubesc Rusia și a făcut aluzii la nevoia ca țara să fie apărată de inamicii din exterior, susținuți de opoziția politică din interior – o atitudine adoptată cu claritate și de Crin Antonescu acum (“În Europa, fără popor ești nimic sau o slugă”, cu referire la prețul susținerii lui Traian Băsescu de către Vest).